BusinessMagazin

Tag: centre comerciale

  • Un tânăr din Piteşti a făcut primul milion de dolari la 25 de ani. Nu a lucrat nicio zi ca angajat

    „Construiesc centre comerciale mici“, îşi rezumă Alin Mutu activitatea sa din prezent. Are 37 de ani acum şi se simte milionar de la 25 de ani, când a semnat un contract de peste un milion de dolari cu Rompetrol, pentru construcţia unei benzinării pe un teren  al tânărului. Antreprenorul povesteşte cât de folositoare i-a fost studenţia pentru a-şi dezvolta afacerile, fără a lucra nicio zi ca angajat.

    „Norocul meu a fost că am întâlnit pe cine trebuie“, spune franc antreprenorul piteştean. Şi povesteşte de ce. Pe vremea când era student, a cumpărat un teren lângă gara din Piteşti: „I-am convins pe părinţii mei să facă un credit pe care l-au girat cu locuinţa, dar fără să vadă terenul“, spune acum. După ce l-a cumpărat, tatăl său a apreciat că pe terenul respectiv „nu stă nici ceapa“, dar tânărul Alin Mutu simţea că are potenţial. De aceea, student fiind, şi-a ales ca teme pentru proiectele pe care le avea de făcut „subiectele care să-mi servească interesele“.

    O temă a fost legată de benzinării, motiv pentru care a sunat la marile reţele încercând să intre în legătură cu responsabilii de dezvoltare, argumentând că lucrează la un proiect. „De la Lukoil m-au dat afară, dar la Rompetrol am reuşit.“ Aşa a ajuns să-l cunoască pe Şerban Patriciu, fratele lui Dinu Patriciu, şi în cele din urmă Rompetrol a semnat, în 2002, un contract de un milion de euro cu Alin Mutu, prin care acesta închiria terenul de lângă gara piteşteană companiei petroliere. Pentru acest spaţiu de vânzare Rompetrol a investit 1,5 milioane de euro, iar tânărul s-a simţit milionar când a semnat contractul, chiar dacă banii nu i-au intrat în cont toţi odată, ci în tranşe. A închis imediat creditul girat cu locuinţa părinţilor săi, iar contractul pe care îl avea cu compania care este acum al doilea jucător ca mărime din piaţa petrolieră locală i-a dat posibilitatea să se finanţeze, având bonitate în faţa bancherilor.

    „Aşa s-au legat toate celelalte proiecte“, spune piteşteanul, care are în proprietate mai multe spaţii comerciale şi câteva terenuri. A investit 700.000 de euro, din care 80% fonduri proprii, pentru construcţia unui centru comercial de 3.000 mp care ar urma să fie inaugurat în septembrie. Complexul va găzdui un supermarket Praxis şi alte şase magazine de dimensiuni mici, în care producători locali îşi vor putea vinde produsele – carne, brânzeturi sau peşte. Tânărul mai are în proprietate o clădire cu şase niveluri, construită în 2007, cu o investiţie de 500.000 de euro, din care jumătate au fost bani proprii, iar diferenţa a fost luată de la bancă. Demersurile sale ca antreprenor au început când avea numai 20 de ani şi a pornit prima afacere, un magazin în care vindea articole de papetărie în complexul comercial John din Piteşti.

    „Când m-am dus prima dată să vorbesc cu proprietarul, mi-a spus să mă întorc cu tata. Am reuşit însă să-l conving, în cadrul aceleiaşi discuţii, să-mi dea spaţiul fără să plătesc chirie în primele două luni.“ Cele două luni s-au dovedit importante pentru vânzările de papetărie, pentru că precedau începutul anului şcolar şi putea astfel, cu un risc minim, să se dumirească dacă afacerea avea să meargă. Împrumutase 10 milioane de lei, care în 1997 erau cam echivalentul a 1.000 de dolari, de la bunicul său, de la care moşteneşte simţul comercial. Primul spaţiu de vânzare al antreprenorului avea 10 mp şi ca să nu pară pară gol l-a împărţit în două şi spunea că „în spate“ este depozitul, dar în realitate erau doar cutii goale, pentru că nu avusese suficienţi bani pentru a cumpăra marfă. Ştia cam tot ce era de ştiut despre papetărie, povesteşte Alin Mutu, pentru că îşi petrecuse mare parte a copilăriei în magazinul piteştean Trivale, unde mama sa era gestionar al unui magazin de profil. A ajuns în câţiva ani să aibă o reţea de opt spaţii specializate în papetărie în oraşul argeşean, iar tânărul spune că mereu a încercat să se diferenţieze, să facă altfel decât concurenţa, aşa cum îl învăţase bunicul său.

    Acesta vindea, la un moment dat, brânză într-o piaţă, alături de alţi oameni care făceau acelaşi lucru; s-a gândit cum să atragă clienţii la taraba lui şi a început să strige: „Brânză albă de oi negre“. Antreprenorul spune, de pildă, că aducea caiete de la o tipografie de la Dej, într-o vreme când se vindeau caiete la toate chioşcurile, cu adaos mic. „La preţuri mici nu mă puteam capitaliza, aşa că m-am gândit şi am cerut unei tipografii să facă din start caietele cu o linie în plus, cea în funcţie de care se aliniau rândurile. Preţul de producţie era acelaşi, dar eu vindeam caietele cu 20-30% mai scump doar pentru că aveau linie“, povesteşte el.

  • A vândut haine în zece metri pătraţi într-o piaţă din Bucureşti. Acum are magazine în toate mallurile şi numără 4 milioane de euro

    Doi tineri au început în perioada facultăţii o afacere cu îmbrăcăminte made in Romania din dorinţa de a acoperi lipsa de haine, la preţuri accesibile, pentru femei. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de zece metri pătraţi dintr-o piaţă a capitalei, iar în câţiva ani au reuşit să intre şi în centrele comerciale, concomitent cu giganţii internaţionali ai modei.

    Când am început facultatea, îmi doream să cumpăr haine pe care la vremea respectivă nu le găseam pe piaţă, ţinând cont că marile branduri nu ajunseseră încă în România şi bugetul pe care îl aveam atunci ca studentă era mic“, îşi aminteşte Ana-Maria Coman, director general al Etic Lady’s Fashion, modul în care i-a venit ideea deschiderii unei afaceri când avea 19 ani.

    Era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a început, împreună cu prietenele sale, să vândă haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere. În prezent, afacerea condusă de ea şi partenerul său, Costin Strîmbeanu, este formată din şapte magazine răspândite în Bucureşti şi Constanţa, are parteneriate cu marii producători de îmbrăcăminte din ţară, vânzări de aproximativ 200.000 de produse anual şi venituri de aproximativ 4 milioane de euro.

    „Îmi plăcea matematica, dar nu mă vedeam lucrând într-o bancă. Mi s-a părut normal să încep un business pe care iniţial l-am luat ca pe un job din care să trăiesc pe perioada facultăţii, iar apoi a devenit singura sursă de venit“, povesteşte antreprenoarea în vârstă de 34 de ani care visa încă din liceu să aibă un magazin din care să se îmbrace doar ea. Ana-Maria Coman este responsabilă de design şi dezvoltarea afacerii, iar Costin Strîmbeanu este administratorul acesteia. Strîmbeanu a început să lucreze în modă ca agent de vânzări de accesorii şi etichete, iar contactele sale cu fabricile de confecţii au ajutat la construirea bazelor businessului, în 1999.

    „La început, principalii clienţi eram eu şi prietenele mele. Am atras apoi din ce în ce mai multe doamne şi domnişoare care mergeau la facultate sau la birou şi aveau nevoie de ţinute decente,  în tendinţe şi un pic mai ieftine decât ce se găsea atunci pe piaţă“, explică antreprenoarea. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de 10 metri pătraţi din cadrul pieţei Big Berceni, în urma unei investiţii iniţiale de câteva mii de euro, fonduri proprii ale antreprenorilor.

    Afacerea s-a dezvoltat treptat, pe seama reinvestirii constante a  profitului, astfel că în perioada 2001-2002 au deschis un magazin şi în Unirea Shopping Center, din care s-au mutat ulterior în altul cu o suprafaţă de 160 de metri pătraţi. „Am învăţat acolo ce înseamnă amenajare de mall şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim“, spune Coman. Experienţa din cadrul magazinului Unirea a fost printre cele mai mari provocări, ţinând cont că s-au mutat din aripa Călăraşi în aripa Splai şi, la momentul deschiderii magazinului H&M, au fost nevoiţi să plece şi de acolo, împreună cu ceilalţi chiriaşi care ocupau spaţiul destinat suedezilor. Au continuat să vândă în Unirea, în aripa centrală, şi au deschis treptat şi alte magazine: în cadrul hipermarketurilor Cora Pantelimon, Carrefour Orhideea, în centrele comerciale Vitan, Tom Constanţa şi AFI Palace Cotroceni şi în outletul din centrul comercial Grand Arena. Costurile pentru amenajarea unui magazin depind de suprafaţă şi ajung, în cazul celui mai mare, reprezentat de cel din AFI Palace Cotroceni, la 100.000 de euro.

    Antreprenoarea spune că vânzările merg la fel de bine în toate cele şapte magazine, dar observă o diferenţă în Constanţa, unde acestea sunt cu aproximativ 30% mai mici. „Vânzările sunt foarte bune chiar şi în Grand Arena, unde nu există la fel de mult trafic. Acolo funcţionăm prin outletul unde ne vindem stocurile şi avem alt tip de cliente, care nu îşi permit să cumpere hainele la preţurile din colecţie şi unde găsesc aici haine reduse cu până la 70-80% din preţul iniţial.“ Bonul mediu pentru produsele din cadul magazinelor Etic Lady’s Fashion este de circa 100 de lei, iar clientele sunt „doamne şi domnişoare între 20 şi 40 şi ceva de ani, care să îşi dorească să poarte ţinute business, feminine şi în trend“.

  • STUDIU: Unde îşi fac românii cumpărăturile

     Prin comparaţie, unul din cinci europeni alege magazinele high-street.

    “Una din diferenţele substanţiale în modul de consum al românilor derivă din percepţia faţă de zonele de entertainment, astfel oferta de divertisment, precum şi prezenţa unui hypermarket / supermarket au o pondere mai ridicată în decizia românilor asupra alegerii unui centru comercial. Românii recunosc schimbările pozitive petrecute la nivelul centrelor comerciale în ultimii ani, însă investiţiile în servicii şi facilităţi sunt vitale pentru a menţine cota de piaţă în acest segment foarte competitiv”, se arată în raportul “How Consumers Shop”, realizat de firma de consultanţă imobiliară CBRE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 2014 se vor finaliza cele mai puţine mall-uri din ultimii nouă ani

     “Două centre comerciale sunt previzionate a fi inaugurate până la finalul anului, ambele dezvoltate de către fondul de investiţii sud-african NEPI, respectiv Vulcan Value Center (35.000 mp) în partea de sud-vest a Bucureştiului şi Shopping City Târgu Jiu (27.000 mp) în Târgu Jiu. În consecinţă oferta care va fi livrată în 2014 în România va atinge cel mai scăzut nivel de după 2005”, se arată în cel mai recent raport al companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

    Peste 890.000 mp (aproape 54%) din stocul total se afla în Bucureşti, iar la acesta se vor adăuga încă 150.000 mp, reprezentând volumul livrărilor programate pentru anul viitor, în special în zonele în care nu existau centre comerciale majore. Tot pentru 2015, stocul naţional va mai creşte cu 45.000 mp construiţi în Braşov, unul din cele mai mari oraşe din ţară fără o schemă de retail dominantă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Circa 15% dintre centrele comerciale din România şi-ar putea schimba destinaţia

     “Dacă facem o structurare a centrelor comerciale existente în A, B, C şi D, în care A reprezintă proiectele dominante şi B cele mai puţin dominante, iar C şi D centrele prea mici, pot să spun că A şi B pot să supravieţuiască şi să se adapteze cererii şi pieţei, în timp ce pentru C şi D vom vedea un trend de repoziţionare şi de schimbare de destinaţie, mai ales că mai sunt şi alte proiecte în curs de planificare”, a declarat Brigitte Schmitt, managing partner al firmei Oasis Shopping Center Services, divizia de administrare comercială şi tehnică pentru sectorul de retail a dezvoltatorului imobiliar Oasis.

    În opinia sa, în categoria C şi D se încadrează circa 30-35% din stocul de centre comerciale de pe piaţa locală, în timp ce 10-15% din stoc îşi va schimba destinaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările centrelor comerciale din România ar trebui să crească în medie cu 3,5% în 2014

     “Centrele comerciale din România ar trebui să aibă o creştere medie a vânzărilor de circa 3,5% în acest an. Nu vom vedea aceeaşi evoluţia la toate centrele comerciale, dar cele din Bucureşti şi marile oraşe vor fi principalele beneficiare ale acestei creşteri. Estimăm un avans mai accentuat pe partea de produse alimentare, astfel că supermarketurile şi hipermarketurile vor atrage mai mulţi clienţi, ceea ce va fi bine pentru centrele comerciale în care funcţionează. Astfel şi vânzările de produse nealimentare şi de servicii se va înregistra o creştere a consumului. Pe zona de cinematograf şi petrecere a timpului liber vânzările se vor menţine constante”, a declarat miercuri într-o conferinţă Robert Maxim, managing partner Ensight Management Consulting.

    În opinia sa, la creşterea vânzărilor în centrele comerciale vor contribui, pe de o parte, salariile pentru care compania estimează un avans de 2,6%, iar pe de altă parte o continuare a scăderii preţurilor, care în 2013 s-a situat între 1 şi 8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul, într-un top global al oraşelor în care se construiesc peste 100.000 mp de mall-uri. Care sunt cele mai mari centre comerciale în construcţie în Capitală – FOTO

     Bucureştiul se află pe locul 45 din cele 54 de oraşe din lume în care se află în construcţie centre comerciale care cumulează peste 100.000 de metri pătraţi, reiese din datele transmise de CBRE România.

    În prezent, în Bucureşti cele mai mari centre comerciale în construcţie sunt Mega Mall (75.000 de metri pătraţi) şi Parklake (70.000 de metri pătraţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au plătit în primele două luni din 2014 de aproape trei ori mai multe taxe şi impozite locale cu cardul pe internet

    Internetul permite contribuabililor să-şi plătească taxele oricând şi de oriunde şi să evite astfel eventualele cozi de la ghişee. La sfârşitul anului trecut, 96 de primării acceptau plata online a taxelor şi impozitelor locale, prin platforma ghiseul.ro sau platformele proprii.

    O altă componentă a campaniei naţionale care permite contribuabililor să-şi plătească simplu şi rapid taxele locale o reprezintă locaţiile speciale, deschise zilnic, până la sfârşitul lunii martie 2014, în centre comerciale şi sucursale bancare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Târgu-Mureş şi Iaşi. Această iniţiativă îşi propune să vină în sprijinul contribuabililor care doresc să beneficieze de tot mai multe modalităţi simple de plată a taxelor. Până la 15 martie, românii au plătit cu cardul taxe şi impozite locale în valoare de peste 1 milion de lei în cadrul locaţiilor speciale.

     

  • Ali Ergun Ergen

    Ali Ergun Ergen a venit în România în urmă cu aproape 15 de ani, iar de numele lui se leagă dezvoltarea primelor centre comerciale din ţară, Bucureşti Mall şi Plaza România.

    Ali Ergun Ergen a fost implicat însă şi în deschiderea Băneasa Shopping City. La începutul anului 2013, Ali Ergun Ergen a părăsit Anchor Group, compania care a finanţat construcţia primelor două şi la conducerea căreia se afla pentru al doilea mandat. A doua plecare a lui Ali Ergun Ergen de la Anchor a avut loc înainte de a-şi vedea realizat proiectul pentru care s-a întors în companie în februarie 2012 – renovarea şi relansarea centrelor comerciale Bucureşti Mall şi Plaza România, proiecte în valoare de 50 de milioane de euro.

    După plecarea din corporaţie, Ali Ergun Ergen a început să lucreze la fondarea propriei afaceri, cu activităţi de consultanţă în imobiliare, TBE Solutions în urma unei investiţii iniţiale de circa 100.000 de euro. Ali Ergun Ergen lucrează în 2014 la două proiecte mari: dezvoltarea centrului comercial Coresi din Braşov, unde grupul Immochan investeşte circa 55 de milioane de euro, şi un nou centru comercial în zona Bucureştii Noi, Victoria City Lifestyle, pe fosta platformă Textila Dacia, construit prin intermediul companiei cu acţionarii canadieni Benevo Capital. Pentru toate proiectele, serviciile de consultanţă pornesc de la concept şi merg până la dezvoltare, închiriere, management, departamentul financiar, servicii, departamentul tehnic, relaţia cu ancorele – adică chiriaşii principali, cum sunt retailerii alimentari, de bricolaj sau de modă. Mai mult, pentru o parte dintre proiectele în care se implică Ali Ergun Ergen, nu exclude viitoare parteneriate de management.

    Într-un interviu acordat Business Magazin, Ali Ergun Ergen observă că succesul în afacerea cu malluri este efemer: dacă în Bucureşti există acum unele proiecte care atrag clienţii ca un magnet, nu există garanţii că acestea nu vor dispărea în câţiva ani, iar loc de proiecte noi există în continuare. Dacă în urmă cu zece ani clienţii mergeau la mall doar pentru a cumpăra ceva, acum sălile de cinema, restaurantele şi cafenelele au devenit principalele puncte de atracţie în spaţiile de acest fel din Europa, iar peste alţi zece ani va veni cu siguranţă altceva care să le ia locul, crede Ergen. Toţi reprezentanţii centrelor comerciale încearcă să se adapteze la schimbare, iar problema intervine odată cu proiectele care necesită investiţii masive.

  • Carrefour va prelua de la Klepierre 127 de mall-uri din Franţa, Italia şi Spania, pentru 2 miliarde de euro

     Carrefour va crea un vehicul prin care va controla centrele comerciale preluate de la Klepierre şi cele 45 de mall-uri pe care le deţine deja în Franţa, potrivit unui comunicat al grupului, transmite Bloomberg.

    Noua companie va fi finanţată printr-o injecţie de capital de 1,8 miliarde euro şi angajamente de finanţare de 900 milioane euro.

    Carrefour va deţine 42% din acţiunile companiei, restul urmând să revină unor investitori instituţionali.

    Compania va avea venituri anuale din chirii de aproximativ 180 milioane euro, a precizat Carrefour.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro