BusinessMagazin

Tag: Birou

  • Angajaţii Unilever nu se vor mai întoarce niciodată la birou în regim full-time. CEO-ul companiei: „Nu cred că vom reveni vreodată la modelul de cinci zile de muncă de birou pe săptămână”

    Şeful gigantului anglo-olandez Unilever a declarat că angajaţii companiei nu vor mai lucra niciodată cinci zile pe săptămână în cadrul birourilor, indicând că pandemia de COVID-19 va transforma radical modul în care muncim, scrie The Guardian.

    CEO-ul Alan Jope spune că firma îşi încurajează toţi angajaţii să se vaccineze împotriva coronavirusului şi exclude din start inocularea obligatorie a acestora. Astfel, compania îi va testa în mod regulat pe cei care nu doresc să se vaccineze.

    Jope a mai adăugat că Unilever va studia mai multe tipare de muncă după ce pandemia a scos la iveală faptul că schimbările radicale pot apărea mult mai rapid decât ne-am fi imaginat iniţial.

    Unilever, a treia cea mai valoroasă companie din cadrul Bursei din Londra, este producătorului unor branduri precum Dove, Lipton, Persil şi Knorr.

    CEO-ul nu se aşteaptă ca angajaţii din Europa de Vest şi America de Nord să se întoarcă la birou mai devreme de luna aprilie, declarând că firma va folosi o „modalitate hibrid” prin care va alterna telemunca şi munca la birou. Schimbările se vor aplica tuturor angajaţilor, circa 150.000 la nivel global.

    „Nu cred că ne vom întoarce vreodată la modelul de cinci zile de muncă de birou pe săptămână. Pare un aspect deja învechit”, spune Alan Jope.

    Banca americană Morgan Stanley a prezis vara trecută că 30% dintre angajaţii din SUA vor lucra de acasă după terminarea pandemiei, de două ori peste nivelurile pre-COVID.

    Unilever a anunţat la sfârşitul anului trecut că toţi angajaţii din Noua Zeelandă vor lucra patru zile pe săptămână pentru o perioadă de 12 luni. Dacă experimentul va îmbunătăţi nivelul de performanţă, Unilever intenţionează să aplice modelul pentru toţii angajaţii companiei.

     

  • Diana Şoşoacă, continuă războiul cu Raed Arafat: “Nu e în prima linie, stă într-un birou!” / “Masca de protecţie îmi poate provoca moartea!”

    Diana Şoşoacă, senatoarea AUR, continuă războiul cu Raed Arafat. Şeful DSU este acuzat că nu este deloc în prima linie în lupta cu COVID-19, preferând să stea într-un birou, în condiţiile în care nu ar mai fi practicat medicina de ani buni.

    La finalul lunii decembrie, Diana Şocoacă solicita demiterea lui Raed Arafat, precizând, totodată, că lucrează pentru a-i lua cetăţenia română şefului DSU, pe care îl consideră artizanul distrugerii ţării. Senatoarea AUR a lansat un nou atac la adresa fondatorului SMURD, ocazie cu care a precizat că a fost împiedicată să depună plângeri penale contra guvernanţilor

    “Au vrut să ne dea afară din DIICOT pe motiv că e pandemie şi toate plângerile penale se trimit pe mail şi fax, deşi nu era niciun anunţ. Într-un final ne-au acceptat plângere penală, dar când am ieşit ne-am trezit cu Jandarmeria peste noi, invocând faptul că, vezi Doamne, am făcut scandal în sediul DIICOT. În România încă funcţionează o dictatură. Doamna avocat Iulia Medeleanu, pentru că numai eu şi ea ne-a prezentat la DIICOT Iaşi pentru a depune plângerea penală, a primit vizita unor procurori, la ora 7 dimineaţa, după vreo două săptămâni, invocându-se faptul că ar exista un denunţ împotriva sa pentru evaziune fiscală”, a declarat Diana Şoşoacă.

    Senatorul AUR a amintit  că a formulat plângeri penale împotriva lui Raed Arafat, Ludovic Orban şi lui Florin Cîţu.

    “Cine e în prima linie? Domnul Raed Arafat, cu domnul Orban şi cu domnul Cîţu? Noi contra lor am formulat plângerile penale. Raed Arafat nu e în prima linie. Stă bine mersi într-un birou şi nu ştiu de când n-a mai practicat medicina”, a mai spus Diana Şoşoacă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Sondaj: 6 din 10 angajaţi vor mai multe măsuri de protecţie a sănătăţii când se întorc la birou

    Peste 60% dintre angajaţii care au răspuns sondajului spun că s-ar simţi mai liniştiţi dacă în clădirea de birouri unde lucrează ar fi aplicate măsuri în plus pentru protejarea sănătăţii lor şi a colegilor.

    Pericolul să se îmbolnăvească rămâne principalul motiv pentru care cei mai mulţi continuă să lucreze la distanţă, însă 58% spun că interacţionează mai bine cu colegii când merg la birou.

    Mai mult, 41% cred că revenirea la birou îi poate ajuta să menţină un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională şi 22% spun că aşa pot inclusiv să evite probleme de sănătate psiho-emoţională, mai arată sondajul Genesis Property.

    Printre cele mai importante măsuri care i-ar face pe angajaţi să revină şi să se simtă în siguranţă la birou se numără sisteme mai performante de filtrare a aerului şi apei din clădire (58,3%), sisteme de igienă mai performante în toalete (41,6%) şi soluţii mai eficiente pentru asigurarea distanţării angajaţilor (40,4%).

    „La zece luni de la declanşarea pandemiei, mulţi angajaţi simt tot mai acut nevoia să se întoarcă la viaţa de birou, să interacţioneze cu colegii şi să reintre în spiritul de echipă. Cu toate acestea, riscurile de îmbolnăvire continuă să fie ridicate, aşa că nevoia de măsuri pentru protejarea sănătăţii este mai relevantă ca oricând”, spune Darren Allen, directorul de dezvoltare în cadrul Genesis Property.

    Dacă biroul ar fi mai sigur pentru sănătatea lor, 55% dintre respondenţii la sondajul Genesis Property spun că ar prefera să lucreze cel puţin 3-4 zile pe săptămână sau chiar exclusiv de la birou, indiferent de contextul epidemiologic.

    Astăzi, aproape 60% spun însă că lucrează în continuare în cea mai mare parte sau chiar în totalitate de acasă, în timp ce 16% îşi desfăşoară activitatea mai mult la birou şi numai 24% au reluat complet lucrul la sediul companiei.

    Sondajul Genesis Property privind percepţia angajaţilor despre viitorul birourilor a fost desfăşurat în luna noiembrie 2020 prin platforma iVox, pe un eşantion de 1.062 de utilizatori de internet din toată ţara. Opt din 10 au în acest moment un job full-time şi aproximativ 77% ocupă poziţii cu activitate de birou, în arii precum IT, consultanţă, financiar, energie, imobiliare, auto, sau comerţ, în timp ce peste 17% sunt antreprenori sau au funcţie de conducere. Aproape 60% dintre respondenţi sunt femei, iar peste 70% au vârsta între 25 şi 40 de ani.

  • Sondaj: 6 din 10 angajaţi vor mai multe măsuri de protecţie a sănătăţii când se întorc la birou

    Peste 60% dintre angajaţii care au răspuns sondajului spun că s-ar simţi mai liniştiţi dacă în clădirea de birouri unde lucrează ar fi aplicate măsuri în plus pentru protejarea sănătăţii lor şi a colegilor.

    Pericolul să se îmbolnăvească rămâne principalul motiv pentru care cei mai mulţi continuă să lucreze la distanţă, însă 58% spun că interacţionează mai bine cu colegii când merg la birou.

    Mai mult, 41% cred că revenirea la birou îi poate ajuta să menţină un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională şi 22% spun că aşa pot inclusiv să evite probleme de sănătate psiho-emoţională, mai arată sondajul Genesis Property.

    Printre cele mai importante măsuri care i-ar face pe angajaţi să revină şi să se simtă în siguranţă la birou se numără sisteme mai performante de filtrare a aerului şi apei din clădire (58,3%), sisteme de igienă mai performante în toalete (41,6%) şi soluţii mai eficiente pentru asigurarea distanţării angajaţilor (40,4%).

    „La zece luni de la declanşarea pandemiei, mulţi angajaţi simt tot mai acut nevoia să se întoarcă la viaţa de birou, să interacţioneze cu colegii şi să reintre în spiritul de echipă. Cu toate acestea, riscurile de îmbolnăvire continuă să fie ridicate, aşa că nevoia de măsuri pentru protejarea sănătăţii este mai relevantă ca oricând”, spune Darren Allen, directorul de dezvoltare în cadrul Genesis Property.

    Dacă biroul ar fi mai sigur pentru sănătatea lor, 55% dintre respondenţii la sondajul Genesis Property spun că ar prefera să lucreze cel puţin 3-4 zile pe săptămână sau chiar exclusiv de la birou, indiferent de contextul epidemiologic.

    Astăzi, aproape 60% spun însă că lucrează în continuare în cea mai mare parte sau chiar în totalitate de acasă, în timp ce 16% îşi desfăşoară activitatea mai mult la birou şi numai 24% au reluat complet lucrul la sediul companiei.

    Sondajul Genesis Property privind percepţia angajaţilor despre viitorul birourilor a fost desfăşurat în luna noiembrie 2020 prin platforma iVox, pe un eşantion de 1.062 de utilizatori de internet din toată ţara. Opt din 10 au în acest moment un job full-time şi aproximativ 77% ocupă poziţii cu activitate de birou, în arii precum IT, consultanţă, financiar, energie, imobiliare, auto, sau comerţ, în timp ce peste 17% sunt antreprenori sau au funcţie de conducere. Aproape 60% dintre respondenţi sunt femei, iar peste 70% au vârsta între 25 şi 40 de ani.

  • Filip Truţă, Bitdefender: De ce neglijează angajaţii protocoalele de securitate când nu muncesc de la birou

    COVID-19 a schimbat radical modul în care ne facem cumpărăturile, călătorim, socializăm şi lucrăm. Ca orice schimbare majoră, această deviere de la normal se dovedeşte greu de adoptat la mai bine de zece luni de la începutul pandemiei. O problemă notabilă o reprezintă lucrul de la distanţă – în special, respectarea politicilor de securitate când biroul s-a mutat oriunde.

     

    Cercetătorii au alocat anul acesta resurse considerabile nu doar pentru combaterea răspândirii virusului însuşi, ci şi înspre înţelegerea impactului pandemiei asupra vieţii de zi cu zi. În mediul de afaceri, studiile s-au axat pe impactul muncii din afara sediului asupra operaţiunilor. În industria IT, cu precădere în domeniul securităţii informaţiei, cercetătorii au observat o sporire a atacurilor cibernetice ţintite asupra angajaţilor, ei fiind deseori mai neglijenţi cu protocoalele de securitate sau mai uşor de păcălit de către grupările de criminalitate informatice interesate să ajungă în reţeaua companiei.

     

    Iluzia securităţii când muncim de acasă

    Încă de la începutul pandemiei, Bitdefender şi-a propus să înţeleagă cum exploatează infractorii informatici presiunile la care sunt supuşi angajaţii la distanţă. Un sondaj din acest an la care au răspuns 6.700 de profesionişti din IT arată că o treime se temeau că angajaţii care lucrează la distanţă, mai ales din confortul casei, sunt mai relaxaţi cu privire la securitatea IT. În acelaşi timp, administratorii IT au devenit tot mai îngrijoraţi de securitatea datelor şi sistemelor informatice. O serie de studii efectuate de diverse organizaţii au confirmat ulterior aceste temeri. De exemplu, un raport realizat de MobileIron arată că unu din trei angajaţi nu consideră securitatea sistemelor IT o prioritate. Iar un raport DTEX Systems dezvăluia ulterior că mulţi angajaţi încalcă protocoalele de securitate intenţionat, pentru a-şi masca activităţile online.

     

    În industria IT, cu precădere în domeniul securităţii informaţiei, cercetătorii au observat o sporire a atacurilor cibernetice ţintite asupra angajaţilor, ei fiind deseori mai neglijenţi cu protocoalele de securitate sau mai uşor de păcălit de către grupările de criminalitate informatice interesate să ajungă în reţeaua companiei.

     

    2020: locuinţa ca birou

    Unii experţi spun că soluţiile de securitate curente nu sunt eficiente în combaterea acestor riscuri. Deşi nu este o afirmaţie falsă, aceasta e doar una din faţetele problemei. Politicile lucrului la distanţă îi obligă pe angajaţi să trateze conexiunea wireless de acasă ca pe reţeaua de la birou. Şi pentru că mulţi nu o fac – fie din neglijenţă, fie că refuză – departamentul IT este bombardat cu alerte, majoritatea false sau neimportante. Acest zgomot de fond asurzitor împiedică administratorii IT să depisteze ameninţări reale care pot duce la o breşă de proporţii. În plus, nici arsenalul tehnic nu îi ajută de multe ori. Grupul The Ponemon Institute scoate la iveală această lacună într-un studiu unde jumătate dintre profesioniştii IT recunosc că soluţiile curente de securitate nu produc suficiente date pentru combaterea ameninţărilor sofisticate din ziua de azi.

    Nouă din zece breşe sunt rezultatul erorii umane, mai spune un raport Tessian publicat anul acesta. Jeff Hancock, profesor în comunicare la Stanford, oferă şi o ipoteză pentru riscurile generate de angajaţii la distanţă, spunând că ei sunt tentaţi mai degrabă să îşi ascundă erorile decât să le recunoască, de frică să nu fie judecaţi prea aspru de management. Un click dat în grabă pe un link fals primit în numele unei companii de curierat poate rămâne o greşeală pe care s-o ţinem ascunsă, fără să mai informăm echipa IT, îşi spun mulţi. Hancock sugerează însă că o cultură bazată pe încredere şi comunicare poate reduce considerabil riscul unei breşe din eroare umană. Errare humanum est, perseverare diabolicum.

     

    Cum securizăm veriga umană din lanţul slăbiciunilor

    Interviurile Bitdefender cu profesionişti IT în diverse ţări au arătat încă din prima parte a anului că organizaţiile nu aveau un plan de intervenţie pentru o situaţie ca cea generată de COVID-19. Pandemia a oferit astfel o lecţie importantă companiilor mici şi mari de pretutindeni. Acestea trebuie să integreze elementul uman în strategiile şi politicile de securitate. Angajaţii trebuie instruiţi şi trebuie să se simtă confortabil să raporteze potenţiale erori sau ameninţări care îi vizează. Directorii şi managerii trebuie să ajute departamentul IT cu soluţii capabile să depisteze şi să blocheze ameninţări moderne care trec nedetectate de soluţiile tradiţionale. Cu lucrul la distanţă aproape o normalitate, organizaţiile trebuie să includă factorul uman la baza strategiei de protecţie a datelor şi sistemelor informatice. E singura şi pentru a limita cât mai mult riscul unei breşe care poate să paralizeze întreaga organizaţie.


    Filip Truţă este analist în securitate informatică, Bitdefender

  • Clotilde Armand povesteşte prima zi de primar: Fostul primar a uitat să strângă gunoiul după el

    „Prima mea zi de primar. Am fost în direcţiile instituţiei şi aş vrea să vă prezint câteva date importante moştenite de la administraţia trecută: 835 de litigii, contracte cu cabinete de avocatură plătite din 2015 fără rezultate în instanţă, mai mulţi angajaţi şi directori ai primăriei lipseau de la serviciu fără motiv, avem o gaură în bugetul local de aproximativ 700 milioane de lei la finalul anului, primăria nu este deloc digitalizată deşi există infrastructura necesară. telemunca este imposibilă în aceste condiţii”, scrie pe Facebook Clotilde Armand.

    Ea are şi un post-scriptum la postare.

    „Mulţi aţi întrebat ce anume am găsit în biroul primarului. Vă las aceste fotografii din care puteţi observa: celebrul distrugător de hârtie. Fostul primar au uitat să strângă gunoiul după el. Şi acest baston de poliţist local. Tot în cabinetul primarului”, conchide primarul Sectorului 1 al Capitalei.

  • Începe să frigă la tălpi: companiile cu peste 1.000 de angajaţi care au închiriat mari spaţii de birouri se uită să le subînchirieze sau să le transforme în huburi

    Munca de acasă transformă piaţa birourilor şi pune presiune atât pe companii, care au închiriat birouri în care angajaţii nu vor mai ajunge decât ocazional, cât şi pe dezvoltatori, în condiţiile în care piaţa subînchirierilor creşte rapid şi pune presiune pe spaţiile în construcţie.

    Marile companii, cele cu peste 1.000 de an­gajaţi, tot mai des că­utau să închirieze pro­iecte de birouri dedi­cate, unde să fie singurii chiriaşi.

    Printre companiile care s-au mutat sau au parafat astfel de contracte se nu­mără Groupe Renault România (47.500 mp), Microsoft România (23.500 mp), ING Tech (13.000 mp) sau BCR (20.000 mp în The Bridge 1 şi 14.000 mp în Bucahrest Business Garden, ambele în zona Orhideea).

    Cea de-a doua miză o reprezintă spa­ţiile subînchiriate de birouri, spaţii care au lansat în piaţă 50.000 mp până la nivelul lunii octombrie a acestui an, conform consultanţilor imobiliari.

    La un an de când Groupe Renault s-a mutat în noul sediu de 47.500 mp de bi­rouri închiriat pe 11 ani, francezii au de­cis să subînchirieze o parte din spaţii în condiţiile în care sunt mulţi an­ga­jaţi care lucrează şi vor lucra în continuare de aca­să, sau vor veni la bi­rou nu­mai prin rotaţie.

    Cei de la Micro­soft au anun­ţat ofi­cial că de acum înainte vor miza pe fle­xi­bili­ta­te şi pe munca de acasă. În Ro­mâ­nia Microsoft a sem­nat pentru 23.500 mp de birouri în clă­di­rile Campus 6.2 şi 6.3 din proiectul con­stru­it de Skanska lângă Poli­tehnică. Oficia­lii Mi­cro­soft România au subliniat că în acest context, contractul va merge mai departe şi nu sunt anunţate modificări.

    Adoptarea lucrului la distanţă re­pre­zintă noua normă pe piaţa muncii pen­tru majoritatea companiilor în con­tex­tul generat de criza coronavi­rusului, astfel că peste 53% din­tre aces­tea au im­ple­mentat deja o politică în acest sens, iar din restul de 47%, mai mult de ju­mătate anti­ci­pează că vor îm­bu­nătăţi sau im­ple­menta o po­litică de mun­că de la distanţă pâ­nă la finalul anului 2020, potrivit datelor unui sondaj realizat de PwC în rândul a peste 300 de companii la nivel global.

    „Lucrul la distanţă a devenit o par­te esenţială a noii normalităţi, com­pa­niile fiind forţate în multe cazuri să se adapteze pentru a-şi putea continua activitatea“, spune Daniel Anghel, par­te­ner, liderul serviciilor fiscale şi juri­dice la PwC România. El apreciază că te­merile iniţiale că productivitatea mun­cii va scădea au fost infirmate după pri­mele luni de pandemie, însă rămâne de văzut dacă tendinţa se păstrează pe termen mediu şi lung.

    Pe fondul măsurilor de distanţare fi­zică gradul de ocupare a birourilor nu mai poate trece de 50%, iar cele mai multe companii au implementat soluţii de „work from home“, motiv pentru care fie subînchiriază, fie transformă bi­rourile. Astfel ce părea un trend po­zi­tiv în 2019, consolidarea birourilor, acum s-a transformat într-un „cartof fierbinte“.

    Spre exemplu, consultanţii imo­bi­liari anunţau în vara anului trecut faptul că în „următoarele 12 luni“, adică până în vara lui 2020, vor aduce tranzacţii cu preînchirieri (spaţii contractate înainte de finalizarea propriu-zisă a clădirii) de birouri de 100.000 mp, suficient pentru cel puţin 10.000 de corporatişti.

    Sebastian Dragomir, partner & head of office advisory în cadrul Colliers International România, ex­plică fap­tul că astăzi suntem într-o eta­pă în care viitorul model al pieţei mun­cii în era postcoronavirus de-abia se for­mează. Da, modelul de lucru de la dis­tanţă va rămâne în practica multor com­panii şi odată ce va trece pandemia de COVID-19, dar birourile vor avea un loc destul de bine definit şi mai departe, de­venind huburi menite să susţină co­la­borarea în echipe, să stimuleze coeziu­nea echipei şi creativitatea.

    „Spre exemplu, la cea mai mare ban­ca americană, JPMorgan Chase, pro­ductivitatea a scăzut în perioada de lu­cru de acasă, iar CEO-ul băncii, Jamie Dimon, unul din cei mai influenţi oa­meni din industria financiară globală, e de părere că revenirea la birou ar fi bu­nă pentru angajaţii tineri şi pentru a sti­mula creativitatea. Pentru că anga­ja­ţii, în special cei tineri, simt nevoia de in­ter­acţiune directă dincolo de Zoom sau Teams şi de aderenţă la o echipă şi la o cultură organizaţională, vor să co­mu­nice uşor atât între ei, cât şi cu ma­nagerii, şi caută medii creative în care să lucreze şi să colaboreze“, a explicat Sebastian Dragomir.

    Pe de altă parte, mai sunt companii care discută despre consolidări.

    „În acest an, au mai fost tranzacţii de consolidare semnate chiar în pandemie. Pentru companiile care au planuri de viitor şi care văd avantajele unei consolidări, proiectul nu va fi oprit, ci doar ajustat, astfel încât să includă şi schimbările de amenajare interioară sau un sistem flexibil de telemunca, adus de pandemie. În plus, această perioada dificilă va aduce şi oportunităţi mai mari, atât din punct de vedere al preţului pachetului de închiriere, precum şi din punct de vedere al detaliilor tehnice moderne oferite de clădirile noi, care să acopere şi elementele necesare prevenţiei pandemiei, şi anume certificările WELL sau Immune. JLL a semnat anul acesta două tranzacţii majore de consolidare, una de 10.000 mp în mai şi una mai mare, săptămâna trecută, dar care momentan sunt confidenţiale“, a spus Marius Şcuta, Head of Office Department & Tenant Representation în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL.

    Datele PwC indică sănătatea şi siguranţa angajaţilor, îmbunătăţirea experienţei angajaţilor şi atragerea şi reţinerea talentelor cheie drept principalele trei priorităţi în conceperea politicilor de adoptare a muncii.

    În plus, aproximativ 45% dintre companiile participante la sondaj definesc aranjamentele de lucru la distanţă ca angajaţii care „lucrează în afara biroului de acasă sau a locului de muncă“, fără nicio deplasare transfrontalieră. Cu toate acestea, 30% dintre companii definesc munca la distanţă drept angajaţii care lucrează în afara biroului de acasă, cu deplasări atât la nivel naţional, cât şi internaţional anticipate şi/sau permise.

    În ceea ce priveşte politica salarială, 80% dintre companii au arătat că nu efectuează ajustări în timpul perioadei muncii la distanţă. De asemenea, peste jumătate dintre respondenţi nu acordă alocaţii, rambursări sau sprijin pentru mobilitate pentru munca la distanţă.

    „Angajatorii trebuie să ţină seama de eventualele consecinţe fiscale, precum şi cele  din sfera contribuţiilor sociale pe care munca într-o altă ţară le poate avea atât pentru angajatori, cât şi pentru salariaţii în cauză. Totodată, aspectele care ţin de dreptul muncii şi de sănătatea şi securitatea în muncă a angajaţilor în ţara respectivă nu trebuie ignorate“,  explică Irina Nistor, Director Mobilitate Internaţională, PwC România.

    Pe măsură ce restricţiile locale s-au relaxat, majoritatea companiilor au permis accesul angajaţilor la birou, în anumite condiţii şi respectând normele de siguranţă şi sănătate. Cu toate acestea, 45% dintre companii nu vor solicita angajaţilor întoarcerea la birou, iar 21% anticipează o abordare hibridă între munca la distanţă şi lucrul la birou.

  • JLL: Reactivarea spaţiilor de birouri este inevitabilă şi va lua amploare în perioada următoare

    Aproape 6 din 10 angajaţi îşi doresc să se întoarcă la birou, sentiment resimţit mai ales în rândul generaţiilor millennials, astfel că, în timp ce se vorbeşte foarte mult despre munca la distanţă ca o nouă tendinţă conturată de pandemia de COVID-19, reactivarea spaţiilor de birouri este inevitabilă şi va lua amploare în perioada următoare, apreciază specialiştii companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

    ”Asistăm la o întorsătură naturală a evenimentelor. În timpul resticţiilor de circulaţie, adaptarea la sistemul de lucru la distanţă era o prioritate şi realitatea ne-a arătat că acesta este şi eficientă. Cu toate acestea, după câteva luni de lucru de acasă, angajaţii pierd pur şi simplu ocazia de a se întâlni la birou, de a lucra într-un spaţiu profesional de birouri şi într-un mediu de lucru organizat”, spune Cezar Florea, Managing Director Tetris Romania, companie care operează în cadrul biroului JLL din Bucureşti şi care oferă servicii de fit-out pentru toate tipurile de proiecte imobiliare.

    Astfel, în ciuda regulilor restrictive de siguranţă, au apărut soluţii astfel încât spaţiile de lucru existente să fie utilizate în proporţie de peste 90%, una dintre acestea referindu-se la conceptul de spaţii pivot, tot mai apreciat în Europa.  

    ”În industria imobiliară şi cea de amenajare a birourilor, acesta este un model de proiectare a spaţiilor comune astfel încât să fie multifuncţionale şi uşor de reorganizat în orice moment. În era coronavirusului şi a nevoii de a menţine distanţarea socială, aşa-numitul spaţiu pivot funcţionează cel mai bine pentru reproiectarea actualelor spaţii de birouri”, explică Cezar Florea.

    Potrivit experţilor Tétris, soluţiile IoT (Internet of Things) vor fi din ce în ce mai utilizate în spaţiile pivot pentru a oferi flexibilitate şi mobilitate, cu accent puternic pe soluţii de igienă şi de sterilizare a birourilor care au ca scop oferirea unui sentiment de confort angajaţilor.

    Utilizarea tehnologiei pentru a gestiona traficul în spaţiul de birouri, pentru completarea de chestionare electronice de sănătate, precum şi utilizarea instrumentelor de screening şi biometrice. va deveni obişnuiţă. Desigur, procesul de digitalizare a spaţiilor de birouri va fi susţinut de aplicaţii mobile şi sisteme BIM (Building Information Modeling), care, graţie IoT, vor oferi informaţii despre disponibilitatea spaţiilor, despre numărul de persoane dintr-o încăpere sau despre -calitatea aerului condiţionat dintr-o anumită zonă.

    ”Spaţiile trebuie regândite, astfel încât locul de muncă să fie sigur, dar şi eficient, flexibil, modern şi estetic. Lucrul din afara biroului va fi din ce în ce mai des combinat cu lucrul de la birou. În aceste condiţii, birourile vor prelua rolul de „hub şi club”, ceea ce înseamnă că trebuie să fie transformate în medii de lucru care să favorizeze cooperarea, întâlnirile de afaceri şi sociale, care să faciliteze interacţiunile umane atât de necesare pentru a fi productivi şi creativi în afaceri”, adaugă Cezar Florea.

    Chiar dacă aparent utilizarea tehnologiilor inteligente în spaţiile de birouri pare o schimbare de direcţie, în realitate, aceasta nu face decât să contribuie la efortul pe care companiile le fac deja pentru a crea birouri ecologice. Birourile ecologice şi dezvoltarea durabilă a companiilor, precum şi tehnologiile moderne nu sunt tendinţe care concurează între ele, ci sunt sisteme care sunt interconectate, si care, atunci când sunt concepute cu înţelepciune, dau rezultate excelente, concluzionează specialiştii JLL.

  • Pentru 1 euro pe lună

    Una dintre cele mai interesante discuţii pe care le-am avut în ultimul timp la ZF Live a fost cu Adrian Dinu de la Creasoft, un antreprenor român, care pe lângă businessul din IT mai are afaceri cu automate care fac pe loc suc din portocale, la care se adaugă şi o spălătorie auto automată.

    Subiectul de discuţie a fost monitorizarea angajaţilor care lucrează de acasă sau de oriunde altundeva, dar nu de la birou, Adrian Dinu dezvoltând o soluţie pe care a cumpărat-o de la unul dintre programatorii lui.

    Având în vedere că în acest context adus de pandemia de Covid-19 mai mult de 50% dintre angajaţii care lucrează în clădirile de birouri au fost trimişi sau au decis să lucreze remote, soluţiile de monitorizare a activităţii din noul mediu au căpătat o altă atenţie.

    Iar monitorizarea nu înseamnă la ce oră deschizi calculatorul, ca şi cum intri pe uşa de la birou şi la ce oră pleci, ci la ceea ce faci în acest timp în faţa calculatorului, cât lucrezi efectiv pentru firma care te plăteşte, cât te uiţi pe alte site-uri sau aplicaţii (monitorizarea îşi poate da seama chiar şi când te uiţi pe un calculator alăturat, al tău, personal, pe Netflix, să zicem), cum munceşti în funcţie de cum tastezi, etc.

    Monitorizarea îşi poate da seama dacă eşti tu cel care tastezi sau dacă pui o carte pe tastatură, sau dacă ai pus un robot sau o aplicaţie să tasteze pentru tine.

    Metodele de înşelare a sistemului sunt destul de prezente.

    Apropos de asta, la Sibiu există o firmă – TypingDNA, care este acum pe lista celor mai valoroase firme din România, având în vedere potenţialul imens de creştere, care a dezvoltat o aplicaţie prin care confirmă cine tastează la un calculator, pentru că modalitatea de tastare a fiecăruia dintre noi este unică. Adică aplicaţia îşi poate da seama dacă tu ai scris un text sau altcineva, în funcţie de modul cum ai tastat. Monitorizarea lucrului de acasă este de-abia la început, iar această activitate se va dezvolta exponenţial. Aceste monitorizări
    sunt şi la birou, dar nu atât de sofisticate.

    Adrian Dinu spune că pe baza analizelor, din 8 ore de lucru plătite de companie, practic, un angajat lucrează 6 ore.

    Nu multă lume se va simţi confortabil cu această monitorizare, dar ea va face parte din pachetul salarial al fiecărui angajat şi, din „păcate”, monitorizarea activităţii va deveni din ce în ce mai extinsă, ceea ce va declanşa adevărate revoluţii în normarea muncii şi, în final, în plata ei.

    Companiile vor strânge şurubul pentru a-şi reduce costurile, pentru a-şi creşte profitabilitatea, pentru a avea o productivitate mai mare, pentru a justifica reducerile de personal şi astfel vor avea nevoie de rapoarte cât mai detaliate privind activitatea fiecărui angajat: cât a muncit, cum şi cât de eficient a fost.

    Chiar şi la introducerea unor facturi în calculator există diferenţe între cei care fac această operaţiune.

    Aceste rapoarte există şi acum, dar nu sunt atât de detaliate.

    Pentru România, această monitorizare va deveni un coşmar, având în vedere că nu suntem atât de organizaţi, că nu vrem o normare extrem de riguroasă a muncii, justificând că prin această supraveghere se pierde din creativitate, că Facebook, Instagram, Netflix sunt prietenii noştri etc.

    Dar acesta va fi viitorul, monitorizarea activităţii va deveni din ce în ce mai complexă, vor apărea mii de aplicaţii care ne vor urmări, vom avea mai mulţi ochi, impersonali, care îşi vor da seama dacă ne gândim la binele companiei pentru care lucrăm şi ne plăteşte sau ne gândim în altă parte.

    Iar toată această monitorizare costă doar 1 euro, plus TVA, pe lună, de angajat.

  • Biroul de tip nou

    Aşa-numitele spaţii de co-working unde se puteau duce să lucreze diverse persoane sau chiar întreprinzători care nu voiau să închirieze un birou au fost şi ele afectate, oamenii preferând să lucreze de-acasă. Unele companii deţinătoare de astfel de spaţii au avut mai puţin de suferit din cauza situaţiei actuale decât altele, scrie LA Times. Printre acestea se numără o companie britanică, Second Home, care s-a extins anul trecut în SUA, la Hollywood, în apropiere de celebrul Sunset Boulevard şi înregistrează în continuare cerere când alte clădiri de birouri stau închise. Ideile sale de amenajare ar putea inspira şi alte companii care caută soluţii pentru biroul viitorului. Spaţiul Second Home de la Hollywood este amenajat sub forma unor studiouri amplasate într-o fostă parcare transformată în grădină. Cei care închiriază un astfel de studio nu dau nas în nas unii cu alţii, spaţiile fiind complet separate, nedeservite de lifturi comune şi nici legate de holuri pe care să fie recirculat aerul, şi în plus pot deschide ferestrele spaţiilor lor pentru o gură de aer curat. De sus, studiourile Second Home seamănă cu nişte ciuperci mari datorită formei.