Tag: burse

  • Idei de investiţii clare în vremuri tulburi. Ce riscuri şi oportunităţi aduc bursele internaţionale

    Bursele internaţionale constituie una dintre uneltele preferate ale investitorilor, reprezentând un organism marcat de şansă, risc, incertitudine şi volatilitate. În ce constau oportunităţile în contextul actual şi de unde pot veni principalele ameninţări?

    Cu o experienţă de peste 25 de ani în investiţii pe pieţele internaţionale de capital, Ben Laidler, global markets strategist al brokerului digital eToro, a deţinut roluri în companii precum Rothschild, UBS, JPMorgan şi HSBC – giganţi care înregistrează împreună o valoare de piaţă de aproximativ 600 de miliarde de dolari. Este absolvent al London School of Economics şi al Universităţii Cambridge, asociat al Institutului de Management de Cercetare a Investiţiilor (IIMR) şi un comentator recurent al marilor pieţe financiare.

    O zi normală de muncă din viaţa strategului începe prin transmiterea clienţilor eToro a celor mai recente opinii de piaţă, înainte de deschiderea şedinţelor de tranzacţionare. Apoi, îşi petrece timpul analizând evoluţia pieţelor – din Australia până în Marea Britanie şi SUA –, sectoarele şi temele zilei respective – de la automobile la vaccinuri – şi activele unde consideră că ar putea exista oportunităţi de investiţii.

    În momente marcate de incertitudine economică, precum pandemia de Covid-19 şi, implicit, de un grad ridicat de volatilitate, activele tradiţionale de „refugiu”, cum ar fi obligaţiunile, pot reprezenta opţiuni viabile pentru orice fel de investitor. Totuşi, diversificarea constituie oricând un factor esenţial, astfel încât expunerea pe acţiuni prin intermediul companiilor din Big Tech, cum ar fi FAANGM (Facebook, Amazon, Apple, Netflix, Alphabet şi Microsoft), cu marje ridicate şi bilanţuri solide, poate aduce un nivel puternic de susţinere.

    Alternativa ar consta în acţiunile cu randament ridicat al dividendelor, care pot oferi profit (cum ar fi trusturile de investiţii) sau diversificarea în segmente de piaţă cu o evaluare mai mică, precum furnizorii de servicii financiare şi firmele cu valoare de piaţă medie.

    „Rămânem optimişti – profiturile companiilor cresc mai repede decât era prevăzut, iar evaluările sunt ridicate. De fapt, cred că S&P 500 va ajunge la 5.050 de puncte până la sfârşitul anului viitor, ceea ce înseamnă că ne aşteptăm la o creştere suplimentară de 16% faţă de nivelul actual. Există unele pericole la orizont – şi anume alte întreruperi de activitate cauzate de virus, care ar putea ameninţa profiturile şi redresarea, alături de ritmul de reducere al susţinerii din partea Fed. Acestea ar putea submina evaluările ridicate actuale (evaluările S&P 500 sunt în prezent cu 30% mai mari decât mediile pe termen lung) şi ar putea provoca un şoc pe pieţele globale, care privesc SUA ca pe un exemplu de conducere a gestionării pieţei”, susţine Ben Laidler.

    Prin comparaţie cu bursele europene, pieţele americane au dimensiuni mai mari şi se concentrează mai mult asupra tehnologiei, având o capitalizare de aproximativ cinci ori mai mare decât pieţele din Europa. De altfel, bursele din Statele Unite reprezintă 55% din valoarea acţiunilor globale.

    În mod similar, ponderea acţiunilor tech din pieţele americane este de peste 50%, de două ori mai mult faţă de Europa. Însă respectivul decalaj nu trebuie interpretat negativ, spune Ben Laidler, estimând că firmele europene au depăşit anul acesta acţiunile americane din sectorul tehnologic şi au început să se tranzacţioneze la evaluări mai mari. De altfel, putem nota în acest sens şi piaţa locală de capital.

    „Bursa de Valori Bucureşti a depăşit performanţele acţiunilor globale în acest an şi rămâne atractivă pentru investitori. Deşi este mică în comparaţie cu multe pieţe, aceasta beneficiază de o evaluare foarte ieftină, cu un P/E (calculat ca raport între preţul unei acţiuni pe bursă şi profitul pe acţiune – n.r.) de numai 9x, mai puţin de jumătate din cel al SUA, împreună cu un randament ridicat al dividendelor de aproape 5%. Creşterea PIB-ului rămâne peste medie, cu un procent de aproape 5% prognozat pentru anul viitor, iar o bursă axată pe sectorul financiar şi pe cel energetic ar trebui să beneficieze în special de această creştere. Iar succesul recentei listări a UiPath ar trebui să încurajeze în continuare dezvoltarea sectorului tehnologic din ţară”, a declarat Ben Laidler pentru BM.

    Între timp, pieţele financiare sunt sensibile la orice schimbare, aspect dovedit prin volatilitatea provocată în urmă cu două săptămâni de prăbuşirea gigantului chinezesc Evergrande, care are datorii de peste 300 de miliarde de dolari. Astfel, indiferent de scenariile viitoare, acţiunile trebuie tratate cu atenţie pentru a nu provoca o reacţie gravă.

    În prezent, băncile centrale – Rezerva Federală a Statelor Unite şi Banca Centrală Europeană – se mişcă încet şi transparent în ceea ce priveşte reducerea achiziţiilor de obligaţiuni, întrucât mişcarea este un prim pas către o eventuală creştere pe termen lung a ratelor dobânzilor. În plus, rămân în picioare incertitudinile legate de creşterea globală, în contextul în care virusul călăreşte un nou val, iar piaţa forţei de muncă este departe de a-şi reveni în totalitate.


    Ben Laidler, global markets strategist al brokerului digital eToro: „Bursa de Valori Bucureşti a depăşit performanţele acţiunilor globale în acest an şi rămâne atractivă pentru investitori. Deşi este mică în comparaţie cu multe pieţe, aceasta beneficiază de o evaluare foarte ieftină.”


    Totodată, investitorii internaţionali îşi îndreaptă atenţia asupra Washingtonului, unde autorităţile încearcă să evite o închidere a guvernului, un default asupra datoriilor SUA şi potenţiala prăbuşire a agendei economice a preşedintelui Joe Biden. Şi, bineînţeles, nu putem uita de inevitabila corecţie a pieţelor.

    „Este imposibil de ştiut când va avea loc. Dacă istoria ne serveşte drept referinţă, ar trebui să avem parte de o scădere de cel puţin 5%. În mod normal, asistăm la o medie de trei contracţii pe an, iar în prezent nu am mai văzut una din noiembrie 2020, ceea ce face ca aceasta să fie a opta cea mai lungă serie neîntreruptă din istoria pieţelor financiare. Dacă rămân valabile elementele fundamentale de bază ale unei redresări puternice a profiturilor şi ale randamentelor scăzute ale obligaţiunilor care susţin evaluări ridicate, considerăm că orice contracţie este o oportunitate pentru investitori”, continuă analistul eToro.

    De altfel, am asistat anul acesta la o creştere structurală a implicării investitorilor de retail pe pieţele financiare, proces ce nu mai poate merge în sens invers ca urmare a dezvoltării comunităţilor online şi a tranzacţiilor fără comisioane. Iar fenomenul este mult mai amplu decât aşa-numitele „meme stocks”. Conform unui sondaj eToro, doar 17% dintre investitorii platformei deţin acţiuni de tip „meme”.

    Euforia generată la începutul anului de micii investitori americani, care au dus la închiderea unui hedge fund cu active de 400 de milioane de dolari, a durat mai mult decât se preconizase iniţial. De exemplu, preţul acţiunilor lanţului de magazine GameStop este de zece ori mai mare prin comparaţie cu luna ianuarie, iar sprijinul investitorilor individuali i-a permis companiei să atragă fonduri de 1,7 miliarde de dolari şi să încropească o nouă echipă de conducere, formată din foşti executivi ai Amazon.

    Mai mult, investitorii de retail pot alege oricând varianta oferită de bursele chinezeşti, care rămân unele dintre cele mai ieftine pieţe emergente din lume.

    „China este a doua economie a lumii şi continuă să raporteze unele dintre cele mai mari rate de creştere a PIB-ului, deşi nu se bucură de suficientă atenţie din partea investitorilor tipici, ţinând cont de dimensiunea imensă a pieţei – la polul opus faţă de SUA. Pe deasupra, ţara conduce multe sectoare esenţiale pentru noua economie, de la vehicule electrice la robotică. Tehnologia are o pondere mai mare în bursele chinezeşti în raport cu America.”

