BusinessMagazin

Tag: carduri

  • Pentru ce firme e obligatorie plata cu cardul din 2017?

    Va atragem atentia ca, incepand de la 1 ianuarie 2017, in conformitate cu prevederile Legii nr. 209/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 193/2002, persoanele juridice care efectueaza activitati de comert cu amanuntul si care au inregistrat o cifra de afaceri anuala mai mare de 10.000 euro, sunt obligate sa accepte incasari cu cardurile de debit sau de credit.

    In acest sens, redam mai jos prevederile potrivit carora e reglementata obligatia categoriilor de mai sus de a accepta incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit.

    Art. 1 “Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata au obligatia sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit”, scrie fiscalitate.ro

  • Pentru ce firme e obligatorie plata cu cardul din 2017?

    Va atragem atentia ca, incepand de la 1 ianuarie 2017, in conformitate cu prevederile Legii nr. 209/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 193/2002, persoanele juridice care efectueaza activitati de comert cu amanuntul si care au inregistrat o cifra de afaceri anuala mai mare de 10.000 euro, sunt obligate sa accepte incasari cu cardurile de debit sau de credit.

    In acest sens, redam mai jos prevederile potrivit carora e reglementata obligatia categoriilor de mai sus de a accepta incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit.

    Art. 1 “Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata au obligatia sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit”, scrie fiscalitate.ro

  • Pentru ce firme e obligatorie plata cu cardul din 2017?

    Va atragem atentia ca, incepand de la 1 ianuarie 2017, in conformitate cu prevederile Legii nr. 209/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 193/2002, persoanele juridice care efectueaza activitati de comert cu amanuntul si care au inregistrat o cifra de afaceri anuala mai mare de 10.000 euro, sunt obligate sa accepte incasari cu cardurile de debit sau de credit.

    In acest sens, redam mai jos prevederile potrivit carora e reglementata obligatia categoriilor de mai sus de a accepta incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit.

    Art. 1 “Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata au obligatia sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit”, scrie fiscalitate.ro

  • Digitalii din BCR

    Serviciile digitale ale băncilor, considerate iniţial alternative pentru sucursala tradiţională, au devenit în prezent o prioritate pentru instituţiile financiare din toată lumea. Care este abordarea celei mai puternice bănci din România din punctul de vedere al activelor în ce priveşte digitalizarea şi cine sunt Imanuela Negrişan, Alina Ţopană, Gabriela Văduva, Cristian Mustaţă, Mihai Sandu şi Irina Mihailescu (de la stânga la dreapta) – şase dintre tinerii care gândesc strategia băncii în spaţiul virtual?

    De ce banca nu va mai fi un loc în care te duci, ci o acţiune pe care o faci?”, îi provoca pe cititorii săi în cartea Banking 3.0 Brett King, un bancher australian care a scris numeroase cărţi despre industria bancară; el este şi cofondator al Moven, un start‑up din domeniul bankingului online. În cartea sa, King spune că există un prag critic de 50 de milioane de utilizatori pentru o piaţă ajunsă la potenţial. În industria aviaţiei şi a automobilelor, s-a ajuns la acest nivel în peste 60 de ani. Cardurile au ajuns la acest nivel în 28 de ani şi, mai recent, cardurile contactless au trecut acest prag în patru ani; în timp ce Facebook şi Twitter l-au atins în trei şi doi ani. Transformarea digitală se întâmplă de 20-30 de ani, în diferite industrii.

    În anii ’90, muzica, fotografia şi videoul s-au confruntat cu noi jucători care au folosit capabilităţile digitale pentru a schimba modul în care serviciile erau livrate şi consumate. Au urmat, în 2000, serviciile de televiziune, călătoriile şi recrutarea, cu dezvoltarea YouTube, a agenţiilor de turism online şi a site-urilor de recrutate. În 2010, industrii precum retailul s-au confruntat cu un al doilea val de digitalizare (primul a fost în 1990), în timp ce serviciile financiare încep şi acestea, de câţiva ani, să descopere oportunităţile şi provocările digitalizării. Care este locul pe care ne aflăm din punctul de vedere al inovaţiilor digitale din sistemul bancar în raport cu celelalte ţări din Europa? Cu un grad de penetrare de 5% a internet banking-ului în rândul populaţiei, România se află pe ultimul loc din acest punct de vedere; spre comparaţie, în Norvegia, ţara cu cea mai mare penetrare a internet bankingului din Europa, 90% din populaţie foloseşte astfel de servicii, potrivit statista.com.

    Cristian Mustaţă, şef al departamentului de strategie digitală din cadrul Băncii Comerciale Române, este optimist în ce priveşte perspectivele de dezvoltare a bankingului digital în România. „Din punctul de vedere al ofertei băncilor, România stă foarte bine: suntem permanent în pas cu tehnologia (oferă ca exemple mobile banking-ul, geolocaţia, push notifications, autentificarea biometrică, scanarea codurilor QR, plăţi contactless etc.), analizăm piaţa şi inovăm constant. Provocarea se află, mai degrabă, în zona de cerere a clienţilor, unde rata de adoptare a serviciilor digitale este încă mult sub media europeană. În România, sub 10% din populaţie face banking online, în timp ce media europeană este de peste 50%”, explică Cristian Mustaţă.  Un argument în plus pentru optimismul şefului departamentului de strategie digitală a BCR este şi ritmul de adoptare de către utilizatori a cardurilor contactless, emise prima dată pe piaţa locală în 2010: portofoliul total de carduri contactless al băncilor de pe piaţa locală a ajuns la peste 3 milioane de unităţi, potrivit calculelor ZF făcute pe baza unor date dintr-o prezentare a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Astfel, la finalul anului trecut, cardurile contactless reprezentau 21% din totalul cardurilor în circulaţie din România, echivalentul a 3,14 milioane de unităţi. Spre comparaţie, la finalul lui 2014 în România existau circa 1,5 milioane de carduri contactless. „Este greu de anticipat unde ne vom situa peste 10 ani. Probabil că vom deveni o piaţă mult mai matură în ce priveşte interacţiunile digitale dintre clienţi şi bănci, astfel că cele mai multe operaţiuni se vor efectua doar de la distanţă. Cel mai probabil şi interacţiunile din unităţle bancare se vor digitaliza exponenţial. Tehnologia evoluează într-un mod ameţitor, deja auzim de termeni noi precum blockchain (termenul se referă la baze de date – n. red.), biometrics (analiza statistică aplicată informaţiilor biologice), big data (volume mari de informaţii destinate găsirii unor tipare) sau open API (integrează mai multe surse de date într-un serviciu), iar toate aceste lucruri vor schimba într-un timp destul de scurt modul nostru de a face banking”, descrie Cristian Mustaţă oportunităţile digitale din domeniul financiar-bancar. iciilor digitale pe piaţa locală?

  • Banking şi cumpărături la un click distanţă

    ING Bank România a lansat ING Bazar, un serviciu care reuneşte oferte personalizate ale unor comercianţi relevanţi (supermarketuri, benzinării, farmacii, comercianţi cu amănuntul), carduri de fidelitate şi recompense pentru plăţile efectuate.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Primul produs de acest gen disponibil clienţilor din România.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Procesul decurge astfel: clienţii fac cumpărături şi primesc bani înapoi, ceea ce, cu timpul, sedimentează relaţia cu banca, potrivit reprezentanţilor instituţiei financiare. Până în prezent, banca a dat clienţilor ING mai mult de 2,5 milioane de lei prin intermediul a 275.000 de tranzacţii prin ING Bazar. Pentru parteneri, ING Bazar înseamnă generare de business prin achiziţia unor clienţi noi, creşterea numărului de tranzacţii, oferte targetate pe profilurile de clienţi pe care îi au. De la lansare, banca a generat vânzări suplimentare în valoare de 12,2 milioane de euro pentru comercianţii înscrişi în ING Bazar.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Pentru a beneficia de serviciu, clienţii trebuie să facă o plată cu cardul, online sau offline. ING Bazar este integrat în Home’Bank şi este disponibil atât în varianta pentru mobil cât şi pe desktop. Cardurile de fidelitate la diverşi comercianţi pot fi stocate în aplicaţia de mobil; în plus, aplicaţia generează oferte personalizate în funcţie de istoric şi opţiuni, prin urmare, mai relevante pentru clienţi. ING Bazar este un produs de bază nonbancar, ce răspunde unor nevoi nonbancare atât pentru clienţii de retail, cât şi celor corporate.Ideea produsului a fost trimisă către ING Group în 2014 şi a primit finanţare de la Innovation Fund, pentru a fi implementată.

    Implementarea a durat un an, iar partea de interfaţă la client, mai precis aplicaţia în sine, a fost dezvoltată cu o echipă in-house; back-end-ul a fost dezvoltat în colaborare cu un terţ. ING Bazar a fost lansat într-o fază restrânsă de pilot (12.000 de clienţi), în decembrie 2014, iar lansarea comercială a avut loc în aprilie 2015. În prezent, 45 de parteneri sunt înscrişi în program.

  • Veste bună pentru toţi românii! Pot primi 150 de lei pentru cumpărăturile de Crăciun. Codul fiscal încurajează companiile să ofere tichete cadou

    Codul Fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie 2016, încurajează ca angajatorii  să ofere tichete cadou angajaţilor sau copiilor minori ai acestora pentru perioada Crăciunului.

    Acestea sunt scutite de impozite şi taxe atât pentru angajatori, cât şi pentru salariaţi şi pot atinge valoarea de 150 de lei.

    Scutirea totală de impozite se aplică tuturor tichetelor şi cardurilor cadou oferite angajaţilor sau copiilor acestora cu ocazia evenimentelor speciale din an: Crăciun, Paşti, 1 iunie, precum şi angajatelor, de 8 martie.

    Tichetele şi cardurile de cadouri sunt neimpozabile, dacă se încadrează în plafonul de 150 de lei per beneficiar. Acestea sunt deductibile pentru companiile angajatoare, fiind încadrate la cheltuieli sociale, al căror plafon de deductibilitate a fost majorat începând cu acest an, de la 2% la 5% din fondul total de salarii.

    Începând cu luna ianuarie a anului curent, tichetele cadou sunt scutite şi de la plata impozitului de 16% la nivelul angajaţilor. Oferite în beneficiul partenerilor de afaceri, tichetele şi cardurile cadou pot fi încadrate pe linia de cheltuieli de protocol şi sunt deductibile în limita a 2% din profitul contabil, şi scutite de contribuţiile sociale.

    Pe fondul scutirii de taxe, creşte cu 20% numărul companiilor care vor oferi tichete cadou de Crăciun, scrie jurnalmm.ro

  • Edenred, creştere de 25% a tichetelor cadou de sărbători

    Cadrul fiscal al tichetelor cadou s-a îmbunătăţit considerabil odată cu publicarea noului Cod Fiscal, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016; mai exact, tichetele cadou au devenit scutite de taxe şi impozite integral, eliminându-se şi impozitarea cu 16% pe venit, în limita unui plafon maxim de 150 de lei per beneficiar. Conform Edenred, această decizie a determinat o creştere cu 20% a comenzilor de tichete şi cadouri oferite de companii în acest an, iar tendinţa se va accentua în perioada noiembrie –decembrie 2016, când majoritatea companiilor din România oferă cadouri de sărbători angajaţilor.

    „Clienţii noştri au început deja pregătirile pentru acţiunile prin care îşi vor recompensa salariaţii şi partenerii de afaceri de Crăciun. Eliminarea totală a impozitului pe venit în cazul tichetelor cadou la inceputul acestui an a determinat mulţi manageri şi patroni de firme să opteze pentru acordarea de tichete sau carduri cadou, în locul bonusurilor numerar sau al cadourilor fizice, acestea fiind dificil de gestionat din punct de vedere logistic”, a declarat Dana Sintejudean, Director General Adjunct al Edenred România.

    Tichetele şi cardurile de cadouri pot fi acordate atât angajaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora, de Crăciun, Paşte şi 1 iunie sau de 8 martie. Tichetele şi cardurile cadou sunt deductibile pentru companiile angajatoare, fiind încadrate în categoria de cheltuieli sociale, al căror plafon de deductibilitate a fost majorat în acest an de la 2% la 5% din fondul total de salarii.

  • ING anunţă noi întreruperi ale serviciului Home Bank

    ING anunţă noi întrerupi ale sistemului Home Bank, pe 15 octombrie, în intervalul 01:00-04:00, şi 23 octombrie, în acelaşi interval orar, pentru actualizarea serviciului de internet banking, potrivit unui anunţ al ING.

    Printre schimbările anunţate de bancă se numără şi o interfaţă nouă, unde se va putea personaliza username şi se va putea schimba parola direct prin aplicaţie.

    Vedeţi mai jos anunţul ING:

    ”Imediat dupa incidentul din 10 septembrie am demarat, impreuna cu furnizorii nostri, un proces etapizat de inlocuire a echipamentelor afectate si de suplimentare a capacitatii de procesare si stocare a datelor.  Implementarea decontarii SEPA pentru transferurile in euro. Aceasta cerinta legala are ca termen limita de implementare data de 31 octombrie. 

    Actualizarea periodica a aplicatiilor software, folosite la plata cu cardurile Visa si Mastercard. Aceasta actualizare este obligatorie pentru toate bancile – si se efectueaza in fiecare an in lunile aprilie si octombrie. Actualizarea serviciului ING Home’Bank – pentru ca in tot acest timp noi am continuat sa lucram de zor la perfectionarea aplicatiei de mobil.

    Noua versiune va fi chiar si mai prietenoasa in utilizare. De pilda, de acum inainte iti vei putea personaliza username-ul si iti vei putea schimba parola direct din aplicatie. Dar vom reveni cu mai multe detalii despre aceasta.  Noile solutii tehnice pe care trebuie sa le aplicam si diversitatea acestora ne obliga sa efectuam modificarile in mai multe faze succesive. Tehnic vorbind, este imposibil sa implementam aceste actiuni de la o zi la alta. Vom face insa aceste schimbari in asa fel incat sa nu iti cream inconveniente. 

    In consecinta, in zilele de 15 octombrie (in intervalul 01:00 – 04:00) si 23 octombrie (in intervalul 01:00 – 04:00 ), avem programate astfel de sesiuni. In aceste intervale platile cu cardurile ING la POS-uri si online, tranzactiile de la ATM-urile ING si serviciul Home’Bank nu vor fi disponibile.”
     

  • ING anunţă noi întreruperi ale serviciului Home Bank pentru actualizarea sistemului

    ING anunţă noi întrerupi ale sistemului Home Bank, pe 15 octombrie, în intervalul 01:00-04:00, şi 23 octombrie, în acelaşi interval orar, pentru actualizarea serviciului de internet banking, potrivit unui anunţ al ING.

    Printre schimbările anunţate de bancă se numără şi o interfaţă nouă, unde se va putea personaliza username şi se va putea schimba parola direct prin aplicaţie.

    Vedeţi mai jos anunţul ING:

    ”Imediat dupa incidentul din 10 septembrie am demarat, impreuna cu furnizorii nostri, un proces etapizat de inlocuire a echipamentelor afectate si de suplimentare a capacitatii de procesare si stocare a datelor.  Implementarea decontarii SEPA pentru transferurile in euro. Aceasta cerinta legala are ca termen limita de implementare data de 31 octombrie. 

    Actualizarea periodica a aplicatiilor software, folosite la plata cu cardurile Visa si Mastercard. Aceasta actualizare este obligatorie pentru toate bancile – si se efectueaza in fiecare an in lunile aprilie si octombrie. Actualizarea serviciului ING Home’Bank – pentru ca in tot acest timp noi am continuat sa lucram de zor la perfectionarea aplicatiei de mobil.

    Noua versiune va fi chiar si mai prietenoasa in utilizare. De pilda, de acum inainte iti vei putea personaliza username-ul si iti vei putea schimba parola direct din aplicatie. Dar vom reveni cu mai multe detalii despre aceasta.  Noile solutii tehnice pe care trebuie sa le aplicam si diversitatea acestora ne obliga sa efectuam modificarile in mai multe faze succesive. Tehnic vorbind, este imposibil sa implementam aceste actiuni de la o zi la alta. Vom face insa aceste schimbari in asa fel incat sa nu iti cream inconveniente. 

    In consecinta, in zilele de 15 octombrie (in intervalul 01:00 – 04:00) si 23 octombrie (in intervalul 01:00 – 04:00 ), avem programate astfel de sesiuni. In aceste intervale platile cu cardurile ING la POS-uri si online, tranzactiile de la ATM-urile ING si serviciul Home’Bank nu vor fi disponibile.”
     

  • Două mari bănci din Timişoara îşi obligă clienţii să accepte carduri nesigure

    Noile carduri emise de unele bănci din Timişoara i-au pus pe jar pe mulţi dintre clienţi, aceştia temându-se să nu rămână fără bani.

    Este vorba despre cardurile prevăzute cu ”contactless”, o tehnologie care permite utilizatorului să facă unele cumpărături de până în 100 de lei printr-o simplă scanare a dispozitivului, fără a mai avea nevoie de introducerea codului PIN.

    Băncile care au introdus această opţiune au ţinut să prezinte doar avantajul ei, respectiv faptul că, printr-o simplă scanare a unui astfel de card, clientul câştigă mai mult timp, nemaifiind nevoit să treacă prin toate etapele solicitate la bancomat sau la POS.

    Există însă şi un revers al medaliei. În caz de furt, cardul poate fi golit rapid, prin scanări succesive, de către oricine, fără să cunoască PIN-ul. Este suficient să fie trecut de mai multe ori prin faţa unui bancomat, până la retragerea întregii sume.

    Totodată, cel care l-a sustras îl poate folosi la mai multe cumpărături. Dacă proprietarul cardului nu realizează imediat furtul, degeaba mai sună la bancă pentru a-şi bloca contul, că acesta este deja golit.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro