BusinessMagazin

Tag: CC

  • Ordonanţa de Urgenţă 55 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională

    Deputaţii PNL arătau, în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, că OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidele politice, lucrul interzis de Constituţie.

    De asemenea, în sesizare s-a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale privind interzicerea traseismului politic al aleşilor locali, dar şi la faptul că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală.

    Deputatul PNL Teodor Nicolescu arăta în 10 decembrie, când a anunţat că a fost sesizat CC, că cei care au redactat OUG 55 “au mentalitate de baroni”.

    “Dacă un consiliu local sau judeţean nu votează cum vrea stăpânul judeţului înseamnă că acel consiliu nu funcţionează. Atâta timp cât consiliile locale şi judeţene şi iau decizii, indiferent în ce parte se duc deciziile respective, dacă sunt în favoarea propunerilor baronilor locali sau împotriva lor ele funcţionează, pentru că nu există obligaţie ca un consiliu judeţean să facă tot ceea ce i se cere”, a spus Nicolescu.

    Deputatul PNL a menţionat că OUG 55/2014 prevede măsuri aplicabile doar pentru o anumită situaţie pe o perioadă limitată, ceea ce ar intra în contradicţie cu decizii ale Curţii Constituţionale care precizează că “legea trebuie să aibă un caracter general şi nu unul discriminatoriu”.

    El a mai precizat că în situaţia în care Curtea Constituţională va admite sesizarea PNL, OUG 55 se va întoarce în Parlament pentru a fi adoptată un proiect de lege de respingere a actului normativ.

    “Dacă cei de la CC vor admite sesizarea noastră este posibil ca în motivarea deciziei să ne dea şi nişte îndrumări cu ce se poate întâmpla mai departe (cu mandatele aleşilor locali care au migrat, n.r.), dacă nu, OUG se întoarce în Parlament pentru respingere şi conform Constituţiei atunci când se respinge OUG trebuie ca legiutorul să stabilească şi ce se întâmplă cu efectele juridice ale ordonanţei respinse”, a spus Nicolescu.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

    OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.

  • Cazul incompatibilităţii lui Iohannis: Articolul în baza căruia sunt judecaţi aleşi locali ESTE CONSTITUŢIONAL

    Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au decis, cu majoritate de voturi, că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în cazul articolului 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 este neîntemeiată.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

    Decizia CC este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.

    După decizia CC, procesele în care aleşii locali au contestat rapoartele Agenţiei Naţionale de Integritate prin care au fost declaraţi incompatibili vor fi judecate în continuare, urmând ca instanţele să decidă dacă aceste rapoarte vor fi sau nu anulate.

    În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în acest caz de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009. Constantin Micu a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea, pe motiv că este neîntemeiată.

  • Tăriceanu: La revizuirea Constituţiei trebuie să limităm posibilităţile de interpretare ale CC

    Tăriceanu a făcut referire, într-o conferinţă de presă, la revizuirea Constituţiei, care ar putea fi o prioritate a anului 2015, menţionând că trebuie eliminate ”seminţele scandalului şi disputei interinstituţionale” din legea fundamentală.

    În acest context, el a precizat că trebuie găsite ”acele formulări care să nu mai permită Curţii Constituţionale să intervină şi să legifereze pe lângă Constituţie şi eventual chiar în afara spiritului ei”.

    Ulteior, Tăriceanu a fost întrebat despre afirmaţia făcută, fiind solicitat să precizeze la ce anume se referă.

    ”Cred că mi-aţi pus în gură cuvinte pe care eu nu le-am rostit. Nu am spus că nu trebuie să i se permită Curţii Constituţionale… eu regret faptul că în câteva ocazii Curtea a legiferat în plus faţă de ce era legiferat în Constituţie şi ca acest lucru să nu trebuiască să se mai întâmple, Curtea rămânând în continuare să fie arbitrul final în condiţii în care apar conflicte de natură constituţională. Dar anumite precizări suplimentare pare-se că nu ar strica în viitoarea Constituţie în aşa fel încât să nu ne mai găsim în situaţii de interpretare excesivă sau aşa cum a spus domnul Băsescu, «la limita Constituţiei»”, a spus Tăriceanu.

    El a fost întrebat dacă propunerea sa în mod concret vizează revenirea la posibilitatea rectificării deciziilor Curţii Constitiţionale de către Parlament.

    ”Nu, nu la acest lucru m-am referit, ci Constituţia se pare că, aşa cum este ea redactată, dă multe bătăi de cap şi actorilor politici, dar şi membrilor Curţii Constituţionale. Împreună va trebui să găsim o formă care să limiteze posibilităţile de interpretare care depăşesc cadrul Constituţiei şi intenţia legiuitorului”, a mai afirmat preşedintele Senatului.

    De asemenea, Tăriceanu a fost rugat să precizeze la ce decizii se referă atunci când susţine că ar fi fost hotărâri ale Curţii care au excedat cadrul legislativ.

    ”În principal, am să vă spun foarte pe scurt, ştiţi foarte bine posibilităţile care nu erau prevăzute în Constituţie, date preşedintelui, de a bloca anumite decizii ale altor instituţii”, a mai spus preşedintele Senatului.

  • PNL a contestat la Curtea Constituţională Ordonanţa de Urgenţă 55, privind migraţia aleşilor locali

    Deputaţii PNL Teodor Nicolescu şi Valeria Schelean au prezentat într-o conferinţă de presă sesizarea adresată, miercuri, Curţii Constituţionale în cazul OUG 55/2014.

    ”Legea privind aprobarea OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că ordonanţa de urgenţă este neconstituţională şi în sensul acesta avem o mulţime de decizii ale Curţii Constituţionale care arată că prin lege nu se poate suplini viciul de constituţionalitate al ordonanţei de urgenţă respectivă”, a declarat deputatul PNL.

    El a menţionat că OUG 55 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidele politice, lucrul interzis de Constituţie.

    Nicolescu a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale care fac referire la interzicerea traseismului politic al aleşilor locali şi se fundamentează în articolul din Constituţie care menţionează că ”partidele politice contribuire la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor”.

    De asemenea, el a susţinut că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală.

    Totodată, deputatul PNL a invocat motivarea urgenţei actului normativ menţionând că cei care au redactat OUG 55 ”au mentalitate de baroni”.

    ”Dacă un consiliu local sau judeţean nu votează cum vrea stăpânul judeţului înseamnă că acel consiliu nu funcţionează. Atâta timp cât consiliile locale şi judeţene şi iau decizii, indiferent în ce parte se duc deciziile respective, dacă sunt în favoarea propunerilor baronilor locali sau împotriva lor ele funcţionează, pentru că nu există obligaţie ca un consiliu judeţean să facă tot ceea ce i se cere”, a explicat Nicolescu.

    În plus, deputatul PNL a menţionat că OUG 55/2014 prevede măsuri aplicabile doar pentru o anumită situaţie pe o perioadă limitată, ceea ce ar intra în contradicţie cu decizii ale Curţii Constituţionale care precizează că ”legea trebuie să aibă un caracter general şi nu unul discriminatoriu”.

    El a menţionat că în situaţia în care Curtea Constituţională va admite sesizarea PNL OUG 55 se va întoarce în Parlament pentru a fi adoptată un proiect de lege de respingere a actului normativ.

    ”Dacă cei de la CC vor admite sesizarea noastră este posibil ca în motivarea deciziei să ne dea şi nişte îndrumări cu ce se poate întâmpla mai departe (cu mandatele aleşilor locali care au migrat, n.r.), dacă nu, OUG se întoarce în Parlament pentru respingere şi conform Constituţiei atunci când se respinge OUG trebuie ca legiutorul să stabilească şi ce se întâmplă cu efectele juridice ale ordonanţei respinse”, a mai spus Nicolescu.

    De asemenea, deputatul PNL Valeria Schelean a menţionat că menţinerea OUG 55 ar oferi un precedent ”periculos” cu privire la ce poate reglementa Guvernul şi interferenţa acestuia în raport cu Parlamentul.

    ”Permiţând o asemenea ordonanţă practic creăm un precedent periculos pentru că lăsăm Guvernului posibilitatea ca de fiecare dată când nu este de acord cu o dispoziţie dintr-un act normativ adoptat de Parlament printr-o ordonanţă de urgenţă să vină să suspende aplicarea acestor dispoziţii legale, ceea ce înseamnă o imixtiune a Executivului în tot ceea ce înseamnă activitatea puterii legislative”, a susţinut Schelean.

    Nicolescu a mai fost întrebat dacă USL mai există din punct de vedere juridic, având în vedere că Guvernul justifica actul normativ prin încetarea existenţei alianţei.

    ”USL nu a fost desfiinţat juridic (…) I-am convocat pe cei de la PSD şi de la PC la o discuţie, ei ne-au spus că există nişte probleme financiare, mandatarul financiar al USL a fost din partea PSD, noi n-am reuşit să vedem încă care este situaţia financiară a USL”, a răspuns Nicolescu.

    Ulterior, deputatul PNL a fost întrebat dacă în aceste condiţii noul PNL face parte din USL după fuziunea PNL-PDL. ”Nu este adevărat (…) Ideea e că în momentul acesta USL nu mai există, e foarte clar, din punct de vedere al votului Parlamentului avem o altă majoritate, avem un alt Guvern, nu avem o astfel de problemă”, a mai spus Nicolescu.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, marţi, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

  • CC dezbate astăzi articolul în baza căruia sunt judecaţi Iohannis şi mai mulţi primari

    Judecătorii CC au stabilit repunerea pe rol a cauzei privind respectivul articol întrucât s-a decis că este nevoie de dezbateri suplimentare.

    CC a cerut informaţii suplimentare de la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, în procesul de incompatibilitate al primarului din Tuzla.

    Textul de lege care va fi dezbătut de judecători este articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de interes naţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

    Articolul de lege a fost analizat în 7 octombrie de judecătorii constituţionali, care au amânat atunci pronunţarea unei soluţii până la 3 noiembrie. În 3 noiembrie, însă, CC a stabilit că dezbaterile în acest caz trebuie reluate, motiv pentru care au acordat un nou termen în acest caz pentru marţi.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009. Constantin Micu a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea, pe motiv că este neîntemeiată.

    În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

    În 21 noiembrie, Curtea Constituţională a anunţat, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României.

  • Klaus Iohannis a fost validat de către Curtea Constituţională în funcţia de preşedinte al României

    La finalul ceremoniei, Klaus Iohannis a declarat că “a fost un vot puternic şi foarte clar” şi i-a asigurat pe români că a înţeles mesajul electoratului. “Este un moment festiv, dar aş vrea să remarc că după 25 de ani de la revoluţie se încheie o etapă. Românii au spus, prin votul lor, stop şi de la capăt”, a declarat Iohannis. “Viziunea pe care eu am prezentat-o în campania electorală s-a împletit foarte frumos cu aşteptările românilor. Le spun românilor, astăzi şi aici, că se poate. Se poate construi o Românie puternică. […] Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas.”

    “Vreau să vă spun cu toată fermitatea că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Cred că preşedintele României trebuie, prin viziunea cu care vine, să inspire naţiunea, iar prin comportamentul său public să devină un etalon al societăţii române.”

    Preşedintele în funcţie Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că acesta este un moment extrem de important. “Vă doresc, domnule preşedinte ales, ca după primul mandat să fiţi singur la această ceremonie”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la faptul că îi urează lui Iohannis să rămână la Cotroceni timp de două mandate (în cadrul ceremoniei sunt prezenţi atât preşedintele în funcţie cât şi cel ales – n.red.). “Cine crede că transformarea României este un proces de cinci ani se înşeală. Este misiunea fundamentală a preşedintelui ca, utilizând toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie, să facă astfel încât să se meargă înainte pe drumul fixat.”

    “Am constatat, în două mandate, că se vor găsi întotdeauna în societatea şi în mass media germenii pasului înapoi. Uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te impune. Avem prea multe instituţii care, datorită jocului politic, încă nu sunt reformate.”

    Traian Băsescu a încheiat discursul mulţumindu-i lui Klaus Iohannis pentru căştigarea alegerilor. “Vreau să vă felicit pentru un lucru care ţinea de o problemă personală. N-aş fi vrut ca la finalul mandatului meu stânga să domine toate puterile statului. Astfel, las moştenire o ţară care are o opţiune de dreapta.”

  • Klaus Iohannis, validat de Curtea Constituţională în funcţia de preşedinte

    Curtea Constituţională a adoptat, în unanimitate, două hotărâri, una pentru validarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, iar cea de a doua pentru validarea alegerii în funcţia de preşedinte a lui Klaus Iohannis.

    La ora 12.00 urmează să aibă loc ceremonia de validare a rezultatului alegerilor.

    Lui Klaus Iohannis urmează să i se înmâneze un exemplar al actului de validare a rezultatului alegerilor.

    Conform Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, actul de validare a rezultatului alegerilor se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului, pentru depunerea jurământului prevăzut de Constituţie, iar al treilea se înmânează candidatului ales.

    Administraţia Prezidenţială a anunţat că preşedintele Traian Băsescu participă, la ora 12.00, la şedinţa de validare a alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României de către plenul Curţii Constituţionale.

    BEC a finalizat joi procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votului din turul II al prezidenţialelor, potrivit căruia Klaus Iohannis este declarat câştigător al scrutinului.

    Potrivit documentului, Klaus Iohannis este candidatul care a îndeplinit condiţiile art. 81 din Constituţie. Articolul menţionat se referă la “alegerea Preşedintelui” şi prevede, la alineatul (3), că “în cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea (în primul tur de scrutin – n.r.), se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi”.

    Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform procesului-verbal întocmit de BEC.

    Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 11.719.344, dintre care 10.042.721 au votat la secţia de votare în a cărei rază teritorială domiciliază, pe listele electorale permanente, 1.569.668 au votat în altă localitate decât cea de domiciliu, iar 106.955 cu urna mobilă.

    Din totalul voturilor, 11.553.152 au fost valabil exprimate, iar 166.111 au fost nule.

    Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de 18.280.994.

  • Suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate, constituţională

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • BEC trimite Curţii Constituţionale centralizarea rezultatului votului din primul tur

    De asemenea, la CC au fost trimise şi procesele-verbale centralizatoare întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare, primite de Biroul Electoral Central.

    Potrivit legii, după primirea proceselor-verbale de la BEC şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională urmează să valideze alegerile şi să publice rezultatul în Monitorul Oficial.

    În termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale, dar nu mai tâziu de 7 noiembrie, Curtea Constituţională trebuie să aducă la cunoştinţă publică prenumele şi numele celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin, precum şi a zilei votării.

    În al doilea tur de scrutin participă primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate pe întreaga ţară la primul tur.

    Al doilea tur de scrutin va avea loc, potrivit prevederilor legale, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, duminică, 16 noiembrie. Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale trebuie să se desfăşoare, aşa cum cere legea, în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, operaţiunile electorale urmând să fie efectuate de aceleaşi birouri electorale.

    Pe buletinul de vot ce va fi înmânat alegătorilor la al doilea tur, candidaţii vor fi înscrişi în ordinea numărului de voturi obţinute la primul tur de scrutin. Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când Curtea Constituţională va aduce la cunoştinţă publică ziua votării, cel mai târziu vineri, 7 noiembrie. Până cel târziu la data de 9 noiembrie, BEC comunică ordinea de înscriere a candidaţilor pe buletinul de vot şi semnele electorale ale acestora Regiei Autonome “Monitorul Oficial” şi Curţii Constituţionale şi aducerea la cunoştinţă publică a ordinii de înscriere a candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot.

  • Curtea Constituţională dezbate din nou, pe 9 decembrie, articolul în baza căruia sunt judecaţi Iohannis şi alţi primari

    Judecătorii CC au stabilit, în şedinţa de marţi, repunerea pe rol a cauzei privind respectivul articol, întrucât este nevoie de dezbateri suplimentare.

    Până la 9 decembrie, vor fi cerute informaţii suplimentare de la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, în procesul de incompatibilitate al primarului din Tuzla.

    Astfel, CC va relua, la 9 decembrie, dezbaterile privind articolul de lege în baza căruia Agenţia Naţională de Integritate (ANI) i-a găsit incompatibili pe mai mulţi aleşi locali.

    Este vorba despre articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de in teres naţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

    Articolul de lege a fost analizat în 7 octombrie de judecătorii constituţionali, care au amânat atunci pronunţării unei soluţii până la 3 noiembrie.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009.

    Constantin Micu a contestat decizia la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea de anulare a deciziei ANI, pe motiv că este neîntemeiată.

    În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi candidatul la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis, primarul municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, care se va pronunţa cu privire la admisibilitatea cererii în 18 noiembrie.

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, declara, în 24 octombrie, că în alte cauze care au obiect similar cu dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, magistraţiie aşteaptă decizia Curţii Consituţionale din 4 noiembrie.

    Judecătoarea Livia Stanciu mai spunea că, în varianta în care Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate, pronunţarea unei hotărâri înainte de acea dată poate să determine ulterior ca hotărârea aceea să fie revizuită.