BusinessMagazin

Tag: CE

  • Respingerea independenţei scoţiene este “bună pentru o Europă mai puternică”, apreciază Barroso

    “Salut decizia poporului scoţian de a menţine unitatea Regatului Unit. Acest rezultat este bun pentru Europa unită, deschisă şi mai puternică pe care o susţine Comisia Europeană”, a declarat Barroso, citat într-un comunicat.

    “Comisia Europeană salută faptul că în timpul dezbaterii (asupra acestui referendum), în ultimii ani, Guvernul şi poporul scoţiene nu au încetat să-şi reafirme angajamentul european”, a continuat Barrsoso.

    El a promis că CE “va continua să menţină un dialog constructiv cu Guvernul scoţian, în domeniile aflate în responsabilitatea acestuia, care sunt importante pentru viitorul Scoţiei”, şi anume crearea de locuri de muncă, creşterea economică, energia, schimbările climatice, mediul şi îmbunătăţirea reglementărilor.

    Anterior, preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz a salutat, la rândul său, votul împotriva independenţei scoţiene.

    “Este o decizie bună, într-o perioadă în care unitatea este supusă unor probe şi provocări cu care ne confruntăm”, a declarat el, citat într-un comunicat.

    Reprezentanţii europeni au avertizat că, în caz de independenţă, Scoţia urma să fie considerată o ţară din afara Uniunii Europene (UE) şi că era necesar să parcurgă o procedură de aderare.

    Barroso a apreciat, în februarie, că va fi “foarte dificilă obţinerea acordului tuturor celorlalte state membre” faţă de aderarea Scoţiei la UE.

    Aderarea unui nou stat necesită unanimitatea Celor 28, iar o ţară ca Spania, care se confruntă cu tendinţe separatiste în Catalonia, ar fi putut să blocheze Scoţia, pentru a da un exemplu.

  • Comisia Europeană cere Franţei măsuri credibile pentru reducerea cheltuielilor bugetare în 2015

    Proiectul de buget pe care Franţa trebuie să îl înainteze Comisiei la jumătatea lunii octombrie trebuie să prevadă clar măsuri credibile pentru reducerea cheltuielilor în 2015 şi dincolo de acest an, a declarat Simon O’Connor, purtător de cuvânt al CE însărcinat cu probleme economice.

    Executivul UE trebuie să aprobe în fiecare an proiectele de buget al statelor din zona euro. Acest lucru va avea loc în luna noiembrie, odată cu instalarea noii Comisii Europene, în care francezul Pierre Moscovici va deţine portofoliul Afacerilor Economice şi Financiare.

    “Suntem pregătiţi să discutăm elementele cheie ale proiectului de buget cu autorităţile franceze, înainte ca acesta să fie adoptat”, a subliniat O’Connor.

    Franţa a anunţat miercuri că amână încă o dată, pentru 2017 în loc de 2015, obiectivul de reducere a deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB prevăzut în legislaţia comunitară, din cauza “unei situaţii excepţionale” în Europa.

    “Este clar că nu este conform cu recomandările făcute de Comisie Franţei”, a subliniat O’Connor.

    El a precizat însă că Pactul de Stabilitate, în care sunt prevăzute nivelurile maxime ale datoriei publice şi deficitului bugetar în statele UE, prevede acordarea unor amânări pentru respectarea acestora, în anumite condiţii, funcţie de evoluţia situaţiei economice şi a reformelor structurale.

  • Corina Creţu a fost confirmată de Juncker pentru portofoliul Politicii Regionale

    Dacian Cioloş, comisarul român care a gestionat portofoliul european cu cel mai mare buget, respectiv Agricultura, a ieşit din cărţi pentru viitorul executiv european, precizează sursa citată. Corina Creţu, al doilea nume din scrisoarea transmisă la Bruxelles de premierul Victor Ponta, ar fi fost confirmată de noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au declarat pentru Gândul surse de la Bruxelles.

    Potrivit acestor surse, Creţu, actualmente europarlamentar PSD şi vicepreşedinte al grupului Socialiştilor din Parlamentul European, ar urma să primească portofoliul Politicii Regionale. Astfel, ea va gestiona politica de coeziune şi fondurile europene.

    Portofoliul Politicii Regionale este al doilea portofoliu de pe lista priorităţilor României, după păstrarea Agriculturii.

    Gândul scrie că, la Bruxelles, există semne de întrebare privind competenţele Corinei Creţu pentru acest post, singura sa experienţă economică fiind activitatea la Fabrica de Maşini-Unelte din Blaj, între 1989 şi 1992, după ce a absolvit ASE. De atunci, Creţu a fost ziarist, lucrând la publicaţii apropiate PSD, apoi purtător de cuvânt al lui Ion Iliescu, senator şi europarlamentar.

  • Corina Creţu a fost confirmată de Juncker pentru portofoliul Politicii Regionale

    Dacian Cioloş, comisarul român care a gestionat portofoliul european cu cel mai mare buget, respectiv Agricultura, a ieşit din cărţi pentru viitorul executiv european, precizează sursa citată. Corina Creţu, al doilea nume din scrisoarea transmisă la Bruxelles de premierul Victor Ponta, ar fi fost confirmată de noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au declarat pentru Gândul surse de la Bruxelles.

    Potrivit acestor surse, Creţu, actualmente europarlamentar PSD şi vicepreşedinte al grupului Socialiştilor din Parlamentul European, ar urma să primească portofoliul Politicii Regionale. Astfel, ea va gestiona politica de coeziune şi fondurile europene.

    Portofoliul Politicii Regionale este al doilea portofoliu de pe lista priorităţilor României, după păstrarea Agriculturii.

    Gândul scrie că, la Bruxelles, există semne de întrebare privind competenţele Corinei Creţu pentru acest post, singura sa experienţă economică fiind activitatea la Fabrica de Maşini-Unelte din Blaj, între 1989 şi 1992, după ce a absolvit ASE. De atunci, Creţu a fost ziarist, lucrând la publicaţii apropiate PSD, apoi purtător de cuvânt al lui Ion Iliescu, senator şi europarlamentar.

  • Diaconescu, către Barroso: Ordonanţa lui Dragnea afectează modelul politic şi instituţional românesc

    “Mă simt obligat să vă fac cunoscută o problemă politică importantă care poate să afecteze modelul politic şi instituţional al României. În egală măsură, este o problemă care ar putea să altereze rezultatul viitoarelor alegeri prezidenţiale.Mă refer la o lege modificată, aşa cum a fost prezentată ea de către vicepremierul Liviu Dragnea, care le va permite primarilor care au fost aleşi în iunie 2012 să treacă în alte partide fără impedimentul de a-şi pierde funcţia. Aşa cum este sistemul legislativ în România acum, un primar care a fost ales ca reprezentant al unui anumit partid nu poate să migreze la alt partid şi să-şi păstreze funcţia”, se spune în scrisoarea trimisă de Diaconescu, candidat independent în alegerile prezidenţiale, preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi comisarului european pentru Dezvoltare Regională, Johannes Hahn.

    Diaconescu adaugă că prevederea este ” o măsură de control democratic, cu obiectivul de a ajuta la menţinerea scopului votului original al cetăţenilor care şi-au exprimat opţiunea în alegeri, iar primarul nu-şi poate trăda cetăţenii şi migra în funcţie de diverse presiuni politice ori financiare”,

    Diaconescu afirmă, în scrisoarea remisă MEDIAFAX, că modificarea legii, în scopul de a permite “permite ca primarii să poată, în perioada de timp dată, să decidă în care partid doresc să activeze, în pofida partidului care i-a susţinut în alegerile locale, este o lovitură grea dată democraţiei româneşti şi nu ar fi putut să apară într-o perioadă mai proastă, având în vedere că se aşteaptă ca partidele mari, iar dintre ele mai ales partidele de guvernământ, să obţină avantaje de pe urma acestei migrări politice în viitoarele alegeri prezidenţiale”.

    “Aceste acţiuni diferă cu siguranţă de angajamentele democratice pe care România, ca partener şi aliat, a promis să le îndeplinească. Şi mai mult, momentul în care sunt întreprinse aceste acţiuni pot determina candidaţi independenţi, ca mine, să se întrebe dacă procesul electoral nu va fi afectat şi dacă suveranitatea cetăţenilor este cu adevărat respectată”, se mai spune în scrisoarea trimisă de Diaconescu, preşedintelui Comisiei Europene şi comisarului european pentru Dezvoltare Regională.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, săptămâna trecută, la Suceava, că în prezent foarte mulţi aleşi locali activează pentru alte partide şi propune ca pentru o perioadă de două săptămâni să existe posibilitatea ca aleşii locali să îşi aleagă partidul fără să îşi mai piardă mandatul, precizând că este necesară o Ordonanţă de Urgenţă în acest sens.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a precizat, luni, referindu-se la OUG propusă de vicepremierul Liviu Dragnea prin care li se permite aleşilor locali să îşi aleagă partidul fără a-şi pierde mandatul, că este necesară deblocarea autorităţilor locale şi ieşirea din minciună şi ipocrizie.

    ”Nu am primit încă acest text de lege. Când îl primesc, o să-l discutăm şi anunţăm. Părerea mea despre acest lucru, vreau să vă spun foarte direct: cred că este necesar în primul rând să deblocăm autorităţile locale”, a precizat Ponta, arătând că în acest moment în municipiul Bucureşti, la nivelul CGMB, nu se mai iau decizii de trei luni.

    ”Mi-a spus primarul general că nu reuşeşte să mai lucreze cu Consiliul General. Toată lumea se dă afară, se dă în judecată. La fel se întâmplă şi în alte judeţe şi consilii. (…) Care e problema pentru noi? Avem programe în derularea autorităţilor locale care nu se pot implementa pentru că în CL şi CJ, prin această mişcare a domnului Blaga şi a domnului Iohannis, s-a bulversat tot şi nu se mai pot asigura majorităţi”, a adăugat Ponta.

     

     

     

  • Comisia Europeană a adoptat Acordul de Parteneriat cu România. Ce prevede planul fondurilor europene alocate pentru 2014-2020

    “Acordul pregăteşte terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, sumă care reprezintă totalul finanţărilor în cadrul politicii de coeziune (în preţuri curente, incluzând finanţarea din cadrul Cooperării teritoriale europene şi alocările bugetare pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor), precum şi a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală şi 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului şi pentru cel maritim”, informează Comisia Europeană.

    Comisia consideră că investiţiile din fonduri europene vor atenua şomajul şi vor stimula competitivitatea şi creşterea economică prin sprijinul acordat inovării, formării profesionale şi învăţământului în oraşe şi în zonele rurale. De asemenea, investiţiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea socială şi vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient, mai precizează CE.

    “Astăzi (miercuri – n.r.) am adoptat un plan de investiţii strategic, vital, care aşază România pe calea creării de locuri de muncă şi a creşterii economice în următorii 10 ani. Acest Acord de Parteneriat reflectă determinarea comună a Comisiei Europene şi a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE (…) Obiectivul major nu este viteza, ci calitatea”,a declarat comisarul pentru Politică Regională, Johannes Hahn.

    La rândul său, comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat că este important ca “beneficiile creşterii economice şi ale creării de locuri de muncă să fie vizibile nu doar în oraşe, ci şi în mediul rural, unde, în prezent, toate fondurile structurale şi de investiţii pot avea efecte mai mari prin intermediul unor instrumente îmbunătăţite”.

    Ministerul Fondurilor Europene a anunţat, marţi, că Executivul european a validat Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 cu România.

    “România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 validat de cei patru comisari, decizia Comisiei Europene de adoptare a acestui document urmând a fi publicată în zilele următoare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, subliniind că această validare dovedeşte faptul că documentul trimis de România răspunde exigenţelor Comisiei.

    Pe 7 iulie, Ministerul Fondurilor Europene a trimis oficial propunerea actualizată de Acord de Parteneriat 2014-2020 Comisiei Europene, după ce documentul fusese transmis în mod formal pe 31 martie.

    Comisia Europeană a criticat prima versiune a Acordului de Parteneriat, pe care l-a catalogat drept “incoerent şi fără priorităţi clare”.

    “Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman”, se arăta într-un document al CE obţinut de MEDIAFAX în iuna ianuarie.

    Experţii avertizau că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013 ar trebui mai bine valorificate.

    Executivul european a avut obiecţii şi în ceea ce priveşte a doua versiune a Acordului de Parteneriat.

    CE a trimis Guvernului român mai multe observaţii, atrăgând atenţia asupra lecţiilor neînvăţate, a alocărilor dezechilibrate şi neîndeplinirii unor condiţionalităţi ex-ante, precum nerespectarea legislaţiei UE în domeniul achiziţiilor publice.

    Comisia a atras atenţia că România a propus, în Acordul de Parteneriat, un număr mare de priorităţi de finanţare din fonduri europene, abordare care “comportă riscul devierii de la o folosire a fondurilor orientată spre performanţă şi a reducerii eficienţei operaţiunilor în sectoarele, teritoriile şi grupurile sociale vizate”.

    “Alocarea bugetară propusă reflectă în continuare dezechilibre, fapt ce reprezintă o sursă de îngrijorare. Alocarea propusă pentru mediu în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională şi în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă şi mai mult comparativ cu propunerea iniţială, slăbind şi mai mult capacitatea României de implementare a infrastructurilor cerute de acquis. Alocarea trebuie justificată în mod adecvat, potrivit cu importanţa provocărilor avute în vedere, nevoilor de finanţare respective şi aferentei posibile finanţări complementare”, atenţionează oficialii CE, în documentul transmis autorităţilor române şi obţinut de MEDIAFAX în luna iunie.

    În perioada de programare 2014 – 2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

     

  • Comisia Europeană vrea reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030

    Noua strategie a CE de reducere a poluării şi a creşterii preţurilor energiei, precum şi de reformare a politicilor energiei regenerabile, în următorul deceniu, va necesita investiţii medii anuale de 38 de miliarde de euro, la nivelul celor 28 de state membre, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Obiectivul actual este de reducere a emisiilor poluante cu 20% până în 2020, de la nivelul din 1990, ceea ce ar conduce la diminuarea cu 32% a gazelor cu efect de seră până în 2030.

    Propunerea pune în opoziţie state precum Germania şi Marea Britanie, care vor eforturi mai mari de protejare a atmosferei, cu ţări ca Polonia, care depind de combustibili fosili pentru funcţionarea economiei.

    “Ţinta de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră este probabil maximul care poate fi obţinut, dacă vrei să uneşti toate forţele. Este un numitor comun pe care l-am urmărit de ani de zile”, a declarat comisarul pentru Climă, Connie Hedegaard.

    Strategia reprezintă un punct de pornire al dezbaterilor între statele membre, care ar putea avea ca rezultat redactarea unui proiect de lege la începutul lui 2015. Planul prevede şi o ţintă la nivelul UE de creştere a ponderei energiei regenerabile în consumul energetic la 27% până în 2030 şi ar putea include un angajament de creştere a eficienţei energetice, în cursul acestui an.

    Propunerea este un un prim pas important în refacerea încrederii investitorilor în viziunea UE pentru un viitor energetic cu emisii scăzute, consideră Stephanie Pfeifer, director general la Institutional Investors Group on Climate Change în Londra, care reprezintă peste 85 de companii cu active de 7.500 miliarde de euro.

    Obiectivul pe termen lung al UE este reducerea gazelor cu efect de sertă cu cel puţin 80% până în 2050.

    “Investitorii au nevoie de strategii pe termen lung pentru a stabili investiţii în energie pentru mai multe decenii”, a spus Pfeifer.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, consideră că cheltuielile pentru atingerea obiectivelor de mediu vor fi în mare parte compensate de economiile de carburanţi.

    Pe de altă parte, Comisia nu va menţine ţintele individuale obligatorii pentru ţările membre, referitoare la ponderea energiei regenerabile, dincolo de 2020, dar va introduce în schimb un obiectiv general pentru UE.

    “Eliminarea acestor ţinte obligatorii este o veste bună pentru economie şi mediu. Aceste obiective intrau în contradicţie cu sistemul de tranzacţionare a permiselor pentru emisiile de dioxid de carbon, iar eliminarea lor va reduce costul respectării limitelor impuse poluării”, a spus Robert Stavins, director al Programului pentru Economia Mediului la Harvard University.

    Biroul European pentru Mediu, cea mai mare federaţie de organizaţii econogice din regiune, ceruse reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 60% şi o ţintă obligatorie pentru energia regenerabilă de 45%.

    “Propunerea Comisiei nu ia în considerare ceea ne spune ştiinţa, că trebuie să răspundem consecinţelor devastatoare ale schimbărilor climatice, şi arată o lipsă serioasă de viziune şi leadership din partea preşedintelui Barroso”, a declarat Jeremy Wates, secretarul general al federaţiei.

    Comisia vrea să îmbunătăţească totodată sistemul de tranzacţionare a permiselor pentru dioxid de carbon, din 2021, prin reducerea numărului acestora dacă există un surplus de minim 833 de milioane de tone.

    Şefii de stat din UE vor discuta strategia la o reuniune la Bruxelles care va avea loc pe 20 martie, iar miniştrii energiei şi mediului în luna mai, la Atena. Comisia Europeană doreşte o decizie politică până la un summit din septembrie, la care secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, vrea angajamente care să conducă la un tratat global referitor la limitarea emisiilor poluante până în 2015.

  • Comisia Europeană: ”Afluxul masiv” al muncitorilor din Europa de Est este nefondat

    “Muncitorii (originari din Europa de Est) vin să completeze muncitorii locali şi tind să nu ia locurile de muncă ale muncitorilor din ţara gazdă”, a subliniat comisarul european însărcinat cu Afaceri Sociale László Andor.

    Aceşti muncitori “sunt contribuabili neţi la sistemele sociale din ţările gazdă”, a declarat el, respingând teza celor care-i acuză pe muncitorii din Est că vin în Occident să profite pe nedrept de avantaje sociale.

    Andor a prezentat în acest sens un nou ghid practic CE vizând aplicarea corectă a regulilor UE în domeniul securităţii sociale. “Legislaţia europeană conţine garanţii precise care împiedică cetăţenii să abuzeze de regimurile securităţii sociale în alte ţări ale Uniunii”, a subliniat el.

    De la 1 ianuarie, românii şi bulgarii pot munci în orice stat membru UE. Restricţiile care erau în vigoare în nouă ţări, inclusiv în Germania, Marea Britanie şi Franţa au fost anulate la această dată, după şapte ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, provocând uneori temeri cu privire la un aflux de cetăţeni din aceste ţări, care sunt “nejustificate” în opinia CE.

    Pe de altă parte, potrivit ediţiei online a publicaţiei European Voice, László Andor a caracterizat dezbaterea “din anumite state membre” ca “emoţională şi eronată”.

  • Google a transmis CE noi propuneri în încercarea de a stinge investigaţia antitrust

    “Am primit noi propuneri de la Google în săptămâna care a trecut. Dacă vom fi satisfăcuţi cu noile propuneri, putem avansa către o soluţie agreată în următoarele luni”, a declarat pentru Bloomberg comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia.

    Google este acuzată că promovează propriile servicii specializate de căutare, precum Google News sau Google Finance. Totodată, CE încearcă să determine dacă Google copiază de la companii concurente recenzii la produse turistice sau la restaurante şi dacă are acorduri cu alte site-uri sau cu dezvoltatori de software îndreptate împotriva concurenţilor din industria publicităţii.

    Google a propus anterior Comisiei Europene să eticheteze serviciile proprii şi să ataşeze acestora link-uri către cele mai populare servicii specializate ale companiilor rivale. Propunerea a fost respinsă în luna iulie de Almunia, după ce mai mulţi concurenţi ai Google, printre care şi Microsoft, au cerut CE să obţină concesii mai dure din partea Google.

    “Odată ce vom fi finalizat analiza, odată ce vom fi verificat dacă aceste noi propuneri ar putea înlătura motivele noastre de îngrijorare, vom transmite Google ce are de făcut”, a afirmat Almunia, referindu-se la noile propuneri.

    El a adăugat că Executivul european analizează şi o serie de propuneri primite de la producătorul sud-coreean de electronice Samsung pentru a rezolva o altă investigaţie antitrust.

    “Propunerea nostră abordează cele patru zone de interes ale CE. Continuăm să colaborăm cu comisia pentru a rezolva acest caz“, a delcarat pentru Bloomberg purtătorul de cuvânt al Google Al Verney.

    În urma investigaţiilor privind suspiciuni de practici anti-concurenţiale, CE poate impune sancţiuni financiare şi poate obliga companiile să schimbe anumite practici de business.

    Almunia a precizat că procesul de evaluare a noilor propuneri primite de la Google nu va dura “prea mult”, însă domeniul este unul complex.

    “Este un caz foarte dificil. Avem de-a face cu factori noi, cu un sector de activitate care se mişcă foarte, foarte repede“, a afirmat comisarul european.

    Companiile găsite vinovate de încălcarea legislaţiei UE în domeniul concurenţei pot fi sancţionate cu o amendă în valoare de până la 10% din venitul anual.

    Google a înregistrat anul trecut venituri de 46 miliarde de dolari.

    În prezent, cea mai mare amendă antitrust dictată vreodată de UE vizează producătorul american de microprocesoare Intel, sacţionat în 2009 cu 1,06 miliarde euro (1,4 miliarde de dolari).

  • CE a clasat procedura de infringement împotriva României privind Legea “Big Brother”

    România a evitat sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a UE (CJUE) de la Luxemburg în urma adoptării anul trecut în Parlament a Legii “Big Brother” privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precizează un comunicat MAE transmis MEDIAFAX.

    Prin sesizarea CJUE, România ar fi riscat plata zilnică a unor sancţiuni pecuniare. “Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 82/2012 a permis, în ultimul moment, evitarea sesizării CJUE pentru netranspunerea în termen a Directivei 2006/24/CE. De altfel, Germania a fost acţionată de către Comisie în faţa CJUE pentru neadoptarea măsurilor naţionale de transpunere a aceleiaşi Directive, cu propunerea aplicării unor sancţiuni pecuniare în cuantum de aproximativ 300 000 de euro pe zi de întârziere”, a declarat Răzvan-Horaţiu Radu, agentul guvernamentul al României pentru CJUE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro