BusinessMagazin

Tag: banci

  • Ce trebuie să ştie toţi românii care-şi ţin banii la bancă: Vedeţi aici toate detaliile

    Conform legii privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare, depozitele bancare de la băncile din România sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), la care în acest an sunt înscrise 24 de instituţii de credit persoane juridice române.

    FGDB garanteză, în present, depozitele bancare cu o valoare de până la 100.000 de euro, în cazul în care o bancă intră în insolvenţă şi nu mai are posibilitatea de a restitui sumele deponenţilor. În acest caz suma depusă va fi compensată prin restituire de către FGDB.

    Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare reglementează acest aspect.

    Legea defineşte următroarele aspecte:

    “Depozit – orice sold creditor, inclusiv dobânda datorată, rezultat din fonduri aflate într-un cont sau din situaţii tranzitorii derivând din operaţiuni bancare curente şi pe care instituţia de credit trebuie să îl ramburseze, potrivit condiţiilor legale şi contractuale aplicabile, inclusiv depozitele la termen şi conturile de economii, care nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (5);”.

    Toate băncile au obligaţia legală de a participa la o schemă de garantare a depozitelor, conform informaţiilor de pe site-ul FGDB.

    Băncile care au statut de persoană juridică română participă la FGDB.

    Actualmente, participă la FGDB 24 de instituţii de credit persoane juridice române, din care 22 de bănci şi Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP (Banca Centrală şi băncile cooperatiste afiliate), conform informaţiilor de pe site-ul FGDB.

    Lista celor 24 de instituţii financiare din România (23 de bănci şi o cooperativă bancară) care participă la Fond:

    Pe lângă cele 24 de instituţii financiare din România, FGDB garantează şi  depozitele deschide la instituţiile de credit din România ale instituţiilor de credit din alte state membre UE:

    • Depozitele deschise la sucursalele băncilor din state membre ale Uniunii Europene sunt garantate în ţările de origine. În România îşi desfăşoară activitatea opt astfel de sucursale, conform Registrului Instituţiilor de Credit al BNR, la data 31.07.2020.
    • ING BANK N.V. AMSTERDAM – Sucursala Bucureşti
    • BANQUE BANORIENT FRANCE S.A. – Sucursala România
    • CITIBANK EUROPE PLC, DUBLIN – Sucursala România
    • TBI Bank EAD Sofia – Sucursala Bucureşti
    • ALIOR BANK SA VARŞOVIA – Sucursala Bucureşti
    • BNP PARIBAS PERSONAL FRANCE S.A. PARIS – Sucursala Bucureşti
    • BNP Paribas S.A. PARIS – Sucursala Bucureşti
    • BANK OF CHINA (Central and Eastern Europe) Limited, Sucursala Bucureşti *
    • PKO Bank Polski S.A. Varşovia, Sucursala Bucureşti**
    • REVOLUT BANK UAB, Sucursala România***

    * până la data de 20.05.2020 a fost înscrisă sub denumirea Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti; deschiderea operaţională a sucursalei cel mai târziu la data de 01.09.2020.

    ** Sucursala intenţionează să înceapă activitatea la data de 01 ianuarie 2023

    *** Sucursala intenţionează să înceapă activitatea la data de 06 iunie 2023

     

     

  • Piaţa a depăşit şocul creşterii ucigătoare a dobânzilor lei, şi odată ce dobânzile s-au stabilizat şi nu mai cresc, românii au revenit în bănci să ia credite ipotecare/imobiliare chiar cu dobânzile aşa mari, mai ales că salariile au redevenit pozitive. Dacă credeţi că dobânzile sunt mari la noi, uitaţi-vă la cât a crescut mortgage-ul din SUA

    1. După creşterea ucigătoare şi total neaşteptată a dobânzilor la lei – în octombrie 2022 ROBOR a ajuns chiar la 8,2%, de trei ori mai mult faţă de începutul anului – din cauza exploziei inflaţiei (16,4% în 2022), ceea ce a dus la apariţia unei crize şi scăderea dintr-o dată a puterii de cumpărare, românii au dat doi paşi înapoi în privinţa achiziţiei unui credit ipotecar/imobiliar. Aşa se face că, începând din toamna anului trecut, piaţa s-a blocat, iar tranzacţiile au scăzut. Cele care s-au realizat au fost făcute mai mult cu cash decât prin finanţare bancară.

    Pentru că piaţa are o anumită întârziere din cauza modului cum se anunţă IRCC-ul – dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare/imobiliare viitoare -, creşterea dobânzilor şi implicit a ratelor la bancă, care s-au majorat cu 60% într-un an, s-a văzut spre finalul anului trecut şi începutul acestui an.

    În T1, cu un IRCC de aproape 6%, creditele ipotecare/imobiliare acordate de bănci au scăzut cu 3% faţă de T1 2022.

    După anii foarte buni anteriori, când creditele ipotecare au atins maxim istoric datorită dobânzilor foarte mici (cine îşi mai aminteşte că la un moment dat IRCC-ul a fost de 1,08%?), băncile s-au trezit că cererea de credite ipotecare/imobiliare a scăzut dintr-odată chiar şi cu 50%, dacă nu chiar mai mult, cel puţin la nivel de intenţie de achiziţie.

    Dar, odată ce dobânzile s-au stabilizat iar ROBOR-ul a scăzut de la 8,2% la 6,4%, începând cu T2, băncile au început să iasă cu oferte promoţionale de credite ipotecare/imobiliare pentru a readuce cererea.

    Aşa se face că băncile au venit cu oferte, cu rate fixe de dobândă pe o perioadă de 3-5 ani, cu o dobândă de 5,7-5,9%, sub IRCC, care s-a instalat la 5,9%. După această perioadă de dobândă fixă, dobânda variabilă este IRCC plus o marjă cuprinsă între 2-3%, peste IRCC, în funcţie de bancă, ceea ce înseamnă o dobândă de 8-9%. Cu totul, DAE ajunge în jur de 9% sau puţin peste 9%.

    Aşa se face că în T2 soldul de credite ipotecare/imobiliare noi a crescut cu 18% faţă de T2/2022. Deci, de la un minus de 3% în T1, în T2 s-a ajuns la o creştere de 18%.

    Creditele noi includ atât refinanţările, cât şi împrumuturile noi efective.

    Dobânda la creditele ipotecare/imobiliare cu rate fixe în primii ani a ajuns chiar sub dobânda de referinţă a BNR, care este de 7%. Dobânda este chiar sub dobânda oferită de BNR băncilor la depozite, care este de 6%.

    Deci băncile au o dobândă fixă la creditele ipotecare/imobiliare sub 6%, adică sub cât le oferă BNR ca să le ţină banii. Mai mult decât atât, sunt bănci care oferă la depozite 7% şi peste 7%, iar la creditele ipotecare/imobiliare oferă o dobândă fixă în jur de 6%.

    Datele statistice din T2 privind creditarea ipotecară/imobiliară arată că piaţa de creditare a început să-şi revină, iar românii au depăşit şocul creşterii dobânzilor la lei şi încep să se obişnuiască cu noile niveluri de dobândă.

    Trimestrul al treilea şi trimestrul al patrulea vor confirma acest lucru. Chiar dacă dobânzile nu vor scădea, aşa cum se aşteaptă piaţa, ele s-au stabilizat şi nu mai cresc,  ceea ce aduce un oarecare confort celor care vor să ia un credit ipotecar/imobiliar.

     

    2. La revenirea creditării imobiliare, pe lângă stabilizarea dobânzilor şi ofertele băncilor cu dobânzi mai mici, a contribuit şi revenirea salariilor/veniturilor românilor în teritoriu pozitiv. Adică sunt real pozitive.

    După scăderea puterii de cumpărare de anul trecut, când inflaţia a depăşit cu mult creşterea salariilor, rezultând o scădere în termeni reali a veniturilor, în iunie 2023 am ajuns deja în a treia lună în care salariile au intrat într-un teritoriu pozitiv. În aprilie, mai şi iunie creşterea anuală a salariilor a depăşit creşterea anuală a inflaţiei.

    Spre exemplu, în iunie creşterea anuală a salariului mediu, care a ajuns la 4.600 de lei, a fost de 15,7% faţă de o inflaţie de 10,4% (iunie 2023/iunie 2022), ceea ce înseamnă o creştere reală anuală a salariului mediu de 5%, ceea ce nu este puţin în condiţiile date.

    Bineînţeles că aici este vorba de o medie a salariilor, care include şi salariile mari, şi salariile mici. Creşterea salarială nu este uniformă, existând sectoare cu majorări salariale cu peste 20%, iar la polul opus sunt sectoare cu creşteri salariale de 5%, dacă nu chiar mai puţin.

    Oricum, revenirea salariilor într-un teritoriu real pozitiv, trend care va continua pe măsura scăderii inflaţiei, va contribui la revenirea creditării şi a consumului.

    În ultima minută a Consiliului de Administraţie al BNR, Banca Naţională spune că creşterea salarială va continua, susţinută de lipsa ofertei de forţă de muncă, iar companiile vor acoperi aceste creşteri din marja de profit.

     

    3. Menţinerea stabilităţii cursului valutar leu/euro contribuie enorm de mult la revenirea încrederii, chiar dacă inflaţia a făcut ceva ravagii.

    Cu o creştere salarială de 15% în termeni nominali şi cu stabilitatea cursului valutar leu/euro, rezultă o creştere anuală a salariilor în euro cu 15%, ceea ce nu este puţin.

    Dacă BNR va reuşi să menţină stabilitatea cursului valutar, în euro salariile din România vor înregistra o creştere spectaculoasă, ceea ce va mai reduce din decalajul faţă de piaţa vestică.

     

    4. Nu ştiu dacă aţi citit, dar rata la mortgage în Statele Unite a depăşit 7%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.

    Conform site-urilor americane, un mortgage pe 20 de ani cu o dobândă fixă a ajuns la 7,6%, un nivel aproape dublu faţă de acum un an. În SUA dobânda de referinţă a băncii centrale este de 5,25%. Iar dobânzile la dolar s-ar putea să mai crească, după ultimele date.

     

    Dacă am face nişte comparaţii de dobândă, piaţa de dobânzi pe credite ipotecare/imobiliare din România nu arată chiar aşa rău.

  • Criza economica din China se extinde din ce in ce mai mult in ciuda eforturilor autoritatilor de la Beijing de a ascunde aceasta situatie. Băncile chinezeşti încearcă să ascundă existenţa munţilor de credite neperformante care ameninţă economia

    Cu doar o săptămână în urmă, Zhongzhi Enterprise Group Co era un nume care era aproape invizibil în China şi prea rar menţionat în general, iar în restul lumii era necunoscut cu totul, scrie Bloomberg.

    Acum, gigantul secret al sistemului bancar paralel a devenit cel mai recent simbol al fragilităţii financiare într-o economie de 18 trilioane de dolari, în care încrederea investitorilor, a întreprinderilor şi a consumatorilor se diminuează rapid.

    Zhongzhi Enterprise Group este administratorul privat a peste 1.000 de miliarde de yuani (137 de miliarde de dolari), iar filialele sale de tip trust se află sub o monitorizare intensă după ce acesta a eşuat să plătească clienţii care au băgat bani grei în produsele sale de investiţii.

    Pentru a sublinia importanţa sa, autorităţile de reglementare au format un grup operativ în încercarea de a preveni contagiunea. În spatele scenei, firma a angajat KPMG pentru a realiza ceea ce va fi probabil un proces de restructurare îndelungat. Potenţialele vânzări de active ameninţă să afecteze pieţele mai largi.

    Problemele Zhongzhi au declanşat chiar şi proteste, determinând poliţia să intervină pentru a le ordona clienţilor nemulţumiţi să nu iasă în public în disperarea lor de a-şi recupera pierderile. Pe măsură ce s-a răspândit vestea dificultăţilor Zhongzhi, activele chinezeşti s-au prăbuşit, contribuind la împingerea yuanului aproape de minimul ultimilor 16 ani.

    O reducere a ratei de dobândă a băncii centrale în această săptămână nu a contribuit prea mult la consolidarea încrederii, în timp ce îngrijorările legate de noi eşecuri în sectorul financiar naţional de 2,9 trilioane de dolari se amplifică.

    Aceste episoade reprezintă o altă provocare pentru Beijing, care se confruntă deja cu o economie slabă, o scădere a pieţei imobiliare şi tensiuni geopolitice tot mai mari cu SUA.

    Pentru Zhongzhi situaţia s-a deteriorat rapid. Totul a ieşit la iveală prin trei înregistrări la bursa din Shanghai, la sfârşitul săptămânii trecute, care au tras un semnal de alarmă cu privire la neplata unor produse de investiţii cu randament ridicat oferite de firmă şi de Zhongrong International Trust, o firmă strâns legată de Zhongzhi.

    Zhongrong este un fond din top 10 cele mai mari fonduri private din China, care adună depozite de la investitori individuali şi companii în mare parte bogaţi pentru a face investiţii în acţiuni, obligaţiuni şi alte active, acordând în acelaşi timp împrumuturi firmelor care nu au acces la băncile tradiţionale. Deşi operează în umbră, trusturile reprezintă aproape 10% din totalul împrumuturilor din China, potrivit Bloomberg Economics.

    Zhongrong are 270 de produse în valoare totală de 39,5 miliarde de yuani scadente în acest an, potrivit furnizorului de date Use Trust.

    Pentru a atrage numerar, trusturi precum Zhongrong oferă rate de până la 6% sau 8% pentru un termen de un an, aproximativ dublu faţă de ceea ce plătesc băncile comerciale pentru produse similare. În condiţiile în care acţiunile din China se prăbuşesc, iar sectorul imobiliar se află într-un declin de doi ani, aceste fonduri aparent imposibil de ratat, cu plăţi trimestriale, au atras mii de miliarde de yuani.

    Zhongzhi a fost fondată ca o afacere cu cherestea în 1995 de Xie Zhikun, care înainte de a deceda în 2021 a făcut avere în domeniul tipografiei înainte de a se extinde în domeniul activelor în dificultate, inclusiv în cel imobiliar.

    Înainte ca problemele lui Zhongzhi să iasă la iveală, acesta acţiona deja în culise. La sfârşitul lunii iulie, a angajat KPMG pentru a-şi revizui bilanţul pe fondul înrăutăţirii crizei de lichidităţi, au declarat anterior persoane familiarizate, care au cerut să nu fie identificate, deoarece subiectul este privat. Compania cu sediul la Beijing plănuieşte să restructureze datoriile şi să vândă active după această revizuire pentru a plăti investitorii.

    În ultimii ani, chiar şi în condiţiile în care trusturile rivale au redus riscurile, Zhongzhi şi afiliaţii săi, în special Zhongrong, au acordat finanţări dezvoltatorilor cu probleme şi au preluat active de la companii precum China Evergrande Group.

    Investiţiile imobiliare s-au deteriorat după ce o reprimare a împrumuturilor imobiliare şi o scădere a vânzărilor în timpul pandemiei au dus la o avalanşă de neplăţi. Chiar şi dezvoltatorii precum Country Garden Holdings Co. care au supravieţuit primului val de eşecuri se află sub presiune pe măsură ce încetinirea continuă. Luna trecută, vânzările de locuinţe din China au înregistrat cea mai mare scădere din ultimul an, iar Country Garden este pe punctul de a intra în incapacitate de plată, după ce nu a efectuat plăţile cupoanelor.

    Problemele imobiliare au creat o criză de lichidităţi pentru trusturi precum Zhongrong, care se bazează pe investiţii şi împrumuturi pentru a plăti deponenţii. Se estimează că 10% din toate activele trusturilor – aproximativ 300 de miliarde de dolari – sunt legate de sectorul imobiliar, potrivit Bloomberg Economics.

    Problemele din sectorul trusturilor nu sunt o noutate, dar mărimea Zhongzhi a sporit îngrijorările. Aproximativ 106 produse de investiţii în valoare de 44 de miliarde de yuani n-au putut fi rambursate până pe 31 iulie, potrivit Use Trust. Investiţiile imobiliare au reprezentat 74% din valoarea creditelor neperformante. Anul trecut, de asemenea, s-au înregistrat miliarde de dolari care n-au putut fi plătiţi către clienţi.

     

     

  • Criza economica din China se extinde din ce in ce mai mult in ciuda eforturilor autoritatilor de la Beijing de a ascunde aceasta situatie. Băncile chinezeşti încearcă să ascundă existenţa munţilor de credite neperformante care ameninţă economia

    Cu doar o săptămână în urmă, Zhongzhi Enterprise Group Co era un nume care era aproape invizibil în China şi prea rar menţionat în general, iar în restul lumii era necunoscut cu totul, scrie Bloomberg.

    Acum, gigantul secret al sistemului bancar paralel a devenit cel mai recent simbol al fragilităţii financiare într-o economie de 18 trilioane de dolari, în care încrederea investitorilor, a întreprinderilor şi a consumatorilor se diminuează rapid.

    Zhongzhi Enterprise Group este administratorul privat a peste 1.000 de miliarde de yuani (137 de miliarde de dolari), iar filialele sale de tip trust se află sub o monitorizare intensă după ce acesta a eşuat să plătească clienţii care au băgat bani grei în produsele sale de investiţii.

    Pentru a sublinia importanţa sa, autorităţile de reglementare au format un grup operativ în încercarea de a preveni contagiunea. În spatele scenei, firma a angajat KPMG pentru a realiza ceea ce va fi probabil un proces de restructurare îndelungat. Potenţialele vânzări de active ameninţă să afecteze pieţele mai largi.

    Problemele Zhongzhi au declanşat chiar şi proteste, determinând poliţia să intervină pentru a le ordona clienţilor nemulţumiţi să nu iasă în public în disperarea lor de a-şi recupera pierderile. Pe măsură ce s-a răspândit vestea dificultăţilor Zhongzhi, activele chinezeşti s-au prăbuşit, contribuind la împingerea yuanului aproape de minimul ultimilor 16 ani.

    O reducere a ratei de dobândă a băncii centrale în această săptămână nu a contribuit prea mult la consolidarea încrederii, în timp ce îngrijorările legate de noi eşecuri în sectorul financiar naţional de 2,9 trilioane de dolari se amplifică.

    Aceste episoade reprezintă o altă provocare pentru Beijing, care se confruntă deja cu o economie slabă, o scădere a pieţei imobiliare şi tensiuni geopolitice tot mai mari cu SUA.

    Pentru Zhongzhi situaţia s-a deteriorat rapid. Totul a ieşit la iveală prin trei înregistrări la bursa din Shanghai, la sfârşitul