BusinessMagazin

Tag: CAS

  • Aşadar, statul o să aibă destui bani

    “În condiţiile în care perspectivele favorabile de creştere economică ar trebui să atragă în continuare investiţii străine, deficitul de cont curent în acest an va fi din nou finanţat integral din fluxul investiţiilor străine directe. Anul trecut, acestea au reprezentat aproape 2% din PIB, iar 2013 a fost al doilea an de creştere a investiţiilor străine directe”, arată analitşii ING.

    În aceste condiţii, preşedintele şi premierul s-au pus de acord, fie şi pentru un moment, întrerupându-şi eterna ciondăneală electorală. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus investitorilor americani de la TRW Automotive, cu ocazia inaugurării fabricii de la Roman, că pot avea încredere în economia României, fiindcă aceasta “devine din ce în ce mai competitivă” şi că din totalul ajutoarelor de stat de 770 mil. euro alocate în perioada 2008-2013 s-au consumat numai 320 mil. euro, ceea ce înseamnă că sunt în continuare resurse pentru investitorii străini şi români interesaţi să ceară astfel de ajutoare.

    Premierul Victor Ponta a confirmat, estimând că economia a crescut în T1 cu 3,2% (cel mai probabil a vrut să se refere la creşterea în ritm anual, ceea ce ar însemna însă un ritm mai mic decât cel de 5,2% din T4 2013) şi dând ca posibilă, în consecinţă, o reducere a CAS cu 5% din a doua jumătate a anului, pe baza încasărilor suplimentare la buget din impozitarea construcţiilor speciale, din creşterea colectării şi din reducerea unor cheltuieli, chestiuni pe care Guvernul urmează să le discute cu misiunea FMI care vine în ţară la începutul lunii iunie.

    Conform MFP, în luna martie excedentul bugetului consolidat a fost de 2 mld. euro. În acelaşi timp, execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 mil. lei, reprezentând 0,14% din PIB, faţă de 0,67% din PIB în aceeaşi perioadă perioada din 2013.

    Pe de altă parte, MFP continuă programul de îndatorare publică, beneficiind de costurile relativ confortabile la care se poate împrumuta. În luna aprilie, MFP a împrumutat şi 1,25 mld. euro de pe pieţele externe, printr-o emisiune de obligaţiuni pe 10 ani cu cel mai mic cost reuşit până acum, respectiv 3,701% pe an, după care MFP a anunţat că a atras cu opt luni în avans tot necesarul de finanţare externă pentru 2014.

    Pentru luna mai, Ministerul Finanţelor a programat zece licitaţii pentru vânzare de obligaţiuni cu scadenţe de până la zece ani în valoare de 2,6 mld. lei şi una pentru certificate de trezorerie în valoare de 800 mil. lei, sumele planificate să fie atrase fiind cu 20% mai mici decât cele atrase în luna aprilie de pe piaţa internă, respectiv 4,3 mld. lei.

  • Ponta spune că execuţia bugetară din trimestrul I este mulţumitoare şi poate conduce la scăderea CAS

     “Avem colectări mai mari decât în primul trimestru al anului 2013 şi cheltuieli mai mici. Deocamdată, sunt mulţumit pentru că, pe baza rezultatelor pe primul semestru, putem să punem în aplicarea scăderea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale la angajator”, a spus Ponta.

    El a precizat că impactul bugetar calculat pentru al doilea semestru din acest an, ca efect al scăderii CAS, este de 2,6 miliarde lei, iar cifra avansată de preşedintele Traian Băsescu, de 5,5 miliarde lei, reprezintă impactul pe un an întreg, Ponta apreciind că Băsescu este în general “Gică contra” doar pentru că această măsură este susţinută de Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scutaru: Măsura neimpozitării profitului reinvestit nu are efecte scontate fără reducerea CAS

     Scutaru a fost întrebat cum vede decizia Guvernului, anunţată de premierul Victor Ponta, de a adopta o Ordonanţă de Urgenţă privind neimpozitarea profitului reinvestit, respectiv dacă PNL va mai iniţia în acest context o moţiune de cenzură.

    “Noi ne-am referit la necesitatea adoptării a două măsuri, deci şi aceasta cu eliminarea impozitului pe profitul reinvestit. Dar măsura cu adevărat importantă şi care poate avea un efect într-adevăr substanţial pentru mediul de afaceri şi pentru economia ţării este reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator. Deci noi considerăm că dacă nu se adoptă ambele măsuri, efectul nu va putea fi unul aşteptat şi unul real în plan economic”, a declarat Scutaru.

    El a precizat că proiectul Guvernului “face o testare pentru un an şi jumătate” cu măsura neimpozitării profitului reinvestit, până la 31 decembrie 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera adoptă o Declaraţie pentru neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS

    Potrivit acestei Declaraţii, Camera Deputaţilor “se pronunţă pentru adoptarea de măsuri de relansare fiscală şi de creare a unui climat investiţional atractiv pentru mediul de afaceri, în special a măsurilor de neimpozitare a profitului reinvestit şi de reducere cu 5 puncte procentuale a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori care să permită aplicarea lor la 1 iulie 2014 cu respectarea angajamentelor asumate de România în faţa partenerilor internaţionali”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă FMI pentru politicienii români

    Discursul prezidenţial a conţinut o notă distinct electorală, bazată pe opoziţia explicită, în premieră, a lui Traian Băsescu faţă de FMI: în esenţă, spune el, în 2009 nu puteam să ne opunem cererilor FMI, fiindcă era criză, pe când acum economia e stabilizată graţie guvernelor Boc şi ne putem permite alte libertăţi în raport cu FMI. Fără a mai observa că descrierea pozitivă făcută de preşedinte situaţiei din prezent a economiei nu cadrează deloc cu acuzaţiile constante ale PMP sau PDL că economia a ajuns pe marginea prăpastiei din cauza USL, e de amintit că FMI, în calitate de creditor major al României, a recomandat constant guvernelor Boc şi Ponta majorări de taxe, nu doar spre a evita ca ajustarea fiscală să se facă majoritar pe seama tăierii cheltuielilor, ci şi pe baza concluziei că numai tăierile de cheltuieli nu ar putea asigura acea viitoare reducere la 1% din PIB a deficitului structural de care chiar preşedintele a adus vorba.

    FMI cere acum actualului guvern să compenseze prin măsuri “cu impact puternic” orice exceptare de la plata accizei mărite, iar în plus cere noi măsuri de compensare la buget pentru reducerea CAS sau amânarea pentru 2015 a reducerii CAS. Băsescu are însă mult mai mari şanse decât Ponta de a fi credibil cu discursul său, nu doar din vechile raţiuni populiste, patentate de guvernul Alianţei D.A. când a rupt acordul cu FMI în 2005 pe motiv că n-are nevoie de sfaturile lui, dar mai ales pentru că insistenţa lui Victor Ponta de a apăra majorarea accizei tot prin metoda veche a dării vinei pe FMI denotă o lipsă de răspundere faţă de propriile politici încă mai condamnabilă decât faptul că banii strânşi din acciză vor avea mai multe destinaţii decât construcţia de autostrăzi.

  • Cumpărarea caselor şi a maşinilor se va face în continuare cu banii jos

    Măsura de plafonare a fost susţinută de ministrul de resort Ioana Petrescu, care a apreciat că limitarea plăţilor în numerar reduce evaziunea fiscală şi spălarea de bani. Proiectul de lege privind plăţile în numerar se află în dezbatere de câteva luni, după ce Guvernul a anunţat că ar vrea să interzică plata în numerar pentru terenuri, case şi maşini.

    Ioana Petrescu a declarat recent că prioritatea MFP este să eficientizeze colectarea veniturilor, inclusiv prin reducerea birocraţiei, dar şi prin eventuale măsuri de relaxare fiscală de genul introducerii cotei progresive de impozitare pentru populaţie din 2015, dacă spaţiul bugetar o va permite. De asemenea, contribuţiile de asigurări sociale ar urma să fie reduse la angajator din luna iulie a acestui an dacă este posibil, iar dacă spaţiul fiscal nu va permite, atunci de la începutul anului viitor.

    Ministrul a precizat că va continua unele programe lansate de predecesorul său, întrucât nu este “genul care să strice ce au început alţii”, menţionând planul de restructurare a ANAF, convenit cu Banca Mondială, de unde România a tras un miliard de dolari, şi plafonarea plăţilor în numerar.

    În ianuarie, când ministru al finanţelor era Daniel Chiţoiu, Guvernul intenţiona să promoveze o reglementare care limita la 2.000 de lei pe zi plăţile în numerar pe care le pot face firmele între ele şi către persoane fizice şi introducea un plafon de 10.000 de lei pentru plăţi între persoanele fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat atunci iniţiativa spunând că limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţiile cu terenuri, aminteşte de zicala “iadul e pavat cu intenţii bune”, întrucât intenţia de stopare a evaziunii fiscale prin aducerea obligatorie la bancă a proprietarilor ar spori birocraţia şi aşa existentă şi ar descuraja tranzacţiile, mai ales pentru proprietarii în vârstă.

    Proiectul de ordonanţă din ianuarie mai cuprindea şi o limitare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit a comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare a tranzacţiei. Guvernul nu va renunţa la această prevedere, în ciuda lobby-ului din partea companiilor emitente şi din partea băncilor.

     

  • Ce înseamnă liberalism în 2014

    Deja Iohannis a spus că ruperea USL nu exclude o viitoare participare a PNL la o guvernare alături de USD, iar Antonescu, deşi a criticat verbal programul de guvernare al cabinetului Ponta III, a refuzat să-l atace alături de PDL cu o moţiune de cenzură, sub pretextul că programul e “prea neserios”, dar şi-a rezervat dreptul de a ieşi cu o moţiune proprie dacă până la 1 mai Guvernul nu taie CAS cu 5% şi nu introduce neimpozitarea profitului reinvestit.

    Forţa PNL în opoziţie depinde însă şi de capacitatea partidului de a nu pierde parlamentari, fie în favoarea altor partide, fie din cauza problemelor lor cu justiţia, iar aici problema PNL e veche. În ultima săptămână, ANI şi-a continuat neobosită ofensiva, cu încă un lot de 10 senatori şi 22 de deputaţi acuzaţi de incompatibilitate sau de fals în declaraţiile de interese: cei mai mulţi provin de la PNL (15), urmaţi de PSD (7) şi PC (3).

    În acelaşi timp, refuzul parlamentarilor de a aviza începerea urmăririi penale pentru fostul ministru Daniel Chiţoiu (PNL) şi de a constata încetarea mandatului lui Akos Mora (PNL) şi Ştefan Stoica (PDL), declaraţi incompatibili de ANI, i-a oferit din nou preşedintelui Băsescu ocazia să acuze mafia transpartinică apărată de Parlament, dar i-a făcut şi pe membrii CSM să reflecteze, în premieră, dacă nu e cazul să spargă zidul parlamentar în calea justiţiei printr-o sesizare la CCR, pe motiv de existenţă a unui conflict între puterea judecătorească şi cea legislativă.

  • Petrescu: Reducerea CAS – de la 1 iulie, dacă este posibil. Dacă nu, din ianuarie 2015

    “Sunt o mare susţinătoare a măsurii de reducere a CAS, am discutat cu specialişti şi încercăm să găsim metode. Sper că anul acesta, eu asta lupt foarte mult, dacă nu – poate la începutul anului viitor, să-l punem direct în Codul Fiscal, să apară de la 1 ianuarie, dar sper că din iulie”, a spus noul ministru al Finanţelor, la Antena 3.

    Reducerea CAS cu 5 puncte la angajator “în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite” este menţionată în noul program al Guvernului.

    Ea a adăugat că are ca obiective lansarea unui sondaj sau un audit privind problemele la plata taxelor din punctul de vedere al contribuabilului, pentru a încuraja conformarea voluntară, un dialog mai bun cu mediul de afaceri şi sindicatele, inclusiv legat de “ce anumite informaţii trebuie date presei”, şi plafonarea plăţilor în numerar, proiect promovat de fostul ministru Daniel Chiţoiu.

  • Program Guvern: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat şi CAS şi TVA reduse dacă este posibil

     “Simplificăm fiscalitatea şi sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin: a) reducerea generală a impozitării; b) lărgirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului de taxe; d) creşterea colectării veniturilor bugetare; e) reducerea evaziunii fiscale.

    – Revenirea la un nivel de TVA de 19%, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite.

    – Păstrăm plafonul de 16% şi introducem, pe parcursul mandatului, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PNL a depus proiectul pentru reducerea CAS cu 5% şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit

     Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, vicepreşedintele PNL Eugen Nicolăescu şi purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, au anunţat, miercuri, depunerea acestui proiect de lege, susţinut de toţi parlamentarii liberali.

    Proiectul prevede că în cazul cotelor de contribuţii de asigurări sociale acestea se vor reduce cu cinci puncte procentuale în cazul angajatorului.

    O a doua modificare, cuprinsă în proiectul de lege, menţionează că “profitul reinvestit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice – maşini, utilaje şi instalaţii de lucru (…) folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile este scutit de impozit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro