BusinessMagazin

Tag: Belarus

  • Negocierile de la Minsk s-au încheiat fără un acord

    Negocierile de pace destinate încheierii unui acord de încetare a focului cu caracter “coercitiv” în estul separatist al Ucrainei au început sâmbătă la Minsk, pe fondul unei intensificări a violenţelor soldate cu moartea a 15 militari ucraineni.

    Grupul de contact, format din fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, ambasadorul rus Mihail Zurabov şi reprezentanta OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) Heidi Tagliavini, şi emisarii republicilor rebele proruse Doneţk şi Lugansk s-au întâlnit la ora 14.00 GMT (16.00 ora României) într-o reşedinţă oficială din capitala belarusă unde au fost semnate primele acorduri de pace în septembrie.

    Fostul şef al administraţiei lui Kucima, Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin vizat de sancţiuni americane, a ajuns, de asemenea, la reuniune la bordul maşinii ambasadorului rus, fără să se ştie care este mandatul lui la aceste negocieri.

    Separatiştii au ameninţat că, în cazul eşecului negocierilor, îşi vor extinde ofensiva “până la eliberarea totală a regiunilor Doneţk şi Lugansk”, din care o mare parte este controlată de Guvernul de la Kiev.

    La Kiev, ministrul Apărării Stepan Poltorak a anunţat sâmbătă că 15 miliari ucraineni au fost ucişi şi alţi 30 au fost răniţi “pe toată linia frontului” în 24 de ore.

    El a spus că oraşul strategic Debalţeve, pe drumul care leagă Doneţk de Lugansk şi care este în prezent devastat de lupte crâncene, este acum “controlat parţial de grupuri rebele”.

    Ulterior, ministerul său a difuzat un comunicat în care sublinia că “Debalţeve este sub controlul ucrainenilor”, dar că insurgenţii “bombardează împrejurimile oraşului”.

    Un oficial militar separatist, Eduard Basurin, a afirmat la rândul său că rebelii au “încercuit” forţele ucrainene, respectiv 8.000 de persoane în total, prezente la Debalţeve.

    Presa ucraineană compară deja bătălia de la Debalţeve cu “tragedia” de la Ilovaisk, când, în august, trupele ucrainene au fost încercuite de separatişti şi peste 100 de militari au fost ucişi.

    Armata ucraineană a anunţat sâmbătă lupte la Vugleguirsk, a cărui cucerire de către rebeli înseamnă o încercuire aproape totală a Debalţeve.

    Potrivit şefului poliţiei regionale Viaceslav Abroskin, Debalţeve şi Vugleguirsk sunt “private de electricitate, apă, încălzire şi comunicaţii”.

    El a adăugat că 12 civili au murit în 24 de ore la Debalţeve, unde “voluntarii evacuează familii întregi”.

    În faţa violenţelor care au atins un nivel critic în ultimele zile, OSCE a declarat că un “document constrângător privind o încetare a focului imediată şi retragerea armelor grele de pe linia de contact” ar trebui semnat sâmbătă la Minsk.

    Pe front diplomatic, Ucraina îl va primi la 5 februarie pe secretarul de Stat american John Kerry, care îi va aduce o susţinere fermă înainte de a participa la conferinţa pe tema securităţii de la Munchen, unde se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov.

    Ambasadorul Statelor Unite în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a subliniat că Statele Unite nu au “epuizat toate mijloacele pentru a face Rusia să plătească” pentru rolul jucat în conflictul ucrainean, într-un interviu acordat săptămanalului ucrainean Dzerkalo Tîjnia apărut sâmbătă.

    Uniunea Europeană a crescut în această săptămână presiunea asupra Rusiei, prelungind cu şase luni sancţiunile adoptate în martie împotriva unor personalităţi separatiste proruse şi ruse şi extinzând lista neagră cu persoanele vizate de îngheţarea averilor şi interdicţia de călătorie în UE.

