„RATB intenţionează să achiziţioneze aceste echipamente şi abonamentele de date aferente ( echipamente de transmitere în timp real a poziţiei geografice – n. red.)– în funcţie de fondurile disponibile – în cursul anului 2017, moment în care va face şi o selecţie publică de oferte, conform legislaţiei în vigoare, pentru realizarea unei aplicaţii care să informeze călătorii în timp real despre poziţia şi timpul în care va ajunge în staţie vehiculul dorit“, a declarat pentru ZF Constantin Tobescu, şef Birou Relaţi Publice în cadrul Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB).
Tag: bucuresteni
-
Din 2017 bucureştenii vor putea urmări în timp real autobuzele şi tramvaiele RATB
Dincolo de viteza redusă de deplasare, unul din dezavantajele utilizării autobuzelor şi tramvaielor Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) este faptul că acestea nu pot fi urmărite în timp real, iar călătorii nu ştiu dacă trebuie să aştepte în staţie 3 minute sau 30 de minute.
În timp ce în alte capitale europene astfel de sisteme sunt instalate de ani buni, alături de benzi unice pentru transport în comun, în Bucureşti un astfel de sistem urmează a fi instalat abia anul următor.
„RATB intenţionează să achiziţioneze aceste echipamente şi abonamentele de date aferente ( echipamente de transmitere în timp real a poziţiei geografice – n. red.)– în funcţie de fondurile disponibile – în cursul anului 2017, moment în care va face şi o selecţie publică de oferte, conform legislaţiei în vigoare, pentru realizarea unei aplicaţii care să informeze călătorii în timp real despre poziţia şi timpul în care va ajunge în staţie vehiculul dorit“, a declarat pentru ZF Constantin Tobescu, şef Birou Relaţi Publice în cadrul Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB). Spre comparaţie, în Budapesta, sistemul de monitorizare în timp real a mijloacelor de transport în comun a fost implementat încă din 2013, iar pasul următor este de a introduce plata cu ajutorul telefoanelor mobile.
-
De ce merg bucureştenii la mall
96% dintre persoanele intervievate în cadrul studiului MKOR îşi cumpără haine de la mall.
Românii se dovedesc a fi extrem de comozi astfel că proximitatea este principalul factor în alegerea unui mall. 43% dintre intervievaţi au declarat că merg la cel mai apropiat mall de locuinţă. Numărul mare de magazine – 30% şi unicitatea brandurilor – 24% completează topul criteriilor de selecţie.
Ce fac clienţii când ajung în mall? Aproape jumătate – 42% dintre respondenţi – se duc la mall pentru a-şi achiziţiona produse vestimentare de câteva ori pe lună, iar 28% o dată pe lună. În afara hainelor, românii care frecventează mall-urile din Bucureşti fac acest lucru şi pentru a lua masa – 29% sau, pur şi simplu, pentru o plimbare 18%.
Documentarea prealabilă privind produsele sau magazinele de interes dintr-un mall se realizează cu ajutorul Google de către peste 60% dintre cei intervievaţi. Când se află în faţa raftului, cei mai mulţi clienţi – 73% cer informaţii direct de la personalul din magazin.
„Prin această nouă cercetare am dorit să analizăm care sunt diferenţele comportamentale între cumpărătorii online şi cei din magazine de pe piaţa de fashion din România. Relevante sunt opţiunile atunci când clienţii ajung în cele două medii – cei din online sunt interesaţi în primul rând de preţ, iar cei direcţi au ca prioritate cât de aproape este mall-ul de casa lor. Prin urmare vorbim de două tipuri de comportamente total diferite care necesită aborbări specifice din partea retailerilor din domeniu,” a precizat Corina Cimpoca, Consultant Senior şi fondator MKOR Consulting.
-
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă RATB pune la dispoziţia bucureştenilor o linie specială de autobuze
Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) pune la dispoziţia bucureştenilor, începând de luni, 28 noiembrie până pe 31 decembrie, linia specială de autobuze 361, cu tarif normal, între Piaţa Unirii şi Complex Comercial Băneasa, potrivit Primăriei Municipiului Bucureşti.
“Pentru că atmosfera de sărbătoare din oraş să se regăsească şi în autobuzele de pe linia specială 361, actori costumaţi în personaje îndrăgite de copii vor spune cele mai frumoase poveşti, zilnic, între orele 11:00 – 14:00 şi 17:00 – 20:00. Cinci poveşti diferite, în cinci autobuze aşteaptă să fie descoperite în perioada 28 noiembrie – 31 decembrie! Linia va funcţiona între orele 10:00 – 21:00, autobuzele având următorul traseu: Bd. I.C. Brătianu, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Piaţă Victoriei, Bd. Aviatorilor, Piaţa Charles de Gaulle, Bd. Constantin Prezan, Sos. Kiseleff, Piaţa Presei, Sos. Bucureşti-Ploieşti, parcarea Complexului Comercial Băneasa, cu întoarcere pe Sos. Bucureşti-Ploieşti, Piaţă Presei, Sos. Kiseleff, Calea Victoriei, Splaiul Independenţei, Piaţa Unirii”, potrivit unui comunicat al Primăriei Municipiului Bucureşti.
Autobuzele vor efectua opriri în staţiile traseului turistic Bucharest City Tour, iar pe Sos. Bucureşti-Ploieşti, în staţii comune cu linia 131.
Anul acesta, Târgul de Crăciun al Bucureştiului se organizează în Piaţa Constituţiei, în perioada 1 – 30 decembrie şi poate fi vizitat zilnic, în intervalul orar 10:00 –22:00.
-
Care sunt locuinţele preferate ale bucureştenilor
Peste 80% dintre bucureşteni ar investi într-o locuinţă situată într-un complex rezidenţial nou şi doar 20% ar alege un apartament într-un bloc deja locuit, conform unui sondaj realizat recent de Storia.ro, site-ul de imobiliare lansat de OLX.În ceea ce priveşte criteriile de achiziţie, peste 50% dintre respondenţi au pus pe primul loc zona. Suprafaţa şi preţul sunt următoarele două criterii pe care bucureştenii le iau în calcul înainte de achiziţia unei locuinţe. În topul preferinţelor bucureştenilor se află, în acest moment, apartamentele cu două camere: 40% dintre respondenţii sondajului s-au declarat interesaţi de acest tip de locuinţă, în timp ce 30% sunt în căutare de apartamente cu trei sau mai multe camere. Mai puţin de o treime dintre respondenţi s-au declarat interesaţi de case (20%), iar 10% dintre ei îşi doresc o garsonieră.În ceea ce priveşte modalitatea de finanţare, mai mult de 50% dintre cei care îşi doresc să cumpere o garsonieră o vor face din economii şi mai puţin de 20% prin credit ipotecar. Aceeaşi tendinţă se remarcă şi în cazul apartamentelor cu două camere. Pentru apartamentele cu trei sau mai multe camere, aproximativ 80% dintre respondenţi îşi doresc să apeleze la un credit ipotecar şi economii, restul recurgând la programul Prima Casa.În medie, bucureştenii sunt dispuşi să investească aproximativ 35.000 de euro pentru achiziţia unei garsoniere şi 65.000 de euro pentru un apartament cu două camere. Pentru o locuinţă cu trei camere, aceştia sunt dispuşi să plătească în medie 90.000 de euro, în timp ce pentru un apartament cu patru sau mai multe camere valoarea se ridică la 120.000 de euro. Pentru achiziţionarea unei case, suma medie pe care bucureştenii vor să o investească este mai mare, şi anume 130.000 de euro.Sondajul a fost realizat în cadrul Târgului Naţional Imobiliar de la începutul lunii octombrie pe un eşantion de 370 de respondenţi din Bucureşti, cu vârstele cuprinse între 18 şi 55 de ani. Dintre aceştia, 61% au fost bărbaţi şi 39% femei.Storia.ro este un site de anunţuri dedicat exclusiv sectorului imobiliar, lansat de OLX. -
Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii
Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.
Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.
”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.
Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.
În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.
Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.
Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.
foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău.
-
Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii
Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.
Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.
”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.
Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.
În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.
Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.
Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.
foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău.
-
CNADNR are o veste proastă pentru bucureştenii care vor să meargă la mare în august
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat că până la data de 30 august 2016 circulaţia pe autostrada A2 se va desfăşura etapizat, cu întreruperea temporară şi locală, din cauza unui transport agabaritic.
Potrivit comunicatului de presă trimis de CNADNR, până la data de 30 august 2016 se va efectua un transport agabaritic pentru care a fost eliberată autorizaţie specială de transport pe traseul: DNCB: INT (DNCB cu DJ401) ÷ INT (A2 cu DNCB); A2: INT (A2 cu DNCB) ÷ INT
(A2 cu DN21, Drajna); DN21: INT (A2 cu DN21, Drajna) ÷ INT (DN 2A cu DN21); DN2A: INT (DN2A cu DN21) ÷ Giurgeni ÷ M. Kogălnicenu ÷ INT (DN2A cu A4); A4: INT( DN2A cu A4) ÷ Constanţa Poarta 7.Convoiul va fi însoţit, conform prevederilor Autorizaţiei Speciale de Transport (AST), de două vehicule autorizate şi de un echipaj al Poliţiei Rutiere.Transportul se va desfăşura etapizat, cu întreruperea temporară şi locală a circulaţiei rutiere. Detalii privind desfăşurarea transportului (perioade şi sectoare restricţionate) se pot obţine de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, lanumerele de telefon: 021/9360; 021/264.33.33; 021/264.33.34.
-
Doi bucureşteni au deschis o băcănie, mizând pe nostalgia clienţilor faţă de mâncarea tradiţională românească
Întotdeauna am apreciat mâncarea românească tradiţională, autentică, iar nevoia de a avea acces la hrană curată şi sigură, ne-a determinat să facem acest pas” descriu Laura şi Liviu Rogojan motivele pentru care au ales antreprenoriatul, după cariere de mai bine de un deceniu ca angajaţi.
Cei doi, soţ şi soţie, au deschis la finalul anului 2014 Băcănia Rod, o afacere de familie axată pe comercializarea de produse alimentare naturale ce provin de la producători locali aflaţi în diverse zone ale ţării. Au investit în afacere 40.000 de euro, bani pe care estimează să îi recupereze în aproximativ doi ani şi jumătate – trei ani. Laura Rogojan este economist şi a lucrat în domeniul achiziţiilor timp de 15 ani, iar Liviu Rogojan este de peste zece ani managing partner într-o companie de distribuţie cu capital românesc. După deschiderea băcăniei, el a continuat să lucreze în această companie, iar soţia sa s-a dedicat în totalitate afacerii. Adepţi ai mâncării româneşti tradiţionale, cei doi spun că le-a venit ideea deschiderii unei băcănii din dorinţa de a crea o sursă de produse româneşti, naturale pentru clienţii din Bucureşti.
Ideea afacerii le-a venit cu un an înainte de a deschide băcănia. Prima etapă a afacerii lor a constat în stabilirea unei unităţi de producţie, la finalul anului 2013, în judeţul Vâlcea, unde au început să facă propriile conserve. „Am ales să producem la 250 km de Bucureşti deoarece acolo am identificat un bazin bogat de legume şi fructe fertilizate natural”, explică antreprenorii. În acelaşi an au început să caute producători de brânzeturi şi de specialităţi din carne, pe care spun că i-au vizitat în repetate rânduri pentru a-i cunoaşte îndeaproape. „Ne-am bazat selecţia pe criterii de siguranţă alimentară, disponibilitate permanentă a produselor şi, foarte important, pe principiile în baza cărora îşi construiesc afacerea: dorinţa de a oferi pieţei produse naturale, curate, făcute cu ingrediente locale de calitate”, explică soţii Rogojan criteriile prin care şi-au ales colaboratorii.
O etapă cu durată mai lungă a fost găsirea furnizorilor locali, proces despre care povestesc că a durat un an: „Am călătorit în ţară şi am vizitat peste 25 de unităţi de producţie, dintre care am ales şase, cele cu care colaborăm şi în prezent. Nu a fost uşor să îi identificăm, deoarece am căutat producători mici, apreciaţi la nivel local, dar fără vizibilitate foarte mare la nivel naţional”.
Ultima etapă a lansării afacerii a fost închirierea şi amenajarea spaţiului, care a durat trei luni, până în octombrie 2014, când au lansat băcănia. Valoarea bonului mediu în cadrul acesteia este de 40 de lei; potrivit antreprenorilor, clienţii lor au vârsta cuprinsă între 25 şi 55 de ani, sunt din mediul urban, familişti, cu venituri medii şi peste medie, sunt persoane informate, care acordă atenţie sporită alimentaţiei. Totodată, băcănia se adresează şi turiştilor sau comunităţilor de expaţi din România interesaţi de produse autentice româneşti.
O componentă a afacerii o reprezintă organizarea de evenimente, serviciile de catering şi cadourile corporate. În prezent, cea mai mare pondere în cifra de afaceri (45%) este reprezentată de producţia proprie de conserve; pentru celelalte categorii de produse -brânzeturi naturale, specialităţi din carne, produse de panificaţie şi prăjituri de casă – colaborază cu şase furnizori locali din Harghita, Covasna şi Bucovina, fermieri sau tineri intreprinzători.
Soţii Rogojan spun că cel mai dificil aspect legat de un astfel de business se leagă de cursivitatea activităţilor. „În cazul producţiei proprii, este esenţial să corelăm corect planul de producţie cu cel de vânzare – producţia are loc într-o perioadă limitată, din mai până în octombrie, când fructele şi legumele ajung la maturitate. Vânzarea se desfăşoară pe parcursul unui an întreg, în care este esenţial să previzionăm corect vânzările pentru a evita suprastocurile sau lipa de produse între două perioade de producţie”. În ceea ce priveşte produsele din carne şi brânzeturile, provocarea o reprezintă aprovizionarea frecventă. „Fiind vorba de produse cu perisabilitate crescută, este important să ne aprovizionăm foarte des şi în cantităţi mici, pentru a avea în permanenţă cele mai proaspete produse.
Astfel, aprovizionarea este o componentă majoră a activităţii noastre, de la anumiţi furnizori luăm marfă chiar şi de patru ori pe săptămână”, îşi descriu antreprenorii activitatea. Planurile de dezvoltare a afacerii în continuare constau în extinderea vânzărilor firmei la nivel naţional prin lansarea unui magazin online. Îşi doresc de asemenea să extindă gama de produse proprii, prin diversificarea reţetelor pe care le produc, dar să aducă şi produse ale unor producători locali aflaţi în alte zone ale ţării în afara cele existente deja în oferta lor de produse.
Preocuparea din ce în ce mai mare a consumatorilor pentru alimentele sănătoase a făcut ca băcănia cu produse tradiţionale sau bio să devină un model de business căutat de mai mulţi antreprenori din Capitală. Pe aceeaşi nisă este prezentă şi Pukka Food, axată pe comercializarea de produse bio, sau alte băcănii tradiţionale, precum Băcănia Veche (care pune pe rafturile sale produse tradiţionale româneşti).
În general, investiţia într-o astfel de afacere variază între 15.000 şi 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunile magazinului, de specificul spaţiului închiriat sau cumpărat, de tipul de produse aduse în magazin dar şi de cât de mare este primul stoc de marfă. Cele mai mari venituri ale unei băcănii din Bucureşti, spre exemplu, se învârt în jurul a un milion de lei (Pukka Food şi Bă¬cănia Veche), însă multe alte astfel de afaceri au venituri totale de câteva zeci sau sute de mii de lei sau chiar şi-au închis activităţile, după o prezenţă de câţiva ani pe piaţă.
-
Bucureştenii, cei mai activi useri pe piaţa de turism online
Turiştii români care aleg să îşi rezerve online călătoriile caută oferte la bilete de avion, pachete city break, rezervări de camere de hotel şi consultanţă turistică prin callcenter sau live chat, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă GfK România.
Serviciul cel mai puţin căutat online este cel de închiriere de maşini. Cercetarea a urmărit să identifice diferite comportamente ale turiştilor din România, precum şi să compare agenţiile care îşi dispută piaţa locală de rezervări turistice online: Esky, Vola.ro, Tripsta, Paravion şi Flygo.