BusinessMagazin

Tag: cancer

  • Mega SCANDAL în televiziune. O acţiune caritabilă unde vedetele au fost plătite cu 11.500 de euro fiecare a strâns doar 4.500 de euro

    Scandal în televiziunea din Marea Britanie. Reprezentanţii show-ului de televiziune  The Real Full Monty: Ladies Night, au fost acuzaţi că au folosit în scopuri personale banii strânşi în urma spectacolului. Potrivit anunţului postat iniţial pe site-ul postului ITV, şters ulterior, fondurile strânse urmau să fie donate bolnavilor de cancer.
     
    Potrivit MailOnline, vedetele show-ului, printre care Megan McKenna, cântăreaţa Michelle Heaton, Loose Women’s Coleen Nolan şi jurnalista BBC Victoria Derbyshire au fost plătite cu peste 11.500 de euro fiecare, în vreme ce pentru fundaţiile de caritate s-au strâns abia 4.500 de euro. 
     
     
    Spectatorilor li s-a dat de înţeles că banii strânşi din vânzarea biletelor vor fi donaţi persoanelor care suferă de cancer la sân. Pretinzând că strâng fonduri pentru această cauză, reprezentanţii ITV au reuşit, de fapt, să adune o sumă uriaşă pe care au oprit-o pentru propriile nevoi, stârnind astfel furia fanilor. Doar 4.500 de euro au fost donaţi fundaţiilor de caritate Breast Cancer Now, CoppaFeel! şi Breast Cancer Care.
     
     
    După ce au fost contactaţi, reprezentanţii de la ITV au şters de pe site toate dovezile în care se specifica că scopul show-ului a fost de a strange bani în scopuri caritabile. Aceştia au declarat ulterior că fraza „în numele carităţii” a fost o eroare. 

  • Ce a păţit o tânăra după ce şi-a minţit părinţii că are cancer, pentru a primi bani de la ei

    Hanna Dickenson, în vârstă de 24 de ani, a primit suma de 42.000 de dolari, după ce le-a spus părinţilor că are nevoie de tratament medical peste hotare.
     
    Părinţii ei au primit mare parte din bani din donaţii de la prietenii lor, iar tânăra i-a cheltuit o în concedii. Judecătorii au numit această înselătorie ”mizerabilă”, scrie BBC.
     
    În faţa instanţei, tânăra a pledat vinovată în faţa a 7 acuzaţii de obţinere de bunuri prin înşelăciune.
     
    ”Dorinţa oamenilor de a ajuta şi încrederea socială a fost încălcată. Aceşti oameni au muncit din greu şi au dat din buzunarele lor”, a spun un judecător.

  • Vaccinul 9 valent, cel mai complex împotriva infecţiei HPV, va fi disponibil şi în România

    “Este un produs pentru sănătate publică care previne cancerul şi cred că cel mai evident lucru sau cel mai mare câştig în domeniul cancerului din ultimii 20 de ani. Existenţa acestui vaccin previne o infecţie corelată cu până la 100% cu acest cancer cancer de col uterin. (…) Este o mare oportunitate pentru România atât fete cât şi băieţi pentru că sunt multe ţări unde şi băieţii beneficiază de vaccinarea împotriva infecţiei cu HPV.(…) Vaccinurile sunt produsele medicamentoase cele mai controlate din lume din punct de vedere al siguranţei. Siguranţa vaccinului este esenţială şi la fel de importantă este şi eficacitatea”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Savanţii au găsit o posibilă cauză a apariţiei cancerului

    Sistemul de proteine alcătuieşte reţeaua complexă care controlează dacă o celulă se divizează sau nu. Acestea au fost centrul de atenţie al cercetătorilor care studiau cancerul datorită sau din cauza funcţiei de întrerupător care controlează diviziunea celulară şi pentru că nu se dezintegrează precum alte molecule, scrie Science Daily.
     
    De asemenea, s-a observat că în 98% dintre cazurile de cancer pancreatic sunt prezente mutaţii ale proteinei Ras.
     

  • Strategie austriacă, pacienţi români

    Spitalul Wiener Privatklinik, cu sediul în Viena, are 145 de paturi, patru săli de operaţie şi nouă centre specializate în diagnosticul şi tratamentul cancerului, chirurgia nervilor periferici, chirurgie ortopedică, traumatologie, chirurgia ochilor. Grupul Wiener Privatklinik (WPK) include însă, alături de spital, o casă de bătrâni cu 110 paturi, un lanţ de farmacii în Cehia, un business de distribuţie de medicamente; per total, acesta generează venituri anuale de aproximativ 80 de milioane de euro. Medicii care practică în spital sunt colaboratori, fiind plătiţi separat faţă de costurile alocate terapiilor; veniturile lor sunt incluse în această cifră. ”Este un sistem similar celui din Statele Unite: există clinica, noi oferim toate facilităţile şi tot ce au nevoie medicii, ei îşi aduc aici propriii pacienţi sau tratează pacienţii pe care îi aducem noi“, a explicat medicul Walter Ebm structura veniturilor la cea mai recentă vizită a sa în România.

    Potrivit medicului, la spitalul WPK ajung anual pentru tratament circa 9.000 de pacienţi, rata de ocupare fiind de 85%; circa 45% dintre pacienţi sunt străini. ”Anul trecut am avut în jur de 600 de pacienţi români, iar numărul lor se dublează în fiecare an“, explică el. Serviciile accesate cu precădere de pacienţii români sunt de ortopedie, boli cardiovasculare şi, mai ales, oncologie. ”Credem că putem oferi consultaţii de la cei mai buni medici pentru fiecare specializare, însă în prezent ne concentrăm mult pe tratamentele de cancer. Terapiile împotriva cancerului implică un tratament interdisciplinar. Pentru astfel de terapii este nevoie de mai mulţi medici. Avem un consiliu pentru astfel de tratamente, în care medici cu mai multe specializări se întrunesc pentru a discuta fiecare caz în parte“, descrie medicul principala arie de concentrare a activităţii spitalului vienez – terapiile adresate diferitelor tipuri de cancer reprezintă aproximativ jumătate din tratamentele pe care le realizează anual pacienţii.

    ”Cred că în prezent tratamentul împotriva cancerului este ultra-specializat; nu mai este ca acum 10 ani, s-a schimbat extrem de mult de-a lungul anilor şi va evolua în continuare“, spune medicul, care dă şi explicaţii. Un astfel de tratament implică o terapie individualizată pentru fiecare pacient – un anumit tratament nu se potriveşte tuturor, variază în funcţie de sex, de vârstă, de tipul de cancer; ”suntem specializaţi pe oferirea acestui tip de tratament şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care oamenii vin în Austria“. El observă că, dat fiind nivelul de noutate al acestor terapii, este dificil pentru pacienţii din aceste ţări să găsească un tratament bun pentru cancer la ei acasă. Oferă ca exemplu în acest sens melanomul (cancerul de piele), care, dacă în urmă cu câţiva ani nu putea fi tratat dacă depăşea o anumită dimensiune, iar majoritatea pacienţilor mureau într-o perioadă scurtă de timp, acum se pot trata. Pe de altă parte, admite medicul, tratamentul este foarte scump. ”Companiile farmaceutice vând aceste medicamente cu un preţ foarte ridicat. Este greu pentru mulţi oameni să plătească pentru un astfel de tratament.“ Medicul oferă ca reper de preţ pentru un tratament (care implică nu doar costul medicamentelor, ci şi pe cel al diferitelor terapii – radioterapie, chimioterapie, intervenţii chirurgiale, imunoterapie) suma de 30.000 – 40.000 de euro pe an, în contextul unei perioade de tratament de lungă durată, ce se întinde pe parcursul mai multor ani. Preţurile practicate în cadrul spitalului privat austriac pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi merg până la 5.400 de euro pentru un pachet de check-up de lux (consultaţii şi analize).

    Pacienţii internaţionali ai clinicii vin mai ales din zona estică – alături de pacienţii români, se află cei care vin din Ungaria, Ucraina, Rusia, până la Kazahstan, Georgia etc. Compania austriacă are şi o reprezentanţă în Bucureşti, cu trei angajaţi, unde pacienţii români pot afla, în română, rapid, informaţiile despre tratamentele posibile, fără să se deplaseze până în Viena pentru o primă interacţiune. Reprezentanţa a fost deschisă în urmă cu doi ani. ”Am luat această decizie ca urmare a conexiunii cu un angajat român, iar acum vrem să extindem colaborarea şi în alte ţări – Rusia, Ucraina, Bulgaria.“ CEO-ul de la WPK consideră că este un model ideal de funcţionare, unul mai bun decât al medicilor care să meargă în anumite ţări pentru a trata pacienţii de acolo. ”Austria are doar 8 milioane de locuitori, România, 20 de milioane, iar Ucraina, în jur de 40 de milioane, ca să nu mai vorbim despre Rusia – doar în zona Moscovei sunt în jur de 20 de milioane de locuitori.“ El este încrezător în expansiunea businessului în baza creşterii numărului de pacienţi din Europa Estică.

    De ce nu au pacienţii acces la aceste terapii noi în ţările lor? ”De cele mai multe ori este o chestiune legată de bani – cât de mult investeşte o ţară în sistemul de sănătate? Cât de mult îşi permite o ţară să investească în sistemul de sănătate? Chiar dacă majoritatea ţărilor aflate în dezvoltare, precum cele estice, au un ritm rapid de creştere economică, banii suplimentari sunt de cele mai multe ori direcţionaţi spre industrie, infrastructură, puţini sunt direcţionaţi în sistemul de sănătate.“ Medicul spune că nu poate să indice un procent ideal din PIB alocat cheltuielilor cu sănătatea, ci subliniază nevoia existenţei unui ecosistem care trebuie să includă şi asigurările private. Adaugă că şi în Austria au acelaşi tip de discuţii legate de finanţarea sistemului de sănătate – incluzându-le pe cele despre tratamentul anticancer, dar şi despre ceea ce se întâmplă cu populaţia din ce în ce mai îmbătrânită. ”Segmentul persoanelor în vârstă este în creştere şi nu sunt suficienţi oameni tineri care să susţină sistemul. Acum vârstnicii au nevoie de îngrijire şi nu există bani pentru acest lucru.“

  • O companie americană este pe cale să dezvolte un nou tratament împotriva cancerului

    Studiul va contribui la risipirea dubiilor referitoare la eficienţa terapiei cu receptori de antigen chimerici (Car-T) şi va consolida încrederea investitorilor în companiile care dezvoltă tratamente de acest tip, explică cotidianul Financial Times.

    Terapia Car-T constă în extragerea unor celule sanguine şi prelucrarea acestora în laborator astfel încât să atace cancerul, după care celulele sunt reintroduse în corp.

    Tratamentul inovator a produs rezultate impresionante în cursul testelor clinice, reuşind remisii ale cancerului la pacienţi care mai aveau de trăit doar câteva săptămâni sau luni. În contextul efectelor benefice observate la persoane care ar fi murit, autorităţile de reglementare au accelerat procedurile de aprobare a terapiilor Car-T. Dar graba fără precedent a condus la situaţii neobişnuite, în care unele medicamente au primit undă verde înainte de a se şti dacă efectele sunt durabile, notează FT.

    Testarea produsului companiei Gilead Sciences, Yescarta, arată că după o perioadă medie de 15,4 luni, 59% dintre pacienţii cu limfom non-Hodgkin încă erau în viaţă, 42% erau în remisie, iar 40% nu mai prezentau urme de cancer.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Cântăreţul Johnny Hallyday a murit la vârsta de 74 de ani

    “Johnny Hallyday a plecat. Scriu aceste cuvinte fără să cred acest lucru. Şi totuşi este adevărul. Soţul meu nu mai este. Ne-a părăsit în această noapte, aşa cum a trăit toată viaţa, cu curaj şi demnitate”, a scris Laeticia Hallyday într-un comunicat.

    “Până în ultima clipă, a făcut faţă acestei boli care îl măcina de luni, dându-ne tuturor lecţii de viaţă extraordinare. Cu inima bătând atât de tare într-un trup de rocker care a trăit toată viaţa fără să facă nicio concesie, pentru publicul său, pentru cei care îl admiră şi îl iubesc”, se arată în acelaşi comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    + Muşchi artificiali pentru roboţi cu superputeri au fost creaţi de o echipă condusă de cercetătoarea de origine română Daniela Rus. Muşchii le-ar oferi capacitatea roboţilor de a ridica până la 1.000 de ori greutatea lor

    + Prinţul Harry al Marii Britanii, în vârstă de 33 de ani, şi logodnica lui, actriţa americană Meghan Markle, în vârstă de 36 de ani, se vor căsători în luna mai în cadrul unei ceremonii oficiale care va avea loc în capela St. George de la Castelul Windsor

    + Airbus SE, Rolls-Royce Plc şi Siemens AG au anunţat că vor dezvolta motoare electrice hibride pentru avioane. Primele aeronave cu astfel de motoare ar urma să fie vândute până în 2030

    + Emil Boc a anunţat că Primăria Cluj-Napoca a obţinut aprobarea din partea CNAIR pentru a realiza, în locul guvernului, studiul de fezabilitate, planul urbanistic zonal şi detaliile tehnice pentru construirea centurii metropolitane, în lungime de 38 de kilometri. Viitoarea centură metropolitană va trebui să fie gata până la sfârşitul anului 2023, valoarea estimată a acesteia fiind de 150 de milioane de euro

    + Producătorul francez de materiale de construcţii Saint-Gobain anunţă redeschiderea liniei de producţie de vată minerală din fibră de sticlă la fabrica Isover din Ploieşti, producţia fiind estimată a se relua în iulie 2018, după reconstrucţia cuptorului şi alte îmbunătăţiri tehnologice

    + Municipalitatea din New York a abrogat o lege veche de aproape un secol, care limita posibilitatea de a dansa în baruri. Legea, adoptată în 1926, le cerea localurilor să deţină o licenţă specială pentru ca muşteriii să poată dansa. Mai puţin de 100 din peste 22.000 de baruri, restaurante şi discoteci din această metropolă americană deţineau un astfel de permis

    + Guvernul Germaniei va acorda anul viitor un miliard de euro oraşelor ţării pentru a reduce poluarea generată de maşinile echipate cu motoare diesel. Banii vor fi investiţi în găsirea unor soluţii pentru reducerea poluării generate de emisiile vehiculelor

    – România alocă cei mai puţini bani pentru sănătate la nivel european. în medie, cheltuielile de acest fel înseamnă puţin peste
    800 de euro într-un an pe cap de locuitor

    – Un român moare în fiecare oră de cancer pulmonar. Potrivit ultimelor date, în 2015, 10.335 de români au murit din cauza acestei boli. Simptomele cancerului pulmonar sunt greşit interpretate de pacienţi, iar cancerul pulmonar este depistat mai degrabă în stadii avansate, pentru că semnele acestuia nu sunt considerate atât de grave încât să impună vizita la medicul specialist

    – PMB a anunţat că va organiza între 5 şi 17 decembrie, în Piaţa Victoriei, un târg de sărbători, în condiţiile în care legea organizării adunărilor publice nu permite desfăşurarea a două manifestaţii în acelaşi loc. Protestatarii au anunţat că nu pleacă din Piaţa Victoriei şi nu renunţă la manifestaţii

    – Société Genéralé va închide trei sute de sucursale şi va elimina 900 de locuri de muncă în Franţa până în 2020. Banca intenţionează să-şi facă loc în sectorul bancar digital şi să reducă costurile

    – Banii venezueleni nu mai au practic nicio valoare, iar criza prin care trece ţara se adânceşte. Inflaţia din Venezuela urcă la 4.000%

    – Hackerul acuzat că a pus la cale atacurile din 2014 asupra serviciului Yahoo! Mail va pleda vinovat în proces şi va mărturisi legătura cu serviciile secrete ruse

  • Boala care omoară zeci de mii de români ce poate fi confundată cu o răceală şi de multe ori nu e depistată la timp

    Un român moare în fiecare oră de cancer pulmonar. Diagnosticul rapid şi accesul la tratamentul potrivit le-ar putea mări bolnavilor şansele de supravieţuire de la 11%, procentul dramatic la care se situează acestea în prezent, la 55%. Cancerul pulmonar provoacă cele mai multe decese dintre toate cancerele din cauza agresivităţii bolii şi a faptului că este depistat în stadii avansate. Dacă boala este depistată în stadiul al III-lea sau mai târziu, şansele de supravieţuire ale unui pacient scad dramatic. Potrivit ultimelor date, în 2015, 10.335 de români au murit din cauza cancerului pulmonar.

    Aceste statistici negre apar, în primul rând, din cauza lipsei de informare a pacientului român. Simptomele cancerului pulmonar sunt greşit interpretate de pacienţi, iar cancerul pulmonar este depistat mai degrabă în stadii avansate pentru că semnele acestuia nu sunt considerate atât de grave încât să impună vizita la medicul specialist. Principalele simptome sunt: tusea (cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge), respiraţia îngreunată, dureri în piept sau de oase (ce pot fi confundate cu simptomele unei răceli) şi infecţiile pulmonare sau bronşitele ce reapar frecvent. Şi la nivel mondial, cancerul pulmonar este cel mai frecvent diagnosticat tip de neoplazie.

    „Atât terapiile inovatoare, cât şi tratamentele personalizate, ce au la bază medicamentaţia clasică, ne pot ajuta acum să ţinem cancerul pulmonar sub control. Însă acest lucru nu este valabil decât pentru cazurile în care boala este depistată în stadiu incipient. De aceea, insist ca pacienţii să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci şi la consultaţii periodice. O vizită la medic le poate salva viaţa.”, spune Florin Mihălţan, medic pneumolog.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Călin Brandabur, românul care a creat prima imprimantă de ţesuturi vii. Acum lucerează la organe sintetice transplantabile

    Timişoreanul  vrea să facă un pas mai departe şi să dezvolte o tehnologie  pentru crearea de ţesuturi mai comune şi semi-organe.

    Aceasta bio-imprimantă a fost realizată în urma unei provocări pe care ne-a lansat-o domnul Virgil Păunescu de la Institutul de Cercetare de Terapii Genetice în Cancer Timişoara. Noi iniţial aveam doar câteva imprimante 3D dezvoltate pe plastic şi metal. De vreo doi ani de zile lucrăm la acest proiect alături de universităţi din România şi din Germania”, a declarat pentru Libertatea, Călin Brandabur, inventatorul Biotech One.

    „Am reuşit să mărim foarte mult şi precizia, deoarece când vine vorba de ţesuturi vii poziţionarea celulelor este extrem de importantă şi aşa am ajuns la concluzia că putem face acest lucru şi practic să schimbăm lumea”, ne-a mai spus antreprenorul.

    Dacă se perfectează acest sistem, în primul rând, vor putea fi ajutaţi bolnavii de cancer, iar pe viitor vor putea fi ajutate persoane din diferite zone precum cele care au nevoie de transplanturi. În prezent, pentru un transplant se aşteaptă şi ani de zile, dacă vorbim de un ficat sau un rinichi.

    „Iar dacă dezvoltăm această tehnologie, vom putea imprima ţesuturi mai complexe din mai multe celule stem, nu doar dintr-un tip sau două, cum facem acum”, mai afirmă Brandabur.

    Una dintre ţinteleechipei de la Symme 3D, startup-ul lui Călin Brandabur, este să ajungă cu tehnologia acestei imprimante până la imprimarea unui rinichi întreg. „În momentul de faţă, suntem în discuţii pentru un proiect european cu Universitatea din Heidenberg şi cu două mari companii, una din Belgia şi alta din Germania pentru a printa pilonii pancreatici. Pilonii pancreatici sunt cei care sunt responsabili pentru sistetizarea insulinei. Acesta ar fi primul pas pentru a avea organe sintetice transplantabile”, spune tânărul.

    Înaintea lor este o companie din SUA care a creat un ţesut renal ce a rezistat 40 de zile, iar pentru acest proiect au primit finanţare de 9 miliarde de dolari. Tot acolo vor să ajungă şi ei, şi visează la finanţare, dacă nu de miliarde, măcar de milioane pentru a putea salva cât mai multe vieţi.

    Ce înseamnă imprimarea de ţesuturi

    În urma unui model tridimensional care poate proveni ori de la modelare computerizată ori de la un scanner medical, există strucutra de bază a semi-organului. Iar aici putem da exemplu structura urechii sau cartilagiul acesteia pentru că asta au realizat până acum, Călin şi echipa lui. „Noi am făcut doar această parte de cartilagiu. După ce ai acest model, el este digitizat, adică este convertit într-un cod pe care-l înţelege imprimanta şi este împărţit în mai multe componente de bază. Aici există partea de injectare de colagen sau acid hialuronic şi partea de celule vii”, spune el.

    Celulele stem provin de la adulţi, ori prin puncţie, adică recoltate din măduva spinării sau din alte surse din corpul omenesc adult sau de la naştere din cordonul ombilical.

    „Noi introducem aceste celule stem în zonele strategice în această imprimare. Ea constă în depunerea strat cu strat a colagenului în zonele în care putem să depunem şi celule stem. După ce s-a terminat imprimarea, imprimanta automat hrăneşte aceste celule stem cu o soluţie specifică de glucoză şi se lasă să prolifereze şi iau forma semi-organilui printat”, ne-a mai explicat Călin..