    Ea s-a abţinut însă să îşi consolideze arsenalul de sancţiuni economice care, combinate cu prăbuşirea cursului petrolului, ar urma să plonjeze Rusia în recesiune în acest an, cu o scădere de 3 la sută a produsului intern brut, potrivit noilor previziuni ale Guvernului rus date publicităţii sâmbătă.

    Acuzată că înarmează rebeliunea din estul Ucrainei şi că a mobilizat trupe în această zonă, Rusia dezminte orice implicare în conflictul soldat cu peste 5.000 de morţi în nouă luni şi se prezintă ca unul dintre mediatori.

  • Rusia va trimite mai multe avioane şi elicoptere la o bază aeriană pe care o va crea în Belarus

    “Sunt pregătit să discutăm despre cooperarea noastră practică, despre rachetele S-300, despre crearea bazei aeriene din Belarus, unde numărul avioanelor şi elicopterelor ar trebui să crească pentru a garanta securitatea spaţiului aerian comun”, a afirmat Şoigu, într-o întâlnire cu omologul său belarus, Andrei Ravkov.

    Forţele aeriene ruse vor crea o bază echipată cu avioane de vânătoare Suhoi Su-27 la Bobruisk, în Belarus, până în 2016. Primele avioane au sosit deja la Bobruisk.

    Ministrul a evocat anterior necesitatea consolidării relaţiilor militare cu Belarusul, ţinând cont de situaţia politică din Europa şi de extinderea NATO. El a promis că va furniza Minskului patru sisteme de rachetă sol-aer de tip S-300 până la sfârşitul lui 2014.

  • Lukaşenko afirmă că salamul rusesc conţine hârtie igienică şi soia – presă

    Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), Lukaşenko s-a declarat mândru că în salamul produs în ţara sa nu există hârtie igienică, apreciind că acesta este un lucru care face produsele belaruse mai bune ca cele ruseşti.

    Alimentele “belaruse sunt de o calitate substanţial superioară”, le-a spus el vineri unor jurnalişti ruşi. “Nu există hârtie igienică în salamul (belarus) şi nu a existat vreodată”, a continuat el.

    Lukaşenko a spus că “asemenea fapte au fost descoperite în întreprinderi ruseşti – hârtie igienică, soia, tot felul de aditivi”.

    Atât hârtia igienică, cât şi salamul se aflau printre produsele afectate de penurii în ultimii ani ai Uniunii Sovietice, notează postul.

  • Kievul propune negocieri pe Skype privind conflictul cu separatiştii proruşi

     Aceste negocieri – puternic încurajate de către europeni şi Rusia şi care reunesc în Ucraina Rusia şi OSCE, cu participarea insurgenţilor – s-au blocat din cauza alegerii locului. Oraşul Doneţk – propus de către rebeli – a fost respins de Kiev din motive de securitate, un stat UE a fost respins ca inacceptabil tot de către insurgenţi, deoarece liderii lor sunt vizaţi de interdicţii cu privire la eliberarea vizelor de călătorie în cadrul sancţiunilor, iar oraşul Minsk, capitala Belarusului, nu a fost acceptat nici el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copilul geopolitic asistând la naşterea Omului Nou

    Scriam, prin noiembrie 2010, că în data de 11 a respectivei luni a izbcnit al treilea război mondial. Spuneam atunci că data am ales-o doar pentru relevanţa tabloidă, pentru că lupte importante fuseseră deja duse. Era, şi este, un război economic, diferit de cele purtate până acum – biete încrâncenări comerciale sau pe vreun petec de influenţă. Vorbim aici de o repoziţionare globală, pe fondul crizei, cu mişcări economice, politice şi sociale.

    De exemplu războiul ratingurilor: în iulie 2010 cea mai importantă agenţie de rating din China reducea ratingurile Statelor Unite, Marii Britanii, Germaniei şi Franţei de la categoria triplu A la AA, într-o mişcare caracterizată drept revoluţionară de către analiştii occidentali. La 26 septembrie, între prima şi a doua retrogradare a ratingului american, puternica Securities and Exchange Commission refuza să recunoască celor de la Dagong statutul de agenţie de rating naţională. La 4 noiembrie Dagong a recidivat şi reduce din nou ratingul american pentru datoria pe termen lung de la AA la A plus. Acum ratingul american este A minus, cu perspectivă negativă.

    Unora li s-or fi părând fleacuri asemena poziţionări, dar ele se traduc în bani, mereu. În bani buni. Şi au mai fost, şi sunt, războaiele valutelor (cea mai recentă mişcare a fost deprecierea yuanului de către banca centrală chineză, la finele lui februarie) sau resurselor naturale (de prisos să mai amintesc de gazele naturale ruseşti care îmi par, pentru europenii protejaţi de Van Rompuy, o armă mai puternică şi mai ameninţătoare decât tancurile. Iar recentul acord ruso-chinez, în valoare de 400 de miliarde de dolari, pentru export de gaze, semnat undeva la 4 dimineaţa, în ultimele ore ale vizitei preşedintelui Putin în China (de ce presiunea, graba aceasta?! Pentru că Putin avea ceva de demonstrat lumii), ar trebui să dea din nou de gândit.

    Dincolo de protecţionismul Comisiei Europene şi dincolo, de ascensiunea extremiştilor şi euroscepticilor în Parmamentul European, trebuie evidenţiat un lucru: faptul că se naşte o nouă lume, iar autorităţile europene par depăşite, scufundate în neputinţă economică şi imobilism geopolitic. Fără mare legătură cu subiectul, dar relevant, o să folosesc un exemplu dat de profesorul de economie Mario Fatas şi care se referă la modul de lucru al Băncii Centrale Europene. Fatas citează din cuvântările lui Mario Draghi despre pericolul inflaţiei: în octombrie 2013: “…and are ready to consider all available instruments”; noiembrie 2013: “…but there are a whole range of instruments that we can activate, if needed”; decembrie 2013: “…and are ready to consider all available instruments”; ianuarie 2014: “ …and to take further decisive action if required”; februarie 2014: “…and to take further decisive action if required”; martie 2014: “…and to take further decisive action if required”; aprilie 2014: “…and act swiftly if required”; mai 2014: “…and act swiftly, if required”. Este aceasta un soi de procrastinare: vin datele, sărim ameninţători, nu facem nimic pentru că nu sunt suficiente date, apar date suficiente care confirmă dar în loc de acţiune începe o nouă perioadă de aşteptare a următorului rând de date. Şi ciclul se reia.

    De câte ori nu aţi trăit sau simţit acest mod de a (nu) acţiona? Iar în timpul ăsta alţii chiar se mişcă.

    Ilustrez cu un Dali: “Copilul geopolitic asistând la naşterea Omului Nou”, pictat în 1943, în plin război mondial. Omul Nou se sprijină cumva pe Europa, dar se naşte, cu vărsarea de sânge de rigoare, din America. Mă întreb ce şi cum ar fi pictat Dali în aceste zile.

  • Marile speranţe ale Moscovei: refacerea CSI şi alianţa cu China

    Planul, care va fi înaintat în iunie premierului Shinzo Abe, înainte de vizita de la toamnă a liderului rus Vladimir Putin în Japonia, datează de aproape zece ani, însă a fost resuscitat de un grup de parlamentari niponi ca soluţie alternativă de procurare a energiei, după ce industria nucleară a ţării a fost paralizată în urma dezastrului de la Fukushima.

    Până atunci, Moscova şi-a împlinit un alt vis vechi, acela de a oficializa proiectul Uniunii Economice Eurasiatice, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Uniunea, care dă undă verde integrării economice şi uniunii vamale între ţările participante, cuprinde Rusia, Belarus şi Kazahstan, cu perspectiva ca Armenia şi Kîrgîzstanul să se alăture în curând – până la 15 iunie Armenia, până la finele anului Kîrgîzstanul.

    Proiectul nu este nou, fiind format pe structura Comunităţii Economice Eurasiatice, creată de state ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, moştenitoarea URSS) în anii ’90, însă acum integrarea economică va trece la un nivel superior. Mai exact, potrivit RIA Novosti, ţările participante vor urmări o integrare după modelul UE, cu libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă, precum şi coordonarea politicilor în sectoare-cheie ca energia, agricultura, industria şi transporturile.

    În paralel cu semnarea acordului, Rusia şi Kazahstanul au extins din 2019 până în 2025 acordul interguvernamental privind furnizarea de petrol şi produse rafinate, incluzând stabilirea unor cote de produse care vor fi livrate Kazahstanului fără taxe vamale. În virtutea acestui acord, Kazahstanul nu va putea să vândă unor terţe părţi produse petroliere importate din Rusia, prevedere importantă pentru Moscova în contextul frecventelor sale plângeri că Ucraina a reexportat produse energetice cumpărate din Rusia.

    Parafarea acordului privind proiectul Uniunii Economice Eurasiatice a fost văzută de presa occidentală drept un nou pas defensiv pentru Rusia în cadrul noului “război rece” cu Vestul, după semnarea de către Gazprom şi compania China National Petroleum Corp. a acordului pe 30 de ani de livrare de gaze, în valoare estimată de peste 400 mld. dolari, prin care Rusia va livra cca 38 mld. mc de gaz pe an spre China, începând din 2018.

    Dacă semnarea acordului a fost interpretată în presa rusească drept o victorie pentru Rusia, care va reuşi astfel să strângă relaţiile cu China şi să găsească un nou debuşeu pentru gaze, presa occidentală a vorbit despre o înfrângere pentru Putin, care ar fi fost silit să accepte un preţ mult mai mic decât ar fi dorit, numai ca să-şi poată asigura o alianţă cu China în faţa ameninţării din partea SUA şi o piaţă pentru gazele sale în eventualitatea pierderii unei părţi din piaţa UE.

    În acelaşi timp, deşi Rusia şi-a retras oficial trupele de la graniţa cu Ucraina şi a recunoscut rezultatul alegerilor din această ţară, influenţa sa asupra politicilor Kievului continuă din plin.

    Magnatul Petro Poroşenko, câştigătorul din primul tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, a anunţat iniţial că partea economică a acordului de asociere cu UE va fi semnată în iunie, “ceea ce ar oferi Kievului o oportunitate de a lansa măsuri anticorupţie şi alte reforme necesare”. Partea politică a acordului a fost semnată în martie de autorităţile interimare. Conform unor oficiali UE, evenimentul ar urma să aibă loc la 27 iunie, odată cu semnarea acordurilor de asociere cu Georgia şi Moldova. Ulterior însă, Poroşenko a cerut UE mai mult timp de gândire spre a studia acordul, solicitare explicabilă prin faptul că după alegerile din 25 mai, atenţia Kievului a fost confiscată complet de luptele tot mai intense între separatiştii ruşi din Doneţk, Luhansk şi Slaviansk şi forţele guvernamentale, soldate cu sute de morţi şi răniţi în numai patru zile.
     

  • Rusia semnează cu Belarus şi Kazahstan crearea unei Uniuni economice eurasiatice

     Documentul a fost semnat de preşedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukaşenko şi cel kazah Nursultan Nazarbaiev la Astana, capitala Kazahstanului. Acordul este destinat consolidării integrării celor trei foste republici sovietice, deja membre ale unei Uniuni Vamale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simona Halep, oficial pe locul 4 în clasamentul WTA

     Cu 5.140, Halep, care s-a retras săptămâna trecută în optimi la Roma, a depăşit-o pe Victoria Azarenka din Belarus, care a coborât pe 5, cu 4.741.

    Locul 4 pe care îl ocupă Halep de luni reprezintă cea mai bună poziţie pentru o jucătoare din România.

    În clasamentul WTA de luni sportiva Sorana Cîrstea se menţine pe locul 27, cu 1.710 de puncte, iar Monica Niculescu a urcat de pe 78 pe 75, cu 785 puncte.

    Potrivit clasamentului oficial, celelalte jucătoare românce ocupă următoarele locuri în Top 200: Alexandra Cadanţu – locul 80 cu 734 puncte (în coborâre de pe 71), Irina-Camelia Begu – locul 88 cu 698 de puncte (în menţinere), Alexandra Dulgheru – locul 137 cu 458 de puncte (în urcare zece locuri) şi Andreea Mitu – locul 193 cu 312 puncte (în coborâre de pe 191).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Harta beţivilor lumii: pe ce loc suntem?

    România ocupă locul 5 în clasamentul publicat de OMS, în urma Belarus, a Republicii Moldova, Lituaniei şi Rusiei. Consumul mediu de alcool pe cap de locuitor a fost de 14,4 litri. Datele sunt valabile pentru anul 2010, relatează The Independent.

    În România, 50% din alcoolul consumat este sub formă de bere, 29% vin şi 21% băuturi spirtoase. Bărbaţii au consumat în medie 30,7 litri de alcool pur, iar femeile 10,9 litri. Raportul mai arată şi că 7,5% din populaţie a avut, în 2010, cel puţin un episod de consum intens de alcool. Studiul subliniază faptul că românii trăiesc cu cinci ani mai puţin datorită alcoolului, încadrându-se în categoria de maxim risc din acest punct de vedere.

    Europa este continentul cu cei mai mulţi băutori, ocupând în înregime primele zece locuri ale clasamentului. Belarus ocupă primul loc, cu o medie de 17,5 litri pe cap de locuitor. Media globală este de 6,2 litri de alcool pur pe an, iar continentul cu cel mai puţin alcool consumat este Africa. Având însă în vedere că doar 38% din populaţia planetei consumă alcool, rezultă o medie anuală globală de 17 litri de alcool pur.

    Studiul oferă date pentru cele 194 de state membre OMS, urmărind deasemenea modul în care autorităţile se implică în combaterea consumului excesiv de alcool.

  • Cum să trăieşti fără gaz rusesc

    Slăbiciunea Europei, recunoscută de Catherine Ashton, este însă că piaţa europeană a energiei nu este suficient integrată din perspectiva reţelelor de distribuţie şi transport, deşi ca efect al evenimentelor din Ucraina, Consiliul European a repus această problemă în fruntea problemelor de rezolvat până la finele anului. Un studiu al firmei americane Sanford C. Bernstein a evaluat deja că Europa va trebui să cheltuiască în total 215 mld. dolari dacă va decide să nu mai cumpere gaze din Rusia şi chiar şi aşa va trebui să-şi scadă cererea de gaz.

    Ucraina rămâne deocamdată primul test direct al capacităţii europene de acţiune pe acest teren: Gazprom a scumpit gazul cu 44% pentru Ucraina, la 385 dolari/1000 mc de la 1 aprilie, din cauza datoriilor restante ale Naftogaz, apoi la 485 dolari/1000 mc, după introducerea unei taxe de export. Şeful Naftogaz a declarat că Ucraina e gata să cumpere gaz de la oricine ar putea oferi gaz la preţuri mai mici, ceea ce înseamnă o mănuşă aruncată Bruxellesului, de unde tocmai veniseră în martie asigurări că Ucraina, care aşteaptă deja o scădere economică de 3% în acest an ca efect al programului dur de austeritate cu FMI, va fi ajutată în caz că Gazprom scumpeşte gazul.

    Cât despre replica Rusiei la încercarea europeană de repliere economică, autorităţile din Kazakstan au anunţat deja că până în mai va fi semnat tratatul între Rusia, Kazahstan şi Belarus care pune bazele Uniunii Economice Eurasiatice, un vis mai vechi catalizat acum de criza ucraineană.