Tag: bricolaj

  • Obi va ajunge la 6 magazine anul viitor

    “Rezultatele obtinute dupa deschiderea magazinelor din Oradea si
    Bucuresti au depasit orice previziuni anterioare, ceea ce ne
    incurajeaza sa continuam planurile de investitii si in anul care
    vine”, a declarat Romano Quinzi, managerul OBI Romania.

    Retailerul de bricolaj a alocat deja bugetul necesar
    urmatoarelor doua inaugurari, care vor avea loc in Ploiesti si
    Sibiu.

    “Am reusit sa ne consolidam pozitia pe piata de “do it yourself”
    si gradinarit din Romania intr-o perioada destul de scurta”, a
    adaugat Quinzi, care vizeaza obtinerea pozitiei de lider in cel mai
    scurt timp posibil.

    Retailerul german Obi este prezent in Romania din noiembrie
    2008. Obi este liderul pietei de profil din Germania si unul dintre
    principalii jucatori de pe piata europeana. Obiectivul companiei in
    perioada urmatoare va fi extinderea pe pietele din Europa Centrala
    si de Est si obtinerea pozitiei de lider in aceasta zona.

  • 2009, anul bricolajului

    Totuşi, autorii studiului îşi exprimă reţinerea faţă de procentul de creştere ce ar putea fi atins de acest sector în 2010-2011, în condiţiile blocajului de pe piaţa imobiliară.

    Anul trecut, domeniul de bricolaj a înregistrat o creştere de 31% comparativ cu 2007, pe locul doi în acest clasament situându-se vânzările de îmbrăcăminte şi încălţăminte (+28%). Pe piaţa locală de bricolaj activează mari retaileri internaţionali, cum ar fi Ikea, Mr Bricolage, Kika, Bricostore sau Praktiker.

    Cititi mai multe pe site-ul Gandul

    Afla mai multe despre piata de retail din Romania.

     

     

  • Vanzarile Dedeman au crescut cu 35% in 2008

    "Au fost depasite cu mult estimarile formulate la inceputul anului 2008 cand preconizam o crestere cu 15 %, respectiv cu 25 % dupa cifrele obtinute in primul semestru, raportate la 2007", spune Dragos Paval, presedintele Dedeman Bacau, completand ca doi sunt factorii principali care au crescut vanzarile companiei: extinderea suprafetei de vanzare cu 17.500 mp prin deschiderea a doua noi magazine Dedeman, la Constanta si Botosani, respectiv marirea si diversificarea gamei de produse. 

    Cifra de afaceri inregistrata in 2008, pozitioneaza compania locul al doilea loc in topul retailerilor de materiale de constructii si pentru amenajari interioare, dupa Praktiker, ]inta companiei fiind pozitia de lider pe aceasta piata. In prezent, reteaua Dedeman numara 12 magazine, strategia de extindere vizand 30 de spatii de vanzare pana in 2015. In prima jumatate a acestui an compania va deschide trei noi magazine, in Bucuresti, Buzau si Iasi.

    "In a doua parte a anului vom deschide un al patrulea magazin Dedeman. Totodata am demarat demersuri pentru autorizarea lucrarilor de construire pentru alte opt magazine in orase in care avem achizitionate terenuri. Decizia de demarare a lucrarilor va fi influentata de evolutia economiei", precizeaza Dragos Paval. Extinderea retelei Dedeman, in 2009, va crea peste 500 locuri de munca, compania depasind astfel cifra de 3000 angajati.

    Tinand cont de scaderea consumului pentru materialele de constructie si pentru amenajari interioare, dar [i de cresterea competitiei, Dedeman Bacau estimeaza ca va ncheia 2009 tot cu vanzari de circa 250 de milioane de euro. "Avand in vedere perioada de recesiune economica, momentul in care piata de do-it-yourself va ajunge la saturatie va fi dupa anul 2015, in conditiile unui ritm al extinderii temperat de dificultatile de finantare cu care se confrunta dezvoltatorii parcurilor de retail si ai centrelor comerciale", este de parere presedintele Dedeman.

    Paval considera ca scaderea cererii pe piata constructiilor sustinuta de deprecierea monedei nationale in raport cu euro, precum si dificultatile legate de creditare, vor amplifica efectele crizei financiare, determinand cresteri ale preturilor de vanzare pentru materialele de constructii, in vederea acoperirii costurilor. 

    Piata DIY (do-it-yourself), estimata a peste un miliard de euro, este impartita intre jucatori internationali precum Praktiker, retelele franceze Bricostore si Mr. Bricolage, Obi si Hornbach din Germania sau BauMax din Austria si cateva companii romanesti ca Ambient Sibiu, Arabesque, distribuitorul de materiale de constructii si finisaje controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, Tiger Amira Bihor sau Stelcati Constanta.
     

  • OBI se bucura de criza

    “Vreau sa intelegeti clar si sa scrieti mare in ziarele voastre: OBI a venit in Romania sa fie lider”, a afirmat, batand cu pumnul in masa, Romano Quinzi, directorul general al lantului de magazine de bricolaj OBI in Romania, cu prilejul deschiderii magazinului din Bucuresti de saptamana trecuta.

    OBI este lider pe piata germana de bricolaj, fiind prezent in 11 tari din Europa cu peste 500 de magazine. Pentru Romania insa, de la vorba la fapta e drum lung, iar germanii vor avea de luptat pe cel putin doua fronturi: o data cu competitorii directi, in special Praktiker si Bricostore, care si-au consolidat deja afacerile la noi in tara si, pe de alta parte, cu insasi directia pietei in contextul crizei, care sileste orice om de afaceri, indiferent de domeniu, sa gandeasca mult mai atent fiecare decizie.

    De altfel, intentia celor de la OBI de a se impune pe piata bricolajului din Romania a fost enuntata de nenumarate ori de reprezentantii companiei, insa deschiderile de magazine s-au lasat asteptate destul de mult timp, daca ne gandim ca primele declaratii au aparut in urma cu aproximativ doi ani. Numai ca, replica Romano Quinzi, inregistrarea firmei nu coincide neaparat cu inceperea operatiunilor, tot acest timp fiind folosit pentru sondarea pietei.

    “Am decis sa venim in Romania datorita marimii pietei si tendintei de continua crestere”, sustine Quinzi, aratand ca tara noastra face parte din strategia OBI in aceasta parte a continentului, compania avand in plan sa intre in perioada urmatoare si pe pietele din Grecia, Slovacia si Ucraina.

    Cu noua luni in urma, germanii de la OBI isi etalau planul de atac intr-o conferinta de presa la Bucuresti. Obiectivul anuntat atunci era deschiderea a 13 magazine (dintre care doua anul acesta) si obtinerea locului secund pe piata in 2009. “Iata ca ne-am tinut promisiunea”, spun germanii dupa ce, la sfarsitul lunii trecute, au deschis doua magazine, la Oradea, respectiv Bucuresti.

    Cu toate acestea, dupa cum singuri marturisesc, nu a fost deloc usor. “N-am crezut ca vom reusi sa deschidem anul acesta magazinul din Bucuresti”, a declarat fara a intra in detalii Karl-Erivan Haub, presedintele consiliului de administratie la nivel international si principalul actionar al grupului OBI.

    “Dar cred ca a fost cea mai rapida intrare pe o piata din toata istoria companiei”, a spus Haub, explicand ca decizia finala de a deschide magazine in Romania a fost luata la sediul central cu mai putin de un an in urma, desi compania a fost inregistrata in Romania in 2006. Iar magazinul de la Oradea, deschis cu o saptamana inaintea celui din Bucuresti, a fost ridicat in doar cinci luni, a subliniat Gunter Grieb, directorul de operatiuni al retelei in Romania (si fost director general al operatorului de retail Kaufland).

    Cu toate ca la momentul intalnirii cu reprezentantii OBI, magazinul din Oradea era deschis de doar sapte zile, Haub a comentat deja ca este “foarte multumit” de succesul inregistrat, in conditiile in care pentru magazinele nou deschise tine sa primeasca raportul financiar la sfarsitul fiecarei saptamani.

    “Pana nu de mult, foarte multe lucruri au fost incerte pentru noi, insa succesul de la Oradea ne-a spulberat si ultima incertitudine”, a spus si Romano Quinzi, adaugand ca vanzarile au fost mult peste asteptari, desi n-a furnizat cifre. Totusi, din februarie pana acum, din cele 13 magazine anuntate pana la sfarsitul lui 2009 au ramas acum doar jumatate la nivel declarativ, singura explicatie a germanilor fiind ca prefera sa se refere la sapte magazine doar ca reper minim, dar ca ar fi in discutie si alte spatii pe langa acestea.

    Cel mai probabil, problemele de expansiune ale celor de la OBI sunt in stransa legatura cu modificarile de planuri in randul dezvoltatorilor imobiliari. De altfel, dupa cum a declarat Gunter Grieb, compania se gandeste sa deschida si magazine in spatii individuale, desi declarase anterior ca magazinele vor fisituate doar in parcuri de retail.

    “E posibil ca dificultatile cu care se confrunta investitorii si dezvoltatorii sa se reflecte intr-o incetinire a expansiunii noastre”, declara Romano Quinzi pentru BUSINESS Magazin in urma cu cateva saptamani. Cu toate acestea, reprezentantii OBI au afirmat cu prilejul deschiderii magazinului din Bucuresti ca nu si-au ajustat planurile din cauza crizei, mai ales ca finantarea retelei se face cu bani proprii in proportie de suta la suta.

    “Compania este in acest moment solida si nu avem nicio problema cu lichiditatile”, sustine Quinzi. Intrebat de reporterul BUSINESS Magazin in ce masura va fiafectat segmentul magazinelor de bricolaj din cauza dificultatilor din afacerile imobiliare si constructii, Quinzi a dat un raspuns foarte optimist: “Dimpotriva, datorita crizei, segmentul de do-it-yourself va creste. In perioade de criza, afacerile cu bricolaj cresc si tocmai de aceea consideram ca e cel mai bun moment sa intram pe piete noi”, a declarat Quinzi, explicand ca in astfel de perioade oamenii prefera sa faca singuri modificarile necesare in locuinte, acesta fiind conceptul pe care se bazeaza magazinele “do-ityourself”.

    Viziunea lui Quinzi ramane totusi surprinzator de optimista, in conditiile in care specialistii vorbesc deja de o scadere a consumului cu 20-30% pentru anul urmator, bunurile de folosinta indelungata urmand sa fie primele afectate. Din aceasta perspectiva, cei de la OBI mizeaza pe preturi mici, acesta fiind, cel putin la nivelul declaratiilor, elementul care ar trebui sa-i diferentieze de concurenta.

    Astfel, germanii par a se apropia cumva de colegii lor de grup de la Plus Discount (ambele companii fac parte din grupul Tengelmann), care au reusit, inclusiv prin pozitionarea in segmentul preturilor sca zute, sa aiba cel mai mare profit din piata de retail (83 de milioane de euro) si aproape sa-si tripleze numarul de magazine in trei ani. “Plus Discount Romania e cea mai de succes retea pe care o avem in Europa si pe care Plus a avut-o vreodata”, a declarat Karl-Erivan Haub, aratand ca si in bricolaj ar trebui sa fie posibil pentru ei acelasi succes.

  • Asul din maneca Ambient

     

    La inceputul anului, cand 14 firme zonale in care Ioan Ciolan era asociat cu 50% din actiuni au fuzionat prin absorbtie intr-un Ambient unic, omul de afaceri vorbea despre dublarea retelei, care numara acum 15 centre comerciale, pana in 2010. De atunci, cea mai mare retea romaneasca de bricolaj nu a bifat decat o singura inaugurare. Acum insa, omul de afaceri sibian afirma nu numai ca isi mentine planurile, dar in loc de 15 noi centre comerciale va deschide peste 20, pentru a asigura prezenta Ambient in fiecare regiune a tarii. In total, compania si-a bugetat pentru acestea investitii de circa 300 de milioane de euro. “Ambitia noastra clara este sa ne extindem in toata tara. In acest moment acoperim vreo 26 de judete”, subliniaza fondatorul retelei Ambient, care acopera cu precadere partea vestica a tarii.
     
    Intrebarea fireasca este de unde are compania atatia bani pentru extindere? Raspunsul lui Dan Olteanu, actionar minoritar si director comercial al Ambient, este scurt: din credite bancare – fara insa a face vreun comentariu privind informatiile din piata despre o posibila vanzare a unui pachet de actiuni.
     
    Totusi, surse din companie sustin ca Ambient pregateste o majorare de capital la care va subscrie si EQT, un fond suedez de private equity (cu capital de risc) prezent pana acum doar in Europa de Nord si de Vest si ca grupul sibian a semnat deja, saptamana trecuta, vanzarea a jumatate din actiuni. Conducerea Ambient nu a confirmat informatia.
     
    Afacerea pe care sibianul a inceput-o in urma cu 15 ani este controlata de cinci actionari: Ioan Ciolan detine 75% din companie, restul participatiilor fiind impartite intre Gheorghe Calburean – 12%, Dan Olteanu – 5%, Lucian Bezerita – 5% si Zsolt Berecki – 2%. Potrivit aceleiasi surse, dupa tranzactia care ar urma sa se finalizeze in decembrie, dupa ce isi va da acordul Consiliul Concurentei, fiecare dintre cei cinci actionari isi va reduce la jumatate numarul actiunilor.
     
    Atragerea unui partener cu putere financiara mare este o optiune cu atat mai plauzibila cu cat anuntarea extinderii accelerate a Ambient vine in contextul in care in Europa, piata imobiliara – si implicit cea a constructiilor – este lovita de efectele crizei financiare din SUA, banii fiind acum principala problema a companiilor, din moment ce obtin mai greu finantare. In momentul fuziunii, Ambient avea contractate de la sapte banci credite in valoare de circa 30 de milioane de euro, dar nevoia de finantare a companiei pentru proiectele anuntate in urmatorii ani este de zece de ori mai mare, ceea ce explica si plauzibilitatea infuziei de capital despre care se vorbeste in piata.
     
    Pe termen scurt, planurile Ambient vizeaza deschiderea a inca trei depozite logistice, la Pitesti, Craiova si Bucuresti, pentru ca pana in 2012 sa fie deschise peste 20 de centre comerciale, dintre care unul sau doua mari, cu suprafata de peste 15.000 mp, restul spatiilor urmand sa fie de dimensiuni medii (intre 10 si 15.000 mp) sau mici (sub 10.000 mp).
     
    Tinta celei mai recente investitii a fost Ramnicu-Valcea, unde in prima saptamana din octombrie, a fost deschis cel de-al 15-lea centru comercial din retea, in urma unei investitii de peste 3,5 milioane de euro. Construit pe un teren de 1,9 hectare, noul centru are un showroom si spatii de depozitare de peste 4.000 mp, plus 100 de locuri de parcare.
     
    Anul acesta, compania a mai deschis si doua depozite logistice, la Timisoara si Brasov. In total, reteaua Ambient numara 15 centre de dimensiuni mari, opt magazine si patru depozite logistice. Afacerile Ambient au crescut, in prima jumatate a anului, cu 23,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 105 milioane de euro. Cifra de afaceri consolidata ar urma sa ajunga anul acesta la 250 de milioane de euro de la 214 milioane de euro in 2007. Pe viitor, ritmul de crestere ar urma sa se mentina, conform lui Dan Olteanu, tot la cote de doua cifre.
     
    Cresterea sectorului de constructii este principalul motor care a permis expansiunea rapida a retailerilor de materiale de constructii si bricolaj. Cel putin in ce priveste volumele de vanzari, Ambient este a doua retea de bricolaj din tara, cu 214 milioane de euro anul trecut, dupa germanii de la Praktiker, cu 251,4 milioane de euro, in crestere cu 63,6% fata de 2006.
  • Ambient Sibiu negociaza cu fondul suedez de investitii EQT vanzarea companiei

    Negocierile cu fondul suedez de private equity au demarat in urma cu sase luni, suma vehiculata fiind de circa 150 mil. euro pentru cel putin jumatate din companie.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Praktiker: depasim 30 de magazine in doi ani

    "Principala noastra tinta pentru urmatorul interval de doi ani ramane extinderea retelei la peste 30 de magazine", afirma Guenter Vosskaemper, director general Praktiker Romania. "Rezultatele anului trecut au accentuat si mai mult unul din punctele forte al companiei – puterea de a sustine un proces de extindere rapida, dar si consistenta. Aceste rezultate sunt un suport foarte important pentru continuarea expansiunii".

    Praktiker Romania a ajuns deja la o retea de 20 de magazine, situate in 17 orase din tara. Vanzarile totale raportate pentru 2007 au fost de 251,4 milioane de euro, depasind cu 63,6% valoarea celor din 2006. Reteaua companiei s-a extins anul trecut cu 4 magazine, deschise la Galati, Targoviste, Timisoara (al doilea din oras) si Iasi. Compania a marit de asemenea suprafata de vanzare pentru magazinele din Bucuresti-Militari, Cluj-Napoca si Timisoara (prima unitate). Cele 20 de unitati Praktiker din tara insumeaza un spatiu de vanzare de peste 130.000 mp.

    Pe plan international, 2007 a fost pentru grupul Praktiker cel care a adus cele mai bune rezultate din istoria grupului, iar vanzarile retelelor din afara Germaniei au depasit 1 miliard de euro. La nivel de grup, vanzarile nete au crescut cu 24,8 %, ajungand la 3,945 miliarde de eEuro. Valoarea EBITA, calculata fara a include efectele cerintelor Bundeskartellamt (Biroul Federal al Concurentei – BFC) pentru achizitia Max Bahr, a fost de 125,8 milioane de euro. Acest nivel confirma estimarile facute in urma cu an.

    "Importanta rezultatelor Praktiker devine si mai vizibila daca ne gandim la conditiile economice in care am evoluat pe piata interna", a declarat Wolfgang Werner, CEO Praktiker Bau- und Heimwerkermärkte Holding AG. "Prin integrarea Max Bahr, proces initiat si parcurs in mare parte in 2007, ne-am consolidat prezenta in Germania. In acelasi timp, in 2007 am amplificat foarte mult cel de-al doilea suport important al succesului nostru: activitatea internationala".

    Activitatea internationala a grupului a ramas in 2007 un motor puternic pentru cresterea Praktiker. Vanzarile realizate in afara granitelor Germaniei au trecut pentru prima data peste pragul de 1 miliard de euro (in 2006: 880 milioane de euro). Ca urmare a acestei cresteri, EBITA pentru segmentul international a urcat cu 42,4%, pana la 74,9 milioane de euro.

    Evolutia este atribuita, pe de o parte, faptului ca viteza de expansiune aproape s-a dublat (in 2007 au fost deschise 15 magazine, fata de doar 8 in 2006). Pe de alta parte, productivitatea spatiului de vanzare deja existent a continuat sa creasca. In termeni like-for-like, cresterea vanzarilor pe segmentul retelei internationale a fost astfel de 11,4%. In 2008, grupul Praktiker isi va pastra dezvoltarea puternica, in special in Europa de Est, care ofera in continuare un potential bun de crestere, prin cererea existenta aici. De aceea, Praktiker isi va duce mai departe planul de extindere in afara Germaniei, prin deschiderea a 15 pana la 20 de noi magazine si prin pregatirea intrarii in acest an pe o noua piata: Albania.

  • Romania, tara expatilor fericiti

    Mai in gluma, mai in serios, Romania a fost numita de multe ori “paradisul expatilor”, iar managerii care nu adera la aceasta opinie sunt mai degraba exceptii. Dincolo de curtoazia raspunsului cand sunt intrebati cat de mult le place Romania, raman faptele: de regula, managerii care vin din alte tari isi doresc sa ramana, chiar daca pentru asta trebuie sa paraseasca firma care i-a adus aici.

    Gunter Grieb este un bun exemplu al expatilor ce nu vor sa paraseasca Romania: dupa ce a plecat de la Kaufland, nici macar nu l-a interesat sa discute pe marginea ofertelor care l-ar fi dus in alte tari. Printre cei care au ramas se numara si alti top manageri din retail – François Oliver (Metro), Ali Ergun Ergen (Baneasa Development), Regis Mougel (Cora), Clemens Petschnikar (Artima) sau Rainer Exel (miniMax Discount).

    “Piata romaneasca este foarte dinamica, permite unui manager sa faca lucruri interesante”, declara Gunter Grieb pentru BUSINESS Magazin. A avut mai multe oferte, dar in final a avut de ales intre patru propuneri, toate apropiate comertului, domeniu in care a capatat cea mai multa experienta. A preferat, dupa propriile spuse, tot o firma nemteasca, “pentru ca m-am inteles cel mai bine cu ei”.

    Asa ca saptamana trecuta, in aceeasi zi in care a semnat pentru incheierea contractului cu Kaufland, Grieb a batut palma cu nemtii de la Obi.

    Reteaua de bricolaj va deschide in cateva luni primul magazin de pe piata romaneasca, iar fostul manager de la Kaufland este responsabil de vanzari si achizitii, din functia de COO – atributii care se aseamana destul de mult cu ceea ce facea si la Kaufland. Totusi, pentru a se integra in echipa retelei de tip do-it-yourself (DIY), este “cantonat” deocamdata vreme de patru saptamani in Germania, unde face un training intensiv.

    Un alt punct comun cu functia pe care a ocupat-o anterior este accentul pe viteza in extindere, pentru ca si Obi vrea sa deschida multe magazine in timp scurt – strategie pe care a aplicat-o si Kaufland, care are acum, la circa doi ani si jumatate de la lansare, nu mai putin de 32 de magazine.

    Reteaua Obi are planificate pentru acest an doua-trei deschideri, “dar suntem pregatiti pentru cel putin zece noi magazine anul viitor”, declara pentru BUSINESS Magazin Dieter Messer, membru al board-ului Obi International, responsabil cu expansiunea.

    Chiar daca la Kaufland era director general, iar pe cartea de vizita la Obi va scrie COO (italianul Romano Quinzi fiind managing director), Grieb declara ca acum il intereseaza mai putin titlul si crede ca “e mai important sa ai libertate de actiune”, acesta fiind si cauza principala a despartirii sale de Kaufland.

    In cadrul Obi, “care e o organizatie mai descentralizata”, neamtul de 39 de ani spera sa-si poata manifesta mai liber spiritul intreprinzator, fata de Kaufland, unde “de multe ori deciziile au fost luate in Germania, chiar daca nu am fost de acord cu ele”.

    Despartirea de Kaufland nu s-a petrecut insa in termeni neprietenosi, iar conditia esentiala pe care au pus-o fostii angajatori a fost clauza de non-combat, altfel spus sa nu intre intr-o organizatie concurenta, in domeniul alimentar. Poate asa a si fost exclusa o alta oferta pe care Grieb o avea pentru piata romaneasca, la o retea de cash & carry.

    Pentru acordul asupra despartirii, negocierile au durat mai bine de noua luni, timp in care Grieb si-a incasat insa salariul negociat cu Kaufland, care se plasa, conform unor surse din piata, la circa 20.000 de euro lunar. Banii i-au oferit suficienta libertate, iar neamtul a cochetat in urma cu cateva luni chiar cu ideea de a-si dezvolta o afacere proprie in Romania – un restaurant la Bucuresti, impreuna cu un partener.

    “Am renuntat insa, pentru ca investitia intr-un restaurant este destul de riscanta: azi poate sa fie in voga si peste sase luni nu-i mai trece nimeni pragul”, spune Grieb. A preferat in schimb sa investeasca, impreuna cu fratele sau, intr-un teren de 12.000 mp in sudul Germaniei, unde urmeaza sa dezvolte un proiect de retail, dar inca nu s-a hotarat ce anume.

    Neincheierea socotelilor cu Kaufland a avut insa si parti mai putin roz, pentru ca fara sa fi terminat contractul cu ei nu putea accepta o alta oferta. Oricat de bune erau conditiile angajatorilor precedenti, oferta Obi a fost mai tentanta. De altfel, intr-un interviu recent acordat BUSINESS Magazin, seful Obi afirma ca “pentru ofertele salariale nu avem competitie pe piata romaneasca”.

    Iar motivatia e simpla: intrarea Obi pe piata este deja tarzie si reteaua nu-si mai permite sa-si creasca oamenii in cadrul organizatiei proprii. Are de recuperat un decalaj imens fata de marii jucatori – ca internationalii Praktiker si Bricostore sau autohtonii Ambient si Dedeman -, iar de mare folos sunt oamenii deja scoliti in alte companii concurente.

    Astfel ca Obi stimuleaza acum si mai mult cresterea salariilor din retail, care “s-au majorat constant in ultimii ani, ajungand sa se dubleze”, declara Alexandru Talmazan, managing partner al firmei de executive search Wrightson Romania. Astfel, spune el, in momentul de fata salariile pentru un director de retea nationala in acest segment variaza intre 10.000 si 30.000 de euro net lunar, “majoritatea directorilor fiind expatriati”.

    Pentru nivelul imediat urmator, spune George Butunoiu, director general al GB Consulting, salariile nete variaza intre 6.000 si 10.000 de euro, plus prime pentru performante, masina si asigurari. In al treilea nivel de management, veniturile nete se plaseaza in intervalul a 3.000-5.000 de euro lunar.

    Astfel, un director de magazin are un salariu anual de baza de 120.000 de lei (circa 32.500 de euro), iar pachetul total pentru acest post este de 143.500 de lei (aproape 39.000 de euro), din care bonusul variabil reprezinta 21,6%, declara Ioana Tot, human resources consultant la Consulteam, reprezentanta in Romania a grupului Mercer, companie ce realizeaza studii salariale.

  • Bricostore creste cu 100%

    Spre deosebire de majoritatea managerilor, Isabelle Pleska, director general al Bricostore Romania, nu are un mandat delimitat in timp; tine fraiele Bricostore inca de la primii pasi pe piata romaneasca, din 2001, dupa ce inainte a lucrat vreme de trei ani si jumatate in Ungaria.

    Perioada petrecuta in Romania este deja de doua ori mai lunga, dar directorul Bricostore spune, vorbind romaneste cu accent frantuzesc, ca nici nu se gandeste sa plece din Romania, mai ales ca urmeaza doi ani intensi pentru companie. Nu mai putin de zece deschideri sunt programate, cate cinci in fiecare an, ceea ce inseamna practic o crestere cu peste 100% fata de reteaua de opt magazine pe care le numara acum Bricostore.

    Compania franceza, ce ocupa acum al doilea loc in piata in functie de vanzarile anuale, dupa reteaua germana Praktiker, a realizat in 2007 o cifra de afaceri de 180 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul precedent, dupa ce a deschis un singur magazin, la Pitesti.

    „Aveam programate doua deschideri, dar una dintre ele a fost amanata, nefiind gata magazinul“, explica Pleska. Ca tinta pe termen lung, compania are o retea de 20 de magazine, dar „totul e legat de deschiderea de hipermarketuri alimentare“, magazinele retelei Bricostore fiind in parcuri comerciale sau in imediata apropiere a unor astfel de parcuri.

    „E de preferat ca in zona sa fie si un magazin de mobilier, pentru ca o oferta larga de produse polarizeaza atentia clientilor si sporeste traficul“, spune reprezentanta Bricostore. Pe langa varianta cresterii organice, „ne gandim si la posibilitatea de a prelua o alta retea de pe piata“, declara pentru BUSINESS Magazin Isabelle Pleska.

    Desi nu a dorit sa ofere amanunte, directorul Bricostore Romania a confirmat ca din acest punct de vedere cei mai interesanti sunt comerciantii romani de profil – iar aici ar fi vorba de Ambient Sibiu si Dedeman Bacau.

    O preluare are insa, pe langa avantajul imediat al acoperirii rapide a teritoriului tarii, si o serie de dezavantaje, mai ales la capitolul costuri. O preluare este costisitoare nu numai ca tranzactie, ci implica o serie de cheltuieli pentru alinierea magazinelor „atat in ce priveste amenajarea spatiului, cat si pentru reformarea oamenilor“, spune Pleska.

    Tot ea precizeaza insa ca nu se asteapta ca viitorul imediat – urmatoarele luni – sa aduca astfel de tranzactii pe piata de bricolaj. Apetitul pentru spatii comerciale depaseste in acest moment puterea dezvoltatorilor mai cu seama ca toate retelele de do-ityourself (DIY) accelereaza la maxim ritmul deschiderilor.

    In timp ce Bricostore vrea sa-si creasca numai anul acesta numarul de magazine cu peste 50%, Praktiker are inten- tii de a deschide cam tot atatea spatii noi ca si anul trecut, cand a inaugurat patru.

    Piata de DIY, a carei valoare a depasit anul trecut 1 miliard de euro, conform estima rilor BUSINESS Magazin, este disputata atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore –, cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe zona Moldovei.

    La o scara mai mica sunt prezenti si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constant a (sud-est). Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de construct ii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.

    BauMax s-a dovedit mai iute de picior, inaugurand intr-un an si jumatate nu mai putin de cinci magazine, toate in afara Capitalei. Reteaua austriaca Hornbach si-a facut si ea intrarea in piata la finalul anului trecut cu un magazin in Bucuresti, iar comerciantul german Obi a anuntat recent ca vrea sa deschida anul acesta cel putin doua magazine.

    Avantajul companiilor cu vechime in piata – ca Praktiker, Bricostore si retelele romanesti – este dat mai cu seama de costurile de operare mai reduse de care se bucura, cel putin pana in acest moment. Frenezia preturilor din domeniul imobiliar forteaza costurile sa urce spre praguri de neimaginat in urma cu 6-7 ani.

    Bricostore are in proprietate majoritatea spatiilor in care opereaza, dar tactica se schimba, pentru ca pretul terenurilor este deja foarte mare. In completare insa, „tot ce e legat de inchiriere este foarte scump si nu suntem prega titi sa acceptam orice pret cu orice chip numai pentru a ne extinde“, spune Pleska.

    Compania pe care o conduce a preferat politica pasilor marunti, mai ales ca „la inceput, cand am intrat pe piata din Romania, a trebuit sa ne autofinantam; nu era nicio banca dispusa sa ne acorde fonduri pentru investitii“. Asa se face ca reteaua Bricostore are acum opt magazine, in timp ce principalul sau competitor, Praktiker, are deja 20.

    Vanzarile pe magazin inclina insa balanta in favoarea francezilor, ce au inregistrat anul trecut o medie de 22,5 milioane de euro, fata de 12,5 milioane de euro in cazul germanilor. Fiind o afacere de familie, cu prezenta peste granite in Ungaria, Croatia si Romania, Bricostore nu s-a bucurat de suportul financiar al marilor grupuri comerciale ce si-au adus diviziile de DIY pe piata romaneasca.

    Cel mai recent exemplu este Obi, parte a grupului Tengelmann, prezent deja in Romania cu reteaua de magazine de tip discount Plus, care detine in piata germana pozitia de lider si care ataca acum piata romaneasca. Pentru Bricostore, accentul in extindere cade anul acesta pe provincie – deschideri la Arad, Focsani, Braila, Oradea si Suceava – dupa ce a preferat pana acum sa se concentreze mai mult pe Capitala.

    O sursa de crestere a afacerii este insa, in opinia Isabellei Pleska, si masa de orase medii si mici. „Nu avem nimic batut in cuie deocamdata, dar ne gandim sa continuam extinderea cu varianta unor magazine de dimensiuni mai mici, odata ce vom acoperi toate orasele mari“, spune directorul Bricostore.

    Toate magazinele pe care francezii le au deja pe piata sunt de dimensiuni mari, cu suprafete cuprinse intre 10.000 si 14.000 mp. Desi Bricostore este prima retea de DIY care se gandeste la extinderea si catre orase de dimensiuni medii, modelul n-ar fi tocmai o premiera pe piata romaneasca.

    Un corespondent se regaseste pe piata magazinelor alimentare: reteaua franceza de hipermarketuri Carrefour a intrat in segmentul supermarketurilor prin preluarea Artima. Pleska spune insa ca orasele medii nu sunt plasate deocamdata in varful listei de prioritati, unde orasele mari figureaza in continuare drept cele mai atractive tinte.

  • Obi: Nu cumparam, vrem crestere organica

    Compania a analizat vreme de peste doi ani piata din Romania si a decis sa intre abia acum "pentru ca acum credem ca era momentul potrivit pentru noi", spune Messner.

    Piata DIY, a carei valoare a ajuns anul trecut, conform estimarilor BUSINESS Magazin, la 1 miliard de euro, este disputata intens atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore – cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe Moldova.

    La o scara mai mica, si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord vest) si Stelcati Constanta (sud est), ridica pretentii asupra pietei. Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de constructii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.