    De asemenea, anul acesta, pe măsură ce fenomenul inflaţionist şi-a făcut simţită prezenţa în aproape toate colţurile lumii, companiile energetice au avut unele dintre cele mai performante acţiuni. Cu toate acestea, este unul dintre cele mai mici sectoare din pieţele globale, cu o pondere de doar 3%, iar preţurile mari la energie şi carbon accelerează creşterea tehnologiilor regenerabile, sabotând pe termen lung argumentele pentru tradiţionalele firme energetice.

    „Preţurile mai mari ale petrolului au contribuit la creşterea inflaţiei la nivel mondial, deşi băncile centrale au considerat acest lucru ca fiind «trecător» şi au evitat să înăsprească politicile monetare. Prin urmare, este greu de spus cine este învingător şi cine este învins, de vreme ce ne aflăm într-o perioadă tranzitorie, în care lumea se adaptează la creşterea cererii de energie”, afirmă Ben Laidler.

    În momente marcate de incertitudine economică, precum pandemia de Covid-19 şi, implicit, de un grad ridicat de volatilitate, activele tradiţionale de „refugiu”, cum ar fi obligaţiunile, pot reprezenta opţiuni viabile pentru orice fel de investitor. Totuşi, diversificarea constituie oricând un factor esenţial, astfel încât expunerea pe acţiuni prin intermediul companiilor din Big Tech, cum ar fi FAANGM (Facebook, Amazon, Apple, Netflix, Alphabet şi Microsoft), cu marje ridicate şi bilanţuri solide, poate aduce un nivel puternic de susţinere.

     

  • Bursele globale înregistrează rezultate mixte pe măsură ce investitorii iau în vizor un declin al cazurilor de COVID-19 la nivel mondial şi ignoră scăderile din economia chineză

    Indicii bursieri globali au obţinut rezultate mixte marţi, 31 august în condiţiile în care investitorii se concentrează asupra noilor infecţii cu coronavirus, aflate în scădere de-a lungul planetei, ignorând între timp slabele date economice din China, conform Business Insider.

    Contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq au crescut între 0,1% şi 0,3% , sugerând un început puternic pentru şedinţa de tranzacţionare de astăzi. Luni, indicele bursier S&P a ajuns la un nou maxim istoric.

    O parte din optimismul regăsit în piaţă îşi are originea în datele publicate de Universitatea Johns Hopkins, care arată că rata globală de creştere a infecţiilor cu Covid-19 a scăzut de la 9,4% la 0,01% în ultimele cinci săptămâni, spun strategii din cadrul Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania. Statele Unite au înregistrat cea mai slabă rată de creştere din luna iunie, la sub 8% de la peste 50% luna trecută.

    Săptămâna aceasta, principala referinţă a pieţelor este reprezentată de noile date privind piaţa muncii din Statele Unite, care urmează să fie publicate vineri, 3 septembrie.

    Se estimează că va fi raportată o creştere de 700.000 de state de plată, suficient cât să îi permită Rezervei Federale să anunţe în noiembrie o reducere treptată a măsurilor aplicate în timpul crizei sanitare. Experţii Deutsche se mai aşteaptă ca rata şomajului din SUA să scadă la un nou minim post-pandemic de 5,2%, de la 5,4% în prezent.

    În Asia, sentimentul investitorilor au fost tulburat de o serie slabă de date din a doua economie a lumii. Indicele PMI referitor la intenţiile de achiziţie ale managerilor din ţară a scăzut în august din cauza impunerii unor restricţii de circulaţie, lansate pentru a controla răspândirea infecţiilor cu SARS-CoV-2, încetinind astfel exporturile şi generând o creştere a preţurilor materiilor prime.

    Totuşi. în ciuda represaliilor lansate de Beijing către sectorul tech din ţară, indicele Shanghai Composite a crescut cu 0,45%, iar Hang Seng din Hong Kong a înregistrat o creştere de 1,33%. Nikkei, indicele bursei din Tokyo, este pe plus cu 1%.

    75% din companiile incluse în S&P au raportat venituri peste cele obţinute în 2019. 20% din totalul societăţilor rămân sub nivelurile obţinute în urmă cu doi ani

    Totodată, Uniunea Europeană a recomandat eliminarea Statelor Unite din lista zonelor sigure pe timp de pandemie, iar SUA a sugerat evitarea mai multor ţări europene. Acţiunile firmelor din turism au reacţionat imediat. Lufthansa este pe minus cu 1,6%, în timp ce IAG (compania-mamă a British Airways) şi Air France au pierdut 3,7% şi, respectiv, 1,2% din valoarea acţiunilor.

    În Londra, FTSE 100 a scăzut cu 0,6%, iar indicele Stoxx 50, care adună cele mai mare companii cu cele mai multe lichidităţi din zona euro, este pe zero până la această oră (14:45).  Indicele de referinţă al bursei din Madrid, IBEX 35, a scăzut cu 0,5%.

    DAX din Germania din şi CAC 40 din Franţa au scăzut cu 0,1% şi, respectiv, 0,3%. Indicele european de referinţă Stoxx 600 a suferit un declin de 0,33%.

     

  • Robinhood, platforma de tranzacţionare care vrea să „democratizeze finanţele”, caută să obţină o evaluare de 35 mld. dolari în una dintre cele mai anticipate listări pe bursele americane din 2021

    Aplicaţia de trading Robinhood a declarat că ar putea strânge până la 2,3 miliarde de dolari în urma ofertei publice iniţiale (IPO), estimată de companie la circa 35 de miliarde de dolari, conform CNN.

    Robinhood, care plănuieşte să se listeze pe Nasdaq sub simbolul bursier „HOOD”, anticipează că va vinde acţiuni cu un preţ cuprins între 38 şi 42 de dolari, ceea ce se traduce într-o valoare de piaţă de 27 de miliarde până la 35 de miliarde de dolari. Astfel, Robinhood ar valora mai mult decât două treimi din total companiilor incluse în Nasdaq.

    În ciuda unor serii recente de controverse, IPO-ul are şanse să câştige popularitate în rândurile investitorilor din retail, care au profitat în ultimele luni de recordurile atinse de piaţa americană de capital. Veniturile Robinhood au crescut cu 245% la 959 milioane de dolari anul trecut, ceea ce i-a permis firmei să înregistreze un mic profit.

    IPO-ul îi va lăsa pe cofondatorii Vlad Tenev şi Baiju Bhatt cu un grad ridicat de influenţă în cadrul Robinhood.

    Platforma plănuieşte să vândă 52,4 milioane de acţiuni. Tenes şi Bhatt vor oferi spre vânzare 2,6 milioane de acţiuni.

    Cine este bulgarul Vladimir Tenev, cel care a înfiinţat Robinhood, platforma care a democratizat tranzacţionarea la bursă în America, aflată acum în fruntea micilor investitori care se luptă cu marii miliardari de pe Wall Street

    După închiderea IPO-ului, toate acţiunile din Clasa B vor fi deţinute de Tenev şi Bhatt. CEO-ul Tenev va controla aproximativ 7,9% din acţiunile aflate în circulaţie şi 26,2% din puterea de vot pentru acţiunile aflate în circulaţie.

     

  • Wall Street-ul reacţionează la răspândirea variantei Delta: Cel mai recent declin al burselor americane aduce aminte de scăderile din primele săptămâni ale pandemiei

    Bursele americane au scăzut considerabil pe măsură ce investitorii se tem cu privire la impactul exercitat de varianta Delta a coronavirusului asupra recuperării economice, potrivit Reuters.

    Sell off-ul de luni vine în condiţiile în care tulpina descoperită iniţial în India continuă să se răspândească de-a lungul Statelor Unite şi Europei. Cazurile de Covid-19 cresc în prezent în toate cele 50 de state americane, iar unele oraşe iau din nou în calcul reimpunerea obligativităţii măştii faciale.

    Indicele Dow Jones Industrial Average a închis şedinţa de tranzacţionare cu o scădere de 725 de puncte, sau minus 2,1%, după ce pierduse la un moment dat 946 de puncte. Între timp, S&P 500 a pierdut 1,6%, iar Nasdaq Composite – concentrat pe sectorul tech – a suferit un declin de 1,1%.

    Săptămâna trecută, Rochelle Walensky, directorul Centrului pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor (CDC), a declarat că media pe şapte zile a infecţiilor cu SARS CoV-2 a crescut cu aproape 70% într-o săptămână la aproape 26.300 de cazuri pe zi.

    Ştirile vin într-un moment în care cazurile continuă să crească inclusiv în naţiunile cu rate ridicate de vaccinare, inclusiv în Marea Britanie, alimentând ipotezele în legătură cu o nouă perioadă de lockdown.

    Sell off-ul de luni aduce aminte de pierderile raportate în primele zile ale pandemiei, când liniile aeriene şi companiile turistice au scăzut puternic pe fondul viitoarelor restricţii de circulaţie.

    American Airlines, operatorul de nave de croazieră Carnival şi United Airlines au scăzut cu peste 4%.

    „Rezultatele se datorează în mare parte variantei Delta. Există temeri conform cărora economia nu se va redeschide atât de rapid precum ne-am gândit”, spune Paul Nolte, manager de portofoliu la Kingsview Asset Management din Chicago.

    Totuşi, în ciuda declinurilor de ieri, pieţele bursiere rămân aproape de recordurile atinse săptămâna trecută.

     

  • Bursele mondiale urcă aproape de niveluri record, petrolul la cel mai mare preţ al anului

    Bursele s-au menţinut miercuri aproape de valorile maxime, în timp ce randamentele obligaţiunilor americane au ajuns la cele mai scăzute niveluri dintr-o lună, investitorii pariind că Rezerva Federală este departe de a-şi reduce stimulii economici, scrie Reuters.

    Indicele mondial MSCI se situează la 716,55, după ce a atins marţi un nivel intraday de 718,19 puncte, condus de câştigurile în Europa.

    În Asia, indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a scăzut cu 0,20%, iar Nikkei a scăzut cu 0,28%.

    Pe Wall Street, marţi, S&P500 a fost constant şi s-a apropiat de vaaloarea record.

    La Bucureşti indicele BET al bursei de valori arăta un plus de 0,6% la ora transmiterii ştirii, la 11.384 puncte.

    Euro s-a meţinut la 1,2178 dolari, la fel şi dolarul, la 109,47 yeni.

    Investitorii şi-au redus aşteptările conform cărora Banca Centrală Europeană ar putea indica un plan de reducere a achiziţiilor de active joi, la şedinţa de politică monetară.

    Preţurile petrolului s-au menţinut după ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că, chiar dacă Statele Unite ar ajunge la un acord nuclear cu Iranul, sute de sancţiuni americane impuseTeheranului vor rămâne în vigoare.

    Preţurile futures pentru petrolul american au închis marţi pentru prima dată peste 70 dolari pe baril din octombrie 2018, la 70,48 dolari, în creştere cu 0,6%.

    Preţurile Brent au crescut cu 0,6% la 72,66 dolari, rămânând aproape de cel mai înalt nivel de la începutul anului 2020.

  • Care este metalul ce este socotit a fi „noul petrol”, stocurile reduse l-ar putea duce la 20.000 de dolari pe tonă

    Într-o notă, strategul de mărfuri al Bank of America, Michael Widmer, a evidenţiat că stocurile măsurate în tone se află acum la niveluri observate acum 15 ani, ceea ce înseamnă că acoperă în prezent puţin peste trei săptămâni de cerere. Acest lucru se întâmplă pe măsură ce economia globală începe să se deschidă.

    „Legat de aceasta, prognozăm deficite ale pieţei cuprului şi scăderi suplimentare ale stocurilor, anul acesta şi următorul”, a spus Widmer.

    Widmer a subliniat, de asemenea, că o creştere a volatilităţii care rezultă din scăderea stocurilor nu este lipsită de precedente, printre care nichelul în perioada 2006/7 când preţurile au cresccut cu peste 300%.

    Având în vedere mediul fundamental şi stocurile epuizate, cuprul ar putea de dolari pentru prima dată în ultimul deceniu.

    După deficitele din 2021 şi 2022, BofA se aşteaptă ca piaţa cuprului să se reechilibreze în 2023 şi 2024..

    Odată cu redresarea economică mai largă, cererea de cupru este, de asemenea, stimulată de rolul său vital într-o serie de sectoare industriale în creştere rapidă, cum ar fi bateriile vehiculelor electrice şi semiconductorii.

    Preţurile mărfurilor tranzacţionate la bursă au crescut cu 3% în aprilie, ducând la creşterea indicelui global cu 80% din aprilie 2020.

  • Nava care bloca Canalul Suez a fost repusă pe linia de plutire, bursele şi petrolul reacţionează

    Nava care bloca Canalul Suez a fost repusă pe linia de plutire şi în prezent este asigurată, a anunţat compania Inchcape Shipping Services, într-o postare pe Twitter citată de Reuters. Bursele asiatice şi preţurile petrolului au reacţionat imediat la anunţ. 

    Autoritatea Canalului Suez a spus anterior într-o declaraţie că operaţiunile de remorcare pentru eliberarea navei au fost reluate.

    Aproape 15% din traficul maritim total tranzitează Canalul Suez, motiv pentru care sute de nave aşteaptă deblocarea navei Ever Given.

    Bursele din Asia şi preţul petrolului au reacţionat imediat la anunţ. Bursele au crescut, iar preţurile petrolului au scăzut, pe fondul speranţelor că o cale navigabilă vitală ar putea fi redeschisă iar transportul naval global şi-ar putea reveni.

    Ştirile s-au adăugat optimismului cu privire la creşterea mondială, pe măsură ce pieţele privesc către preşedintele Joe Biden pentru a-şi prezenta planurile de cheltuieli cu infrastructura săptămâna aceasta, ceea ce ar putea supralicita o recuperare deja accelerată a SUA.

    Indicele MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a câştigat 0,3%, iar acţiunile de top din China au crescut cu 0,8%.

    Indicele japonez Nikkei a câştigat 1%.

    Petrolul Brent a scăzut cu 90 de cenţi, la 63,67 dollari/baril, iar petrolul american WTI a scăzut cu 1,03 dolari, la 59,94 dolari/baril.

  • NN acordă burse tinerilor care vor să urmeze un master în Olanda

    NN România, prezentă pe piaţa locală prin intermediul companiilor de asigurări NN Asigurări de Viaţă şi NN Asigurări, dar şi pe segmentul pensiilor private prin NN Pensii, acordă burse tinerilor care au absolvit facultatea şi vor să urmeze un program de master în Olanda, în domenii precum finanţe, economie, risk management sau antreprenoriat, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii NN.

    Bursele Future Matters ale NN au fost lansate în 2015 în 12 ţări unde NN Group îşi desfăşoară activitatea, printre care şi România. Până acum, aproximativ 150 de studenţi au beneficiat de aceste burse, dintre care 40 numai în anul academic 2020-2021.

    Studenţii români care îşi doresc să urmeze un program de master în străinătate şi au nevoie de suport financiar pentru a-şi continua studiile pot aplica pentru o bursă Future Matters până pe 2 aprilie. 

     

    Având oportunitatea să beneficieze de sprijin financiar în valoare de 5.000 euro şi de consiliere din partea echipei NN pe parcursul programului de studii. Universităţile din Olanda unde tinerii pot urma un program de master susţinut de o bursă NN în anuil academic 2021-2022 sunt Erasmus University, Maastricht University, Radbound University Nijmegen, Tilburg University, University of Amsterdam, University of Twente, Utrecht Univeristy, Vrije Universiteit Amsterdam şi Eindhoven University of Technology.

     

  • Ce s-a întâmplat cu frenezia Elon Musk: Tesla a scăzut cu 21% pe burse în ultimele cinci zile. Declin de peste 250 de miliarde de dolari în doar o lună

    Acţiunile Tesla au scăzut luni pentru a cincea şedinţă consecutivă, pe fondul unor vânzări masive în piaţă, determinând un declin total al capitalizării bursiere de peste 250 de miliarde de dolari în ultima lună, potrivit MarketWatch.

    Tesla a scăzut cu 21% pe bursă în ultimele cinci zile de tranzacţionare, totalizând pentru o scădere de 34% în ultima lună. De la vârful din 26 ianuarie care a adus o capitalizare de circa 850 de miliarde de dolari, Tesla a pierdut deja 277 de miliarde de dolari din valoarea bursieră.

    Totodată, Tesla a intrat în a treia perioadă de bear market – definită ca o scădere de 20% sau mai mult faţă de maximul recent – din ultimul an, după ce compania s-a confruntat cu vânzări masive atât în martie, cât şi în septembrie 2020. Cu toate acestea, acţiunile volatile ale producătorului auto rămân pe o creştere de 360% în ultimele 12 luni.

    Acţiunile companiilor de tehnologie au fost lovite puternică în ultimele săptămâni, în contextul în care indicele Nasdaq înregistrează un declin de 9% în ultima lună. Companiile din piaţa vehiculelor electrice au fost lovite puternic. Spre exemplu, Nio a scăzut cu 38% în ultima lună, Nikola Corp. cu 38%, iar Li Auto cu 30%.

    Unul dintre motive ţine de criza cipurilor care s-a format al nivel global şi care a afectat fluxurile de furnizori ale producătorilor auto. Tesla chiar a închis temporar fabrica din Fremont, Caliornia, din cauza „unui deficit de componente”.

    Conform CNet, clienţii care au comandat Model 3 şi Model Y se confruntă cu amânări de câteva luni în ceea ce priveşte livrare.

  • Schimbări la butoanele bursiere: urşii iau locul taurilor pe fondul creşterii randamentelor bondurilor americane

    Vineri însă Wall Street s-a mai însufleţit după raportul NFP, care a arătat o îmbunătăţire şi o depăşire a aşteptărilor de locuri de muncă nou create.

    Prima săptămână din martie a adus scăderi ample pe bursa americană, determinate în principal de creşterea randamentelor la certificatele ame­ricane de trezorerie pe 10 ani, la circa 1,55% pe an, nivel nemaiîntâlnit din februarie 2020.

    Ca atare, investitorii s-au îngrijorat în contextul în care randamentele ridicate erodează fluxurile de cash ale companiilor, ceea ce pune presiune pe profitabilitatea acestora.

    Iar astfel, primele şedinţe din primăvară au adus o schimbare la „butoanele“ bursiere, aşa că pieţele de capital au intrat din coarnele taurilor (bull markets) în colţii urşilor (bear markets).

    Evident, întrebarea este cât va dura această creştere a randamentelor? Padhraic Garvey, şeful diviziei de cercetare pentru America din cadrul ING, spune că ar putea ajunge la 2% anul acesta, în timp ce alţi analişti spun că bursele, chiar dacă sunt în scădere în ultimele zile, au trecut printr-o corecţie sănătoasă, potrivit MarketWatch.

    Vineri însă bursa americană a fost pe plus în contextul în care raportul non farm payrolls (NFP), cea mai importantă raportare a săptămânii, a depăşit aşteptările analiştilor pe fondul a 379.000 de locuri de muncă create în februarie. Consensul era de circa 182.000 de locuri de muncă. Chiar dacă este un câştig, economia americană încă este la 10 milioane de locuri de muncă diferenţă faţă de nivelul din februarie 2020, potrivit XTB.

    În Europa, declinul indicelui pan-european Stoxx 600 a fost condus de agenţiile de turism, care se tem că sezonul estival ar putea primi o lovitură şi anul acesta, iar petrolului a făcut un salt după ce alianţa OPECĂ i-a surprins pe traderi cu decizia de a menţine nivelul de producţie neschimbat. În plus, cotaţia barilului West Texas Intermediate a trecut peste pragul de 65 de dolari pentru prima dată din ianuarie 2020.

    De regulă, când acţiunile sunt în creştere, investitorii decid să părăsească bondurile şi îşi îndreaptă atenţia asupra pieţei de capital. În consecinţă, când bursele revin în mod inevitabil la normal, sau când apare o problemă economică severă, investitorii se reîntorc la siguranţa pe care o implică bondurile.

    Zilele trecute, creşterea randamentelor obligaţiunilor americane a continuat să tulbure investitorii din toată lumea, care îşi spun speranţele în datele Rezervei Federale (Fed). Peste două săptămâni, instituţia va organiza o şedinţă de politică monetară într-un moment în care optimismul pentru 2022 începe să crească, iar impactul provocat de pandemie continuă gradual să dispară, fapt ce va rezulta într-o performanţă solidă a economiei.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, a afirmat recent că monitorizează expansiunea randamentelor obligaţiunilor din SUA şi va menţine creditarea relaxată până în momentul când economia va atinge un anumit grad de normalitate, însă investitorii rămân sceptici şi spun că nu îşi va putea ţine promisiunea odată ce va lua sfârşit pandemia.

    „Avem în faţă o gamă largă de condiţii financiare. Trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. Cred că recomandările privind reducerea achiziţiilor de active prezintă un anumit grad de raţiune“, spune Powell, adăugând că Rezerva Federală nu va reduce achiziţiile de bonduri în viitorul apropiat.

    Banca americană Goldman Sachs estimează că randamentul titlurilor de trezorerie pe 10 ani ar putea ajunge la 1,9% până la finalul anului , citând „un stimul fiscal considerabil şi un program accelerat de vaccinare în masă“, care vor alimenta creşterile şi inflaţia în următoarele luni.