Tag: caritate

  • Filantrop sau impostor? Chen Guangbiao, milionarul controversat al Chinei – FOTO, VIDEO

    Chen Guangbiao vrea mai multe acte de caritate din partea bogaţilor Chinei, iar pentru a le atrage atenţia este pregătit să facă orice. Asta înseamnă inclusiv construirea unui zid format din teancuri de bani, lângă care s-a lăsat fotografiat, sau dansul deasupra unor maşini noi-nouţe, destinate donaţiilor.

    Ultima ispravă a lui Chen a fost să dea o masă oamenilor sărmani din oraşul New York. Aceşti au primit chiar şi o sumă de bani. Evenimentul a avut loc pe 25 iunie, la Loeb Boathouse, în Central Park.

    Întrebat ce l-a determinat să vină până în SUA pentru a face acte caritabile, Chen a declarat: „Vizitez lunar SUA încă din noiembrie, anul trecut şi am văzut mulţi oameni ai străzii căutând prin gunoaie”.

    Chen a făcut reclamă evenimentului pe câte o pagină întreagă din New York Times şi Wall Street Journal, cerându-l celor interesaţi de o masă gratis să se înscrie printr-un e-mail.

    Abordat de jurnaliştii CNN,  Chen a declarat că peste 5000 de oameni au confirmat participarea la prânzul din 25 iunie. Afaceristul a colaborat cu câteva asociaţii caritabile din SUA pentru a stabili lista finală a invitaţilor. New York City Rescue Mission, una dintre aceste organizaţii, a povestit că suma de 300 de dolari a fost primită cadou de cei care au urmat unul din programele de instruire puse la dispoziţie.

    Michelle Tolson, una din purtătoarele de cuvânt ale organizaţiei, a respins ideea că evenimentul a fost organizat pentru a-i face publicitate lui Chen, arătând că New York City Rescue Mission este o instituţie respectabilă, cu o istorie de 142 de ani.

    Însă pentru Chen publicitatea este vitală. Darurile în bani şi mesele gratuite nu sunt scopul acestuia pe termen lung. Prin intermediul campaniilor caritabile nostime, Chen speră să-i sensibilizeze pe oamenii cei mai bogaţi şi mai puternici din lume, cu riscul de a fi ridiculizat.

    „Averea mea este limitată. Trebuie să îi influenţez şi pe alţii să dăruiască”, a spus Chen, adăugând că reclamele din cele două publicaţii americane au fost scrise în engleză şi chineză pentru ca şi alţi oameni bogaţi din China să îi înţeleagă mesajul.

    Afaceristul a înfiinţat Jiangsu Huangpu Recycling Resources, o companie care se ocupă de reciclarea deşeurilor, dar spune că nu a avut şansa să intre în topul celor 10.000 cei mai bogaţi chinezi. Averea lui Chen a fost estimată de Forbes la 720 de milioane de dolari.

    Lui Chen îi place să povestească de spiritul altruist al mamei sale, care l-a inspirat. El a crescut într-o casă amărâtă de la ţară, în care fraţii lui mureau de foame.

    Chen spune că s-a realizat singur, chiar dacă a fost nevoit să facă şi lucruri mai puţin plăcute în timpul şcolii, cum ar fi căratul gunoiului sau vânzarea de apă şi gustări pentru a câştiga bani.

    Absolvent al unei şcoli de medicină chineză tradiţională, Chen susţine că a inventat un dispozitiv care detectează bolile folosind principiile medicinei tradiţionale. Invenţia l-a ajutat să facă bani în anii `90, înainte de a se orienta către industria de reciclare.

    Chen a luat parte la campania de salvare desfăşurată după cutremurul din Sichuan, din 2008. Îmbrăcat în uniformă militară, cu ochelarii pe nas, afaceristul a scos oameni de sub dărâmături şi a donat 16 milioane de dolari.

    Există totuşi şi oameni care refuză să îl considere pe Chan un adevărat filantrop. Jeremy Goldkorn, directorul firmei de cercetare media Danwei, consideră că milionarul este „un clovn, ale cărui acte de caritate par a fi doar campanii de promovare personală”.

    Şi internauţii îl acuză pe Chen, considerând-ul un escroc şi spunând că dispozitivul de diagnosticare inventat de acesta este o înşelătorie.

    Chen nu se sfieşte să îşi scrie pe cartea de vizită, în engleză, „Cel mai carismatic filantrop din China”, sau să facă valuri în jurul intenţiei de a cumpăra New York Times, numai pentru ca publicaţia să fie nevoită să dezmintă orice astfel de ipoteză.

    Chen dezminte speculaţiile potrivit cărora, fără să realizeze, devine un pion al unor facţiuni din Partidul Comunist Chinez. El neagă orice legătură cu autorităţile chineze ,spunând că şi-a construit cu greu afacerea, fără niciun ajutor din partea autorităţilor, mai ales în condiţiile în care a refuzat să dea mită şi să devină corupt.

    Probabil unul dintre cele mai controversate gesturi filantropice a fost promisiunea de a finanţa, în 2014, operaţiile estetice pentru o mamă şi fiica sa care şi-au dat foc în Piaţa Tiananmen, în 2001. Cele două au fost acuzate că fac parte dintr-o grupare de practicanţi Falun Gong şi, deşi au supravieţuit incidentului, au rămas desfigurate grav.

    Iniţiativa lui Chen a stârnit furia susţinătorilor Falun Gong, care consideră că incidentul a fost orchestrat de guvernul chinez, în timp ce organizaţia nu a promovat niciodată automutilarea sau suicidul.

    După moarte, Chen nu vrea să lase averea familiei şi intenţionează să o doneze în scopuri caritabile, spunând că a fost inspirat să facă asta după o întâlnire avută, în 2010, cu Bill Gates şi Warren Buffet.

    Criticii susţin că Chen nu le-a dat, oricum, niciodată, bani rudelor sale. „Fratele meu mai tânăr conduce o pensiune, iar sora mea este portar. Nu le-am dat bani pentru că îşi câştigă singuri banii. Plătesc taxele şcolare ale copiilor lor”, spune Chen.

    În ciuda criticilor, Chen nu se lasă descurajat: „Nu regret nimic. Nu mă tem de ce spun oamenii despre mine. Nu am făcut rău nimănui. Cred că societatea are nevoie de inovaţie. Voi continua să ofer energie pozitivă prin intermediul soluţiilor mele creative la probleme”.

     

  • Doar 12% dintre firmele care au obţinut profit în 2011 au optat pentru direcţionarea a 20% din impozitul pe profit

    Cheltuiala cu sponsorizarea nu este deductibilă dar poate genera un credit fiscal, care reduce impozitul de plată cu suma integrală a sponsorizării oferite, dacă această sumă este mai mică decât: 0,3% din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit de plată.

    Conform datelor centralizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), doar 12% dintre firmele care au obţinut profit în 2011 au optat pentru direcţionarea a 20% din impozitul pe profit către organizaţiile neguvernamentale.

    ONG-urile au primit 463,7 milioane de lei (103,59 mil. euro) în 2011, potrivit ANAF. Totuşi, entităţile neguvernamentale ar fi putut încasa circa 440 de milioane de euro, dacă toate companiile din România, care au avut câştiguri brute de 58,1 miliarde de lei (12,98 mld. euro) în 2011, ar fi decis să le acorde 20% din impoziul pe profit, după un calcul efectuat de situl de ştiri altreileasector.ro.

    Miruna Enache, Tax Partner la EY România consideră că ’’Facilitatea fiscală acordată prin mecanismul de credit fiscal permite practic sponsorului să plătească efectiv suma respectivă nu în contul impozitului pe profit, ci către o organizaţie non-profit. Pentru a fi inclus în calculul impozitul pe profit de pe anul respectiv, contractul de sponsorizare trebuie încheiat înainte de sfârsitul anului calendaristic iar plata trebuie de asemenea efectuată până la finele anului.’’

    Pentru a facilita întelegerea procedurilor legale, EY, a întocmit un exemplu simplificat:

    O societate are un profit impozabil de 100.000 euro la sfârşitul anului 2013 şi o cifră de afaceri de 1,5 milioane euro. Impozitul pe profit de plată se ridică la 16.000 euro (cu plata finală urmând a se efectua în 2013). Dacă societatea are cheltuieli de sponsorizare de până la 3.200 euro în 2013 (care nu au impact asupra profiturilor impozabile ale societăţii), impozitul ar putea fi redus la 12.800 euro. Astfel, societatea sponsorizează cu până la 3.200 euro pe durata anului fără un impact advers asupra fluxului de numerar sau alte costuri suplimentare.

  • 20 de femei pe un şantier, în scop caritabil

    Proiectul pe care mişcarea ”Women Build” îl sprijină va asigura o locuinţă pentru şase persoane cu dizabilităţi mintale care acum locuiesc în centre rezidenţiale aparţinând Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Casa va fi complet accesibilizată şi se doreşte a deveni un model de incluziune şi valorizare socială a persoanelor cu dizabilităţi.

    Pentru a promova dreptul persoanelor cu dizabilităţi la o viaţă independentă şi integrată în comunitate, Habitat for Humanity Romania organizează o serie de evenimente sub umbrela Women Build. Această mişcare se adresează tuturor doamnelor şi domnişoarelor care nu se feresc să înlocuiască pantofii cu bocancii, pixul şi calculatorul cu ciocanul şi care au puterea de a schimba în bine lucrurile din jurul lor.

    Partenerii proiectului Casa Mihail sunt: Open Society Foundations – Iniţiativa de Sănătate Mintală, PRO ACT SUPORT, Lafarge România, Wienerberger Sisteme de Cărămizi şi Saint Gobain Initiatives Foundation.

    Habitat for Humanity România este o organizaţie non-profit, a cărei misiune este să elimine lipsa de adăpost şi locuirea precară a persoanelor din întreaga lume. La nivel global, Habitat for Humanity a construit şi reabilitat peste 600.000 de locuinţe pentru 3 milioane de persoane din 80 de ţări de pe întreg globul. Habitat for Humanity România a ajutat, până în acest moment, peste 4.000 de familii prin programele desfăşurate în ţară, prin intermediul celor 7 filiale active ale sale din judeţele: Argeş, Bacău, Bihor, Cluj, Dolj, Prahova şi Suceava. În România, Habitat for Humanity România a dezvoltat proiecte diverse pentru grupuri vulnerabile, construind case complet accesibilizate pentru persoane cu multiple dizabilităţi. În anul 2009, Iniţiativa pentru Sănătate Mintală şi Habitat for Humanity România şi-au unit pentru prima dată forţele alături de Fundaţia “Pentru Voi” pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru şase persoane cu dizabilităţi din Timişoara.

     

  • Ce face un miliardar când pierde un pariu – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ RICHARD BRANSON ÎN IPOSTAZA DE STEWARDEZĂ – GALERIE FOTO

    Echipa lui Tony a terminat cu două locuri înaintea celei a lui Sir Richard în clasamentele finale din 2010, iar Sir  Branson şi-a onorat pariul în luna mai a acestui an. Evenimentul a culminar cu Sir Branson servindu-i pe invitaţii dintr-un zbor caritabil de la Perth, Australia spre Kuala Lumpur, Malaiezia. Evenimentul a strâns 200.000 de dolari australieni donaţi unei organizaţii caritabile pentru ajutorarea copiilor bolnavi.



     Câţi bani fac companiile care trimit bogaţii planetei în excursii în spaţiu

     Vacanţele în spaţiu, pe orbită sau pe lună, tot mai aproape de realitate. Preţuri cu şase cifre

  • IPS Daniel: Legătura dintre Cruce şi Înviere se vede în iubirea celor ce se luptă pentru binele poporului lor

    “Legătura interioară dintre Cruce şi Înviere este o dominantă a întregii spiritualităţi ortodoxe liturgice şi filocalice”, afirma Patriarhul Daniel. “Legătura dintre Cruce şi Înviere, dintre suferinţă şi speranţă, osteneală şi bucurie, luptă şi biruinţă, se vede adesea în iubirea jertfelnică a părinţilor buni pentru copiii lor, a părinţilor duhovniceşti pentru cei păstoriţi de ei, a oamenilor harnici şi darnici pentru semenii lor aflaţi în nevoi, în iubirea jertfelnică a celor care lucrează şi se luptă, permanent, pentru binele familiei şi al societăţii, al poporului şi al patriei lor”, arată IPS  Daniel, care la sărbătoarea Învierii va sluji în această seară la Catedrala Patriarhală din Capitală.

    Astăzi, consideră Patriarhul Daniel, “mulţi oameni poartă crucea suferinţei din cauza înmulţirii păcatelor, a patimilor egoiste şi a relelor de tot felul, din cauza lăcomiei sau zgârceniei unora şi a sărăciei altora, a violenţei în familie şi în societate, a nedreptăţii şi nepăsării, a bolilor şi singurătăţii, a certurilor în familie şi a divorţurilor, a părăsirii copiilor şi bătrânilor ş.a.”.

    De aceea, el îi îndeamnă pe credincioşi să se roage şi să facă fapte caritabile. “Mai ales în aceste zile, este bine să aducem bucuria Sfintelor Paşti în casele de copii orfani şi bătrâni, la patul bolnavilor, dar şi acolo unde este multă tristeţe, singurătate şi deznădejde, în familiile sărace, îndoliate şi îndurerate.”

    În acelaşi timp, IPS Daniel îi îndeamnă să cultive, “prin rugăciune şi cuvânt bun, în lumina acestei bucurii pascale, legătura fraternă cu românii care se află în afara hotarelor României sau în diaspora română”.

  • Reuters a publicat din greşeală necrologul miliardarului George Soros: “Prădător, o enigmă învelită în intelect, contradicţii şi bani”

     Cel mai remarcabil fapt din acel articol este, potrivit jurnaliştilor de la businessinsider.com, duritatea acelui necrolog, care îl face pe George Soros să pară un ipocrit şi vorbeşte despre toate crizele financiare pe care acesta le-a cauzat, pariind pe diverse monede.

    În primul paragraf, Soros, în vârstă de 82 de ani, este denumit “prădător”. El este numit în paragrafele următoare “o enigmă învelită în intelect, contradicţii şi bani”.

    Potrivit telegraph.co.uk, necrologul aminteşte apoi rolul de filantrop jucat de George Soros, insistând asupra “celor 8 miliarde de dolari pe care el le-a donat prin intermediul numeroaselor organizaţii de caritate pe care le controlează”.

    Articolul apărut din greşeală pe site-ul Reuters subliniază totodată donaţiile acestuia pentru diverse cauze liberale şi afirmă că “în încercarea sa de a opri realegerea lui Bush, Soros a donat 23,5 milioane de dolari unui număr de cel puţin 500 de grupuri liberale şi progresive în timpul ciclului electoral american din 2003-2004”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TOPUL fotbaliştilor cu cele mai mari venituri în acest sezon

     “Becks” are un salariu anual de 1,7 milioane de euro (141.000 euro pe lună), prime de 1,3 milioane şi primeşte 33 de milioane de euro din contracte de publicitate şi alte parteneriate.

    La 31 ianuarie, când a semnat contractul cu PSG, înţelegere valabilă până la finalul sezonului, fostul căpitan al echipei naţionale a Angliei a anunţat că salariul pe care urmează să-l încaseze va fi donat în scopuri caritabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cutia milelor, deschisa pentru fetele bisericesti

    Mai multe organizatii neguvernamentale s-au raliat solicitarii
    IPP, avertizand cu privire la crearea unui monopol al cultelor in
    domeniu, dupa ce legea nou-adoptata le permite acestora sa
    primeasca finantari de la buget de pana la 80% pentru proiecte
    sociale.

    In circuitul legislativ din Parlament se afla un alt proiect de
    lege care are ca obiect reglementarea contractarii serviciilor
    sociale in Romania si unde unitatile de cult sunt tratate in mod
    egal cu organizatiile neguvernamentale care activeaza in aceeasi
    zona, fara a fi favorizate.

  • Milionarii romani, reticenti sa urmeze exemplul filantropiei lui Bill Gates si Warren Buffett

    Ioan Niculae: “Nu-mi dau banii pe mana hotilor si
    criminalilor!”. Ioan Micula: “Daca asa avea un miliard cash, as da
    jumatate la orfelinate. Dar am un miliard datorii”. George Copos:
    “Am bagat 40 de milioane in Rapid – considerati ca i-am daruit
    pentru bucuria suporterilor!”

    Dan Sucu, proprietarul Mobexpert, a declarat in schimb pentru
    Gandul ca se gandeste serios ca in viitor sa doneze o parte din
    avere in scopuri caritabile.

    38 de americani cu averi mari au raspuns pozitiv exemplului dat
    de miliardarii Bill Gates si Warren Buffett, angajandu-se ca isi
    vor dona cel putin jumatate din avere unor initiative
    caritabile.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Scoala de filantropi

    O excursie scumpa poate duce cu gandul la o experienta exotica si clienti rasfatati cu cele mai bune servicii la destinatie. Poate sa fie insa vorba de o calatorie oferita unui grup select de persoane, alese pe spranceana de catre organizatori, cu destinatia Buenos Aires, pentru a vedea pe viu cum traiesc cei defavorizati de soarta. Organizatorul acestei calatorii este The Philanthropy Workshop, cunoscuta drept TPW.

    Philanthropy Workshop nu este o agentie de turism, ci o organizatie desprinsa in 1995 din Fundatia Rockefeller, care dorea sa-si impartaseasca experienta adunata in cei optzeci de ani de la infiintarea sa la New York de catre magnatul John D. Rockefeller. La inceput au fost opt doritori, care au participat la cateva module de curs de patru saptamani, iar in prima zi au fost dusi la Tribunalul Locativ din New York sa vada cum se lupta familiile sarace sa obtina si sa-si pastreze o casa.

    Organizatia TPW este condusa astazi din birourile de la Londra ale Institutului Filantropic. Cursantii sunt obligatoriu bogati si dornici sa contribuie la imbunatatirea nivelului de trai al celor defavorizati. Ei sunt trimisi in mijlocul comunitatilor sarace pentru a le observa, se intalnesc cu cei pe care doresc sa-i ajute si cu persoane implicate in actiuni de binefacere. Accesul presei nu este permis la niciun curs TPW, dupa cum nu este permis nici cel al partenerilor de viata ai cursantilor.

    De ce participa insa bogatii la cursurile TPW? Unii o fac datorita originilor lor umile, din cauza carora se simt vinovati atunci cand ating un anumit statut social si nivel de avere, iar altii pentru a invata cum sa-si administreze ei insisi propria lor societate de binefacere, ca in cazul unei tinere care la varsta de 24 de ani s-a vazut pusa de catre tatal sau, un miliardar taiwanez, la carma unei societati caritabile pe care trebuia sa o puna pe roate. Pentru aceasta, practica a inclus „excursii“ prin tribunalele pentru minori si intalnirea cu judecatori care trebuiau sa decida destinele minorilor cu probleme. La TPW nu se discuta niciodata despre bani, iar participantii la cursuri nu au voie sa se dea in spectacol cu averea lor sau sa adopte atitudini care i-ar putea ofensa pe ceilalti colegi, in caz contrar fiind exclusi. Dupa absolvire, cursantii pot pastra legatura cu organizatia si pot solicita asistenta ori de cate ori au nevoie.