“Uniunea Europeană va continua să se extindă sau va dispărea treptat”, a spus Dacic, comentând remarcile făcute de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a spus că UE nu se va extinde până în 2019.
Şeful diplomaţiei de la Belgrad a precizat că Serbia se află într-o poziţie dificilă în privinţa relaţiilor cu Rusia şi cu SUA, din cauza situaţiei internaţionale actuale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
O’Leary a criticat aspru membri cabinetului britanic, în special pe Theresa May, pentru lipsa de iniţiativă şi coordonare în ceea ce priveşte obţinerea unor termeni acceptabili pentru ieşirea britanicilor din construcţia europeană.
“Este un lucru extrem de important pentru britanici, vorbim şi de situaţia economică aici”, a spus O’Leary. “Cu toate astea, negocierile Brexit nu se îndreaptă nicăieri, e clar că e nevoie de cineva la conducere. Nu ai nevoie de un prim-ministru care să stea 3 zile prin Japonia, ci de unul care să fie la Bruxelles, la Frankfurt, la Paris şi să negocieze termenii înţelegerii, nu să scoată clişee pe bandă rulantă despre cât de bine va fi.”
Declaraţiile au venit în contextul în care Ryanair a prezentat planuri majore de expansiune pentru vara viitoare, dar a explicat că acestea ar putea să nu mai aibă rost dacă autorităţile nu grăbesc discuţiile cu cei din Uniunea Europeană.
“Brexitul va fi un dezastru pentru economia Marii Britanii, iar ea trebuie să facă ceva pentru a împiedica acest lucru”, a concluzionat O’Leary.
O’Leary a criticat aspru membri cabinetului britanic, în special pe Theresa May, pentru lipsa de iniţiativă şi coordonare în ceea ce priveşte obţinerea unor termeni acceptabili pentru ieşirea britanicilor din construcţia europeană.
“Este un lucru extrem de important pentru britanici, vorbim şi de situaţia economică aici”, a spus O’Leary. “Cu toate astea, negocierile Brexit nu se îndreaptă nicăieri, e clar că e nevoie de cineva la conducere. Nu ai nevoie de un prim-ministru care să stea 3 zile prin Japonia, ci de unul care să fie la Bruxelles, la Frankfurt, la Paris şi să negocieze termenii înţelegerii, nu să scoată clişee pe bandă rulantă despre cât de bine va fi.”
Declaraţiile au venit în contextul în care Ryanair a prezentat planuri majore de expansiune pentru vara viitoare, dar a explicat că acestea ar putea să nu mai aibă rost dacă autorităţile nu grăbesc discuţiile cu cei din Uniunea Europeană.
“Brexitul va fi un dezastru pentru economia Marii Britanii, iar ea trebuie să facă ceva pentru a împiedica acest lucru”, a concluzionat O’Leary.
Klaus Iohannia a afirmat că îi asigură pe parteneri din proprie iniţiativă că România este o ţară stabilă.
“Este important să spun partenerilor de discuţii că suntem o ţară stabilă. Nu este o problemă dacă se schimbă Guvernul”, spus preşedintele.
Klaus Iohannis a avut, o întâlnire bilaterală cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la Bruxelles, iar întrevederea dintre cei doi şefi de stat a durat aproximativ 30 de minute, precedând lucrările Consiliului European.
Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro
Negociatorii celor două părţi au convenit să meargă mai departe cu data iniţială planificată la 19 iunie, în ciuda faptului că alegerile anticipate nu au avut efectul dorit de către Theresa May, lăsând-o fără majoritate parlamentară şi cu incertitudinea privind capacitatea guvernului de a începe discuţiile.
Discuţiile de la Bruxelles urmează să înceapă la ora locală 11:00 (12:00, ora României), cu o întâlnire între David Davis, ministrul pentru Brexit, şi Michel Barnier, negociatorul-şef al Comisiei Europene.
Programul de luni include un prânz de lucru şi o sesiune de închidere între cei doi negociatori, precum şi întâlniri între adjuncţii acestora.
Dacă ar fi fost o altă Primă Doamnă care să o eclipseze pe Melania Trump, la Bruxelles, aceea nu putea fi decât franţuzoaica Brigitte Macron.
Recent instalată la palatul Elysee, Macron a reuşit să câştige rapid reputaţia de “fashionista” a Parisului, după ce a i-a cucerit pe francezi, şi nu numai, cu ţinuta împrumutată de la Louis Vuitton, cu bobul lung, cu aerul modern nonşalant, pe care l-a afişat, dar în acelaşi timp elegant. Nu a fost nevoie de prea mult timp pentru a i se acorda rapid eticheta de “chic parizian”.
Intitulată de presă ”cealaltă jumătate a NATO”, imaginea le înfăţişează pe primele doamne din statele Alianţei Nord-Atlantice.
Discursurile de la summitul NATO de săptămâna viitoare, de la Bruxelles, unde Donald Trump va participa pentru prima oară de când este preşedintele SUA, vor fi limitate la maximum patru minute, pentru a-l menţine atent pe preşedintele americane, arată The Times.
Oficialii NATO au adoptat câteva trucuri de la Casa Albă, cum ar fi repetarea numelui lui Trump sau folosirea de hărţi şi grafice pentru a-l menţine interesat în discuţiile de la NATO. La Washington, Trump le-ar fi cerut subordonaţilor să se limiteze la memo-uri de maximum o pagină şi şedinţele cu el durează cel mult 15 minute.
Oficialii NATO au adoptat câteva trucuri de la Casa Albă pentru a-l menţine interesat pe preşedintele SUA în discuţiile summitului Alianţei ce va avea loc la finalul lunii mai, la Bruxelles.
Comisia Europeană a prezentat pe 1 martie „Carta albă privind viitorul Europei”, un document ce enumeră cinci posibile scenarii pentru viitorul Uniunii Europene. Iar statele membre trebuie să decidă, până la finalul anului, care este cea mai bună variantă pentru viitorul Uniunii Europene. Pe baza documentului prezentat de Jean-Claude Juncker la începutul lunii martie, reprezentanţii celor 27 de state în UE după ieşirea Marii Britanii trebuie să dezbată modul în care vor să coopereze pe viitor. „Anul acesta sărbătorim 60 de ani de la Tratatul de la Roma (act considerat fundaţie a UE – n.red.)”, a spus Juncker. „Şi este timpul ca o Europă unită a celor 27 de state să dea forma viziunii pentru viitor.” Planul Comisiei Europene, a explicat preşedintele instituţiei, este ca până în 2025 unul dintre scenarii sau o combinaţie a acestora să funcţioneze ca bază a Uniunii.
„Carta albă privind viitorul Europei” enumeră următoarele scenarii: „în continuare”, „nimic în afara pieţei unice”, „cei ce vor mai mult pot face mai mult”, „făcând mai puţine dar într‑un mod mai eficient” şi „făcând mai multe împreună”. Scenariile prezintă viziunea Comisiei asupra construcţiei europene pe termen mediu.
Documentul reprezintă o încercare a instituţiei conduse de Jean-Claude Juncker de a da formă unei dezbateri inevitabile în acest moment, venită ca urmare a deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Iar lucrarea începe cu un ton sumbru, acceptând lupta pe care Uniunea Europeană o duce din cauza Brexitului, a migraţiei şi a altor factori. „Problemele Europei nu par să plece nicăieri”, notează autorii, amintind că multe dintre statele membre consideră Uniunea fie prea distantă, fie prea implicată în problemele interne.
Primul scenariu merge pe ipoteza că funcţionarea pe viitor a Uniunii Europene va presupune mici schimbări administrative. Această variantă se bazează pe acceptul guvernelor naţionale de a adânci relaţiile economice, întărind astfel piaţa unică. Este nevoie, notează cei din Comisia Europeană, şi de tratarea problemelor de politică externă „într-un singur glas”, în vreme ce resposabilităţi precum controlul graniţelor ar urma să rămână în atribuţiile autorităţilor locale.
Cel de-al doilea scenariu, în care construcţia europeană s-ar rezuma la o piaţă unică, ar aduce următoarele probleme: „Procesul de luare a deciziilor ar fi simplificat, dar capacitatea de a acţiona colectiv ar fi limitată”, cred autorii documentului. „Iar asta, în majoritatea cazurilor, ar creşte distanţa dintre aşteptări şi rezultate.”
Considerând piaţa unică drept principala sa misiune, Uniunea Europeană s-ar confrunta cu un risc crescut în ceea ce priveşte zona euro. Companiile ar trebui să treacă prin mai multe controale vamale, iar statele membre ar recurge, probabil, la acorduri bilaterale. Un punct important sesizat de către Comisie este faptul că piaţa maşinilor conectate ar avea de suferit, în acest scenariu, din cauza lipsei unui set de reguli la nivel european şi a unor standarde respectate de toate statele membre.
„Cei ce vor mai mult pot face mai mult” reprezintă, de fapt, descrierea unei construcţii europene în care statele se diferenţiază prin puterea economică şi dorinţa de a contribui. S-ar aplica cel mai bine în domenii precum apărarea, securitatea internă, sistemul de taxare sau alte probleme sociale. În această variantă, Comisia presupune că toate cele 27 de state membre vor face în continuare progrese pe piaţa unică. Principala problemă, în acest caz, se referă la drepturile cetăţenilor, care ar putea fi lezate în anumite situaţii – cei din statele implicate activ în Uniune ar putea beneficia de mai multe drepturi decât cei din restul statelor.
Cel de-al patrulea scenariu, explică cei din Comisia Europeană, implică reducerea numărului de obiective stabilite şi tratarea acestora într-un mod mai eficient. Cu alte cuvinte, nu este vorba de a face mai puţine în general, ci despre a face mai multe într-un număr redus de domenii. Principalele obiective, sugerează autorii, ar trebui să fie întărirea graniţelor Uniunii Europene şi constituirea unei forţe comune de apărare. Riscul acestui scenariu este dat de diferenţele dintre state şi dintre priorităţile fiecărui guvern.
În fine, scenariul numărul 5 este şi cel mai optimist; este vorba de federalizarea Uniunii Europene. Mergând pe această ipoteză, Uniunea şi-ar asuma dreptul de a vorbi în numele tuturor statelor pe probleme de politică externă, lupta împotriva încălzirii globale sau probleme umanitare. Procesul de luare a deciziilor la Bruxelles ar decurge mult mai rapid, dar Comisia reflectă şi asupra riscului de a îndepărta anumite grupuri sociale antieuropene.
Reacţiile nu s-au lăsat aşteptate: nu există o alternativă la o Uniune Europeană cu mai multe viteze pentru a evita dezintegrarea acesteia, a spus preşedintele Franţei, François Hollande, într-un interviu publicat săptămâna trecută în mai multe cotidiane eruropene. Hollande a declarat că „noul elan european presupune o alegere clară privind forma sa de organizare. Europa celor 27 nu mai poate fi Europa uniformă a celor 27. Timp de mulţi ani, această idee a unei Europe diferenţiate, cu viteze diferite, cu ritmuri distincte de a progresa a generat multă rezistenţă. Însă astăzi, aceasta este o idee care se impune. În caz contrar, Europa este cea care va exploda”, a continuat el. Întrebat dacă nu există vreo alternativă la această Europă cu mai multe viteze, François Hollande a răspuns: „Nu. Fie facem lucrurile în mod diferit, fie nu le vom mai face împreună. În viitor va exista un pact comun, o piaţă internă cu o monedă unică pentru unii. Însă pe această bază va fi posibil, pentru statele membre care vor, să meargă mai departe în ceea ce priveşte domeniul apărării, al armonizării fiscale sau sociale, mai departe în ceea ce priveşte cercetarea, cultura, tineretul.”