BusinessMagazin

Tag: Brasov

  • Tranzacţia prin care operatorul de servicii medicale private Medlife a preluat spitalul OncoCard din Braşov, analizată de Consiliul Concurenţei

    Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea prin care Grupul Medlife, principalul jucător din piaţa locală de servicii medicale private, a preluat în decembrie 2019 integral pachetul de acţiuni al Spitalului OncoCard din Braşov, unul dintre cele mai mari centre de diagnostic şi tratament oncologic din România şi din regiune.

    “Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, transmit reprezentanţii autorităţii de concurenţă.

    Spitalul oncologic din Braşov a fost înfiinţat pe firma Onco Card Invest în 2012, în urma unei investiţii de 24 milioane euro făcută de cinci antreprenori locali, pe un teren adus în asociere de Municipiul Braşov. La acel moment, acţionarii erau firma T & K Management, înregistrată în Elveţia (20%), Pintea Radu Dorel (5%), Grigorescu Sorin (20%), Duţu Gheorghe (25%), Butuza Raluca-Livia (25%), Tudose Răzvan (5%).

    Compania Onco Card Invest a intrat în insolvenţă în 2014, iar în luna iulie 2019, administratorul judiciar CITR a anunţat că firmele Onco Card şi Onco Card Invest, parte din grupul cu acelaşi nume, care administrează Centrul Regional de Diagnostic şi Tratament Oncologic din Braşov, şi-au încheiat procesul de reorganizare şi au ieşit din insolvenţă, cu un an înainte de termenul previzionat.

    Cele două firme înregistrau la intrarea în reorganizare datorii curente în valoare de aproximativ 2,8 milioane de lei.  Atât Onco Card, cât şi Onco Card Invest înregistrează EBITDA cumulat pozitiv pe perioada reorganizării.

    MedLife (simbol bursier – M), controlat de familia Marcu, a raportat un profit net de 5,7 mil. lei la nouă luni din 2019, echivalentul unei creşteri de 134,6% faţă de perioada similară a anului trecut şi afaceri de 336,6 mil. lei, plus 7,8%.

    Prin preluarea spitalului OncoCard, grupul MedLife ajunge la un portofoliu de 27 de companii achiziţionate, ultima anunţată fiind spitalul Centrul Medical Micromedica.

     

  • Un tânăr din Braşov câştigă zeci de mii de euro făcând lădiţe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Cum i-a venit ideea


    „Site-ul lădiţe.ro a apărut la sfârşitul anului 2017, însă ideea lui a început încă din anul 2016. Ideea a venit în momentul în care în atelierul nostru de tâmplărie ne-a intrat o cerere pentru acest gen de produse, de la administratorul unui hotel din Drobeta-Turnu Severin, care ne-a spus că ar vrea să-i facem un raft. Am proiectat, am creat proiectul, l-am predat clientului. Am văzut că există cerere pentru acest tip de produs şi am început să facem mai multe. La început am vândut pe OLX”, povesteşte Mădălin Pop.
    În 2018, businessul cu lădiţe a generat afaceri de 250.000 de lei (circa 54.000 de euro), însă cererile numeroase ar fi putut aduce şi mai multe vânzări, problema fiind că lipsa unui număr suficient de angajaţi a împiedicat onorarea tuturor comenzilor.
    Durbanele urbane poartă nume care amintesc de personaje din poveştile şi legendele româneşti, printre care Cosânzeana, Dochia, Neghiniţă şi Făt-Frumos. Cea mai mică lădiţă – Neghiniţă – costă 15 lei, iar cea mai scumpă – momentan în stadiul de prototip – va ajunge la 130 de lei.
    Dincolo de produsele standard, se pot face şi lădiţe personalizate pe cerinţele clientului. În medie, în atelierul din Braşov, se produc 1.000 de lădiţe pe lună.
    „Publicul nostru ţintă este populaţia de 25-45 de ani, tineri care îşi renovează sau cumpără un apartament şi aleg lădiţele noastre pentru realizarea unor piese de mobilier (rafturi, măsuţe, etajere etc). Mai sunt şi tinerii antreprenori care deschid cafenele sau restaurante şi îşi doresc un design minimalist în spaţiul lor, agenţii de publicitate care folosesc lădiţele ca mijloc de promovare pentru clienţii lor sau firme mari care folosesc lădiţele noastre pentru a oferi angajaţilor, cu ocazia sărbătorilor, pachete cu produse, iar lădiţele noastre vin ca mijloc de ambalare şi transport.“

  • Cum reuşeşte un antreprenor pasionat de tehnologie să îi înveţe pe copii să programeze încă de la grădiniţă

    Antreprenorul Cristian Lăcraru, care a pus pe piaţă conceptul Şcoala IT, vrea să extindă businessul şi în alte oraşe în următorii doi ani, pe listă fiind Cluj-Napoca şi Braşov.

    „Ideea de a face o şcoală de IT a venit din pasiunea pentru tehnologie. Backgroundul meu este unul tehnic, am terminat Electronică la Universitatea Politehnică. Am văzut cât de rapid este avansul tehnologic, iar scopul meu a fost să-i învăţăm pe cei mici cum să înţeleagă tehnologia şi cum să o manevreze, să ştie şi ce se află în spatele ecranului“, a spus Cristian Lăcraru.
    Publicul-ţintă al Şcolii IT îl reprezintă copiii cu vârste între 5 şi 12 ani, după ce din programul pilot a reieşit că la vârste mai mici, chiar dacă sunt atraşi de roboţi, copiii nu reţin elementele pe care le învaţă.
    Investiţia iniţială în business, în 2009, a fost de circa 5.000 de euro şi a presupus echipamentele pentru un laborator.
    În prezent, Şcoala IT lucrează cu grădiniţe şi şcoli primare, dar are programe şi pentru gimnaziu, liceu. Un curs de robotică şi programare costă 50-60 de lei pe şedinţă, sumă care include şi echipamentele, consumabilele, roboţii cu care vine Şcoala IT.

  • Ana Hotels a ajuns la venituri de 6,5 mil. euro anul acesta, în Poiana Braşov, în creştere cu 7% faţă de 2018

    Grpul Ana Hotels a ajuns la o cifră de afaceri de 6,5 mil. euro anul acesta în Poiana Braşov cu cele trei hoteluri pe care le deţine, Sport, Bradul şi Poiana. Veniturile au fost în creştere cu 7% faţă de anul trecut. La nivelul întregului grup, ce cuprinde şi hotelurile Athenee Palace Hilton şi Crowne Plaza, din Bucureşti, precum şi Europa, din Eforie Nord, cifra de afaceri a crescut cu 10%. Grupul Ana Hotels a avut în 2018 venituri de 235,5 mil. lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    „Raportat la Poiana Braşov, cele trei hoteluri Ana Hotels, au avut în 2019 o cifră de afaceri de 6,5 milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de anul trecut”, a spus Carmina Gal, directorul Ana Hotels din Poiana Braşov.

    Hotelurile Ana Hotels din Poaiana Braşov sunt de patru stele – Sportul şi Bradul, respective trei stele Poiana. Primele două hoteluri au în totalitate 160 de camera, iar ultimul hotel are trei stele. Gruppul este controlat de cunoscutul om de business George Copos.

    În condiţiile în care s-a renunţat în acest an s-a renunţat la vacanta intersemestriala (31/01-10/02), estimeazăm o menţinere a cifrei de afaceri obţinute in sezonul de iarna trecut 18-19.

  • Grupul MedLife cumpără spitalul OncoCard din Braşov. Mihai Marcu: Nu excludem ca în anii următori să investim consistent în tratamentul oncologic la nivel naţional

    Compania de servicii medicale MedLife a cumpărat integral pachetul de acţiuni al Spitalului OncoCard din Braşov, unul dintre cele mai mari centre de diagnostic şi tratament oncologic din România şi din regiune, fondat în 2012 de Raluca Butuza.

    De la deschiderea spitalului şi până la momentul actual au fost făcute investiţii în valoare de 24 de milioane de euro. La nivelul anului 2018, compania care deţine OncoCard a înregistrat o cifră de afaceri consolidată în valoare de 41,8 milioane de lei.

    Spitalul include ambulatoriu, secţie de chirurgie oncologică, departamentele de hematologie, radioterapie şi imagistică medicală, dar şi un laborator propriu, utilizat intern pentru pacienţii internaţi.

    “Acest parteneriat vine în urma strategiei noastre de a extinde şi dezvolta segmentul de servicii oncologice şi ne bucurăm să avem alături de noi o echipă de experţi care vor întări şi mai mult zona de excelenţă medicală. OncoCard vine în completarea serviciilor oncologice pe care le asigurăm deja pacienţilor, în secţiile de chirurgie din toate spitalele MedLife, si devine primul centru oncologic integrat la nivel de Braşov şi al doilea la nivel de grup, după Sibiu. Prin valorile care ne aduc împreună, sunt încrezător că alăturarea companiei OncoCard va contribui la consolidarea poziţiei de lider naţional în servicii medicale. Este o zonă de interes pentru noi şi nu excludem ca în anii următori să investim consistent în tratamentul oncologic de excelenţă la nivel national”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO MedLife.

    Tranzacţia urmează să fie analizată de Consiliul Concurenţei. Odată aprobată, aceasta poate deveni cea mai importantă tranzacţie a grupului MedLife din 2019.

    “Am pledat întotdeauna pentru excelenţa în sănătate, propunându-ne să devenim etalon al calităţii la nivelul serviciilor medicale pe care le oferim, reuşind astfel să insuflăm pacienţilor încredere şi curaj. Aceste caracteristici ne sunt reconfirmate astăzi prin parteneriatul cu liderul medicinei private din România, care nu face decât să ne bucure şi sa ne onoreze în egală măsură. Iar mai mult decât atât, ne ambiţionează să fim din ce în ce mai buni în lupta cu boala, depistarea şi tratarea cancerului”, a declarat Raluca Butuza, proprietarul acţiunilor OncoCard Braşov.

    Prin preluarea spitalului OncoCard, grupul MedLife ajunge la un portofoliu de 27 de companii achiziţionate, ultima anunţată fiind spitalul Centrul Medical Micromedica.

     

  • PSD Braşov cere excluderea lui Nicolae Bădălău din partid după declaraţiile despre diaspora

    În urma declaraţiilor făcute de preşedintele PSD Giurgiu, Nicolae Bădălău, cu privire la românii care muncesc şi trăiesc în diaspora, organizaţia judeţeană a PSD Braşov cere excluderea din partid a acestuia.

    „România este una singură, suntem un singur popor, indiferent că suntem acasă sau peste hotare. Considerăm ca incalificabile declaraţiile făcute de Nicolae Bădălău şi nu susţinem un astfel de limbaj la adresa cetăţenilor români din străinătate. Ne disociem de aceste declaraţii şi suntem convinşi că opinia domnului Bădălău este singulară la nivelul PSD. În opinia noastră, toţi cetăţenii români din Diaspora sunt oameni oneşti, oameni care muncesc din greu pentru familiile lor. Ei trebuie să fie ajutaţi şi motivaţi să se întoarcă în ţară, însă prin măsuri concrete, nu prin declaraţii defăimătoare”, se arată într-un comunicat transmis sâmbătă de PSD Braşov.

    Potrivit acestuia, exprimarea „fetiţele alea” ar trebui mai degrabă „să ne îngrijoreze prin prisma fenomenului traficului de persoane, fenomen agravant”, care trebui combătut cu fermitate de autorităţile statului.

    „Fetiţele alea” sunt victime care au nevoie de ajutor, „nu de declaraţii defăimătoare”, arată PSD Braşov.

    „Îi transmitem domnului Bădălău că în străinătate trăiesc şi muncesc tineri, antreprenori, cercetători, medici şi profesori, oameni care îşi construiesc vieţi noi în ţările adoptive. PSD nu se va putea reforma cu adevărat atâta timp cât astfel de derapaje sunt acceptate. Poziţia noastră este naturală, mai ales că mâine sărbătorim Ziua Naţională, prilej de reflecţie şi de celebrare a unităţii poporului român”, se mai arată în comunicat.

    Liderul PSD Giurgiu, Niculae Bădălău a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că este „o nebunie” să se mărească numărul parlamentarilor de Diaspora, în străinătate fiind 700.000 de români cu domiciliu în străinătate, restul până la trei-cinci milioane fiind „fetele alea de le duc ăştia”.

    Preşedintele intermediar al PSD, Marcel Ciolacu, a reacţionat la afirmaţiile făcute de Bădălău, atrăgând atenţia membrilor PSD că partidul e în reconstrucţie, iar astfel de afirmaţii nu pot fi tolerate.

     

  • Proiect european de 10,7 mil. lei pentru dotarea cu aparatură medicală a spitalului clinic judeţean de urgenţă din Braşov

    Spitalului clinic judeţean de urgenţă din Braşov, subordonat Consiliului Judeţean Braşov, a câştigat un proiect european de aproximativ 10,7 mil. lei (peste 2,2 mil. euro) pentru achiziţia a 163 de echipamente şi aparatură medicală. Durata estimată de implementare este de aproximativ un an şi jumătate, până la finalul lunii februarie 2021. Fondurile nerambursabile sunt alocate din bugetul Regiunii Centru prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, Operaţiunea: A –  Ambulatorii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Cum au reuşit nemţii de la Varta Microbattery, cu peste 350 de angajaţi la fabrica din Braşov, să crească cu 250% pe bursă de la începutul anului

    Compania germană Varta Microbattery, care produce pe piaţa locală cu o fabrică la Braşov, a crescut pe bursa de la Frankfurt cu 250% de la începutul anului, devenind cea mai performantă companie de pe bursa germană din 2019, potrivit Bloomberg.

    Varta este una dintre cele mai vechi businessuri din Germania, iar bateriile produse de ei stau la baza multor gadget-uri din piaţa electronicelor de consum, potrivit sursei citate.

    Acţiunile Varta au crescut cu 250% pe bursa de la Frankfurt, ceea ce a transformat compania într-unul dintre cei mai performanţi jucători din Germania, şi una dintre cele mai bune performanţe bursiere din ultimul deceniu.

    Varta a devenit lider global în ceea ce priveşte furnizarea de baterii pentru aparate auitive – o piaţă în creştere la nivel global. În acelaşi timp, cererea pentru baterii pentru căşti de tip earbuds creşte, în timp ce acestea devin din ce în ce mai populare.

    Boom-ul arată că vom creşte de două ori mai repede decât piaţa în 2019, în contextul în care aceasta ar trebui să crească la un ritm annual de 30%, spune Herbert Schein, CEO-ul Varta.

    Astfel, acţiunile Varta se tranzacţionau luni la ora 12.50 la valoarea de 92,2 euro per acţune, în creştere cu peste 4% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de circa 3,7 miliarde euro. 

    Producătorul german Varta Microbattery, care deţine pe plan local o fabrică de baterii la Braşov, a raportat pentru 2018 o cifră de afaceri de 203,7 mil. lei (43,8 mil. euro), mai mult cu aproape 23% faţă de anul anterior, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania a avut anul trecut un profit net de 4,9 mil. lei (peste 1 mil. euro) şi un număr mediu de 350 de angajaţi, conform datelor publice.

    Compania va investi 50 de milioane de lei (10,8 mil. euro) în extinderea producţiei pentru acumulatori şi baterii pentru aparate auditive, jumătate din investiţie fiind susţinută printr-un ajutor de stat, arată datele de la Mi­nisterul Finanţelor. Proiectul de investiţii vizează extinderea capacităţii de producţie pentru acumulatori şi baterii pentru aparate auditive ce vor fi obţi­nute prin noi tehnologii de fabricaţie, iar valoarea ajuto­rului de stat aprobat este de 25,3 milioane de lei, potrivit datelor de la Finanţe.

    Varta Microbattery are la nivel global 2.200 de angajaţi, sucursale în 75 de ţări, iar centrele de dezvoltare ale grupului sunt în Europa, Asia şi SUA, potrivit site-ului companiei. Portofoliul de baterii şi acumulatori se adresează domeniului telecomunicaţiilor, celui medical (cum ar fi bateriile pentru aparatele auditive şi pentru peacemakee-uri) şi celui electronic (OEM).

     

     

  • Dacă vreţi salarii mai mari, trebuie să cheltuiţi şi să vă îndatoraţi mai mult

    Braşovul este istoric un oraş industrial de genul Timişoara şi Sibiu, cu investiţii străine dar şi româneşti în producţie.
    Clujul este un oraş mult mai antreprenorial, cu multe afaceri locale în servicii, mai mult decât în producţie.
    Timiş este al doilea judeţ din România, după zona Bucureşti-Ilfov, în atragerea investiţiilor străine, cu peste 4 miliarde de euro. Braşovul a atras investiţii străine de aproape 2,5 miliarde de euro, mai mult decât Clujul, care are aproape 2 miliarde de euro. Zona Bucureşti-Ilfov are investiţii străine de peste 40 de miliarde de euro.
    Într-un oraş ca Braşovul, industrial, şi mai puţin antreprenorial, oamenii sunt obişnuiţi cu rutina fabricii, pontează la ora 7, ies din schimb la ora 15, la ora 16 sunt acasă, se odihnesc o oră, după care se ocupă de treburile casei, la ora 21 sunt în pat. Aşa este şi la Timişoara.
    Poate Iulius Town, care prin întregul complex, prin clădirile de birouri, va atrage alte joburi va schimba comportamentul local din industrie spre servicii.
    Dacă nu ar fi fost turiştii şi întâlnirile de business, piaţa de restaurante din Braşov ar fi fost la limita de avarie, pentru că nu se poate susţine local.
    Într-un oraş industrial, salariile nu cresc aşa cum se întâmplă într-un oraş antreprenorial care se bazează mai mult pe servicii.
    În Bucureşti salariul mediu depăşeşte 3.500 de lei net, în Cluj este de 3.100 de lei net, în timp ce în Timiş salariul mediu net este de 2.900 de lei, în Sibiu este de 2.800 de lei, iar în Braşov de 2.700 de lei. Iaşiul a recuperat puternic şi a ajuns la 2.700 de lei net.
    Cei care lucrează în oraşe industriale, în fabrici, au mai puţine alternative decât cei din oraşele care se bazează pe servicii. Nu sunt atât de multe companii şi de obicei există o „înţelegere” în privinţa grilelor salariale.
    Deşi toată lumea invocă lipsa de personal şi şomajul extrem de scăzut, în Timiş ajungând la 2% faţă de o medie naţională de aproape 4%, salariile nu cresc atât de rapid.
    În oraşele industriale, puterea de negociere a angajaţilor este foarte redusă şi nu prea au unde să se ducă.
    Având în vedere acest lucru, la care se adaugă rutina clară zilnică, fără excese şi fără cheltuieli inutile, nu există o presiune constantă şi puternică pentru a încerca să obţină salarii mai mari.
    Cheltuielile sunt foarte clare, iar gradul de îndatorare este mai redus.
    Dacă ar fi fost în Bucureşti, unde consumul este în floare, susţinut de credite, unde banii se aruncă mult mai uşor într-o vizită la mall, comportamentul ar fi fost altfel, în sensul că ar fi existat o presiune constantă pentru a obţine un salariu mai mare, pentru a plăti ratele la bancă şi apoi chiar pentru a lua credite mai mari.
    În oraşele care se bazează mai mult pe servicii, mobilitatea este mult mai ridicată şi presiunea pe salarii creşte.
    Într-un oraş industrial ca Braşovul poţi să intri într-o fabrică şi să rămâi mult timp acolo, fără ca vechimea şi experienţa obţinută să fie recompensate foarte mult.
    La fel este peste tot în lume, în oraşele industriale sunt salarii mai mici, în timp ce în oraşele de servicii presiunea este mai mare din partea angajaţilor pentru a obţine salarii mai mari, pentru că au cheltuieli mai mari, fiind în oraşe de consum.
    Pare un paradox, dar pentru a obţine salarii mai mari, trebuie să ai şi cheltuieli mai mari şi datorii mai mari, pentru a exista o presiune de-a te mişca din loc.
    Asta nu înseamnă că este un îndemn să cheltuiţi mai mult sau să faceţi datorii mai mari. 

  • Proiect european de 16,6 mil. lei pentru amenajarea de benzi dedicate transportului public în Braşov

    Primăria municipiului Braşov a câştigat un proiect european de peste 16,6 mil. lei (3,5 mil. euro), pentru amenajarea unor benzi dedicate transportului public în Braşov şi trotuare adiacente pe o lungime totală de aproximativ 16 km. Benzile dedicate transportului public se vor amenaja adiacent trotuarelor, astfel încât să se păstreze toate zonele amenajate pentru oprirea autobuzelor în vederea debarcării/îmbarcării călătorilor, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Braşov.

    Benzile dedicate vor avea lăţimea de 4 metri pe fiecare sens de circulaţie. Amenajarea se va face prin frezarea stratului de uzură pe toată lungimea traseului, pe o adâncime de 4 cm, apoi se va aşterne un strat de uzură din beton asfaltic astfel încât să se păstreze cota existentă a terenului amenajat şi pentru a fi uşor de remarcat în trafic. Se va reface marcajul longitudinal şi transversal, cu vopsea reflectorizantă, pe toată lungimea traseului şi pe toată lăţimea carosabilului. Durata estimateă de execuţie este de 16 luni (inclusiv organizarea procedurii de achiziţie pentru proiectul tehnic şi a detaliilor de execuţie).