BusinessMagazin

Tag: bugetari

  • Dezmăţ la stat: cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au dublat în ultimii patru ani, de la 57 de miliarde de lei la 108 miliarde de lei

    Salariile bugetarilor vor costa 108 mld. lei în 2019 dacă se menţine creşterea de 25% a cheltuielilor de personal din primele două luni. În 2016, erau de 57 mld. lei

    Cheltuielile de personal bugetar au ajuns în primele două luni din an la 15,7 mld. lei, în creştere cu 25% faţă de perioada si­mi­lară din 2018. În ritmul actual de creştere, costurile cu salariile bugetarilor vor ajunge anul acesta la 108 miliarde de lei, nivelul fiind dublu faţă de acum patru ani.

    „După anul 2016, salariile în sectorul bugetar au crescut cu câte 20% pe an, cu un ritm foarte accelerat. (…) Greşeala majoră s-a fă­cut la nivelul autorităţilor locale, atunci când Guvernul le-a permis să îşi majoreze salariile cât pot, într-un anumit interval minim- maxim. Majo­ritatea şi-au crescut salariile spre limita superioară, astfel că s-a ajuns ca primării foarte mici de la ţară să aibă un salariu mediu de 1.000 de euro net“, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

    Pe lângă creşterile de salarii – realizate cu un ritm mai accelerat în sectorul sănătate şi asistenţă socială – majorările de cheltuieli au fost generate şi de creşterea numărului de salariaţi de la stat. În luna februarie a acestui an, numărul de bugetari a ajuns la 1,2 milioane de persoane, fiind cu 40.000 de salariaţi mai mare decât situaţia de la finalul anului 2016.

    Ca pondere în PIB, salariile bugetarilor vor depăşi anul acesta 10% din PIB, după ce în 2018 au reprezentat 9,1% din PIB, similar cu nivelul înregistrat în anul 2008. În urmă cu patru ani, salariile angajaţilor de la stat re­pre­zentau doar 7,5% din PIB (respectiv 57 mld. lei, faţă de nivelul de 108 mld. lei estimat pentru 2019).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ZILE LIBERE 2019. Guvernul a decis să acorde încă o zi liberă pentru bugetari

    „Guvernul a stabilit ca data de 30 aprilie 2019 să fie zi liberă pentru salariaţii din sectorul bugetar, potrivit unei hotărâri aprobate astăzi, având în vedere că miercuri, 1 mai, este zi liberă nelucrătoare conform Codului Muncii. Măsura este adoptată şi pentru recuperarea capacităţii de muncă a angajaţilor, dar şi pentru stimularea turismului. Prevederile actului normativ nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă”, transmit reprezentanţii Ministerului Muncii, printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, pentru recuperarea zilei de 30 aprilie, instituţiile publice îşi vor prelungi timpul de lucru până la data de 31 mai, după planificările stabilite.
     

  • Ce bugetari au primit noi beneficii şi măriri de salarii de la 1 ianuarie 2019

    Începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie se majorează cu 25% din diferenţa dintre nivelul actual şi cel prevăzut de lege pentru anul 2022, anunţă Ministerul Afacerilor Interne, care precizează că sporurile se menţin la nivelul din decembrie 2018.

    Ministerul Afacerilor Interne anunţă că prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 au fost adoptate unele măsuri care privesc drepturile băneşti ale personalului din instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru anul 2019.

    În context, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie se majorează cu 25% din diferenţa dintre nivelul actual şi cel prevăzut de lege pentru anul 2022.

    Sporurile se menţin la nivelul din decembrie 2018

    Cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, dacă legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în cuprinsul ordonanţei de urgenţă o altă modalitate de calcul pentru aceste drepturi.

    Munca prestată suplimentar se plăteşte

    Se menţine măsura de acordare a majorărilor salariale corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, precum şi cele pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut, care se plătesc prin raportare la solda de funcţie/salariul de funcţie sau, după caz, la salariul de bază cuvenit(ă) majorat, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii.

    Se decontează serviciile turistice în cuantum de 1.450 de lei anual, în mod asemănător pentru toate categoriile de personal al MAI

  • Creşteri salariale de la 1 ianuarie 2019 pentru bugetari

    „De la 1 ianuarie 2019, salariile ar trebui să crească, potrivit Legii salarizării, cu 25% din diferenţa din ceea ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022 şi valoarea din decembrie 2018. Pe de altă parte, conform Ordonanţei de Urgenţă din luna aceasta, toate sporurile vor îngheţa la nivelul din 2017”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”.

    Potrivit lui Hossu, peste 70-75% din bugetari vor simţi o creştere salarială de la 1 ianuarie 2019.

     Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • ZILE LIBERE: Bugetarii vor avea două minivacanţe de Crăciun şi Revelion, de câte cinci zile. Când vor fi recuperate

    “Am o veste bună pentru angajaţii din sistemul bugetar. Se vor bucura de încă două zile libere, în preajma Crăciunilui şi Anul Nou, respectiv 24 şi 31 decembrie. Sper ca tot mai mulţi români să aibă tihnă şi linişte în perioada sărbătorilor”, a spus premierul Viorica Dăncilă.
     
    Prin urmare, perioada de vacanţă ar fi între 22 şi 26 decembrie şi o alta între 29 decembrie şi 2 ianuarie.
     
    Ulterior, aprobării deiciziei Executivului, purtătorul de cuvânt al Guvernului Nelu Barnu a anunţat că “aceste zile libere vor fi recuperate prin prelungirea programului de lucru pe parcursul lunii ianuarie”.
     
    Drepturile salariaţilor care lucrează în zilele libere

    Pentru salariaţii a căror activitate nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii, cum ar fi unitatiile sanitare sau cele de alimentaţie publică, angajatorul este obligat să compenseze cu zile libere în următoarele 30 de zile. În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru muncă prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

  • Guvernul, acuzat că vrea îngheţarea salariilor bugetarilor în 2019

    Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precizează, miercuri, printr-un comunicat de presă, faptul că Guvernul ar urma să introduce vineri un proiect de Ordonanţă care presupune îngheţarea salariilor la nivelul lunii decembrie 2018.
     
    „Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, se arată în proiectul transmis de Sorin Dumitraşcu şi despre care sindicalistul spune că este un proiect de Ordonanţă.
     

  • Noi benefici de la 1 ianuarie pentru toţi bugetarii! Ce a decis Guvernul!

    Executivul a făcut mai multe modificări în ceea ce priveşte banii de cazare şi decontarea transportului pentru bugetarii delegaţi.

    Potrivit documentului aprobat recent de Executiv, bugetarii detaşaţi/delegaţi sau care se deplasează în afara localităţii unde muncesc de obicei în interes de serviciu vor avea decontate cheltuielile de transport, scrie bugetul.ro.

    Noutatea vine, însă, în ceea ce priveşte autoturismul folosit de angajaţii care lucrează la stat. Le vor fi decontate cheltuielile de transport indiferent dacă vor merge cu maşina proprie sau maşina altcuiva.

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.

  • Creştere spectaculoasă pentru sectorul HoReCa datorită voucherelor de vacanţă distribuite bugetarilor

    „Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, estimările privind evoluţia din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei”, arată analiza.
     
    Frames precizează că în privinţa restaurantelor, industria are şanse ca în 2018, pe fondul creşterii consumului, să depăşească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.
     
    Statisticile arată că în industria Horeca activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor, iar firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajaţi în sectorul restaurantelor şi 45.000 în hoteluri şi pensiuni.
     
    „Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în horeca şi care înregistrează şi cele mai bune performanţe financiare”, spun analiştii.
     
    Potrivit datelor companiei de consultanţă, Bucureştiul reprezintă peste 30% din piaţa hotelieră (373 firme) şi mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunţă un plus semnificativ în anii următori.
     
    De asemenea, Capitala este urmată de judeţele Constanţa (1403 firme în Horeca), Cluj (768 firme), Braşov (608 companii), şi Timiş (696), cu ponderi între 4 şi 12%.
     

  • Teodorovici: Rectificarea bugetară va fi săptămâna viitoare, cu sau fără avizul CSAT

    Avizul de la CSAT este în curs de a fi obţinut, urmând să fie obţinut printr-o procedură scrisă, iar, dacă nu va fi trimis, Executivul va trimite o solicitare. Ministrul Finanţelor susţine că nu poate exista un blocaj în adoptarea rectificarea bugetării, în cazul în care nu va exista un consens în CSAT.

    „Din punctul meu de vedere, poate să fie fără acest aviz, pentru că nu scrie nicăieri în lege, dar s-a mers pe o cutumă (…) Anul viitor sper să nu mai avem nevoie de un astfel de aviz”, a subliniat Teodorovici, care a amintit că la rectificarea bugetară din 2015 nu a fost nevoie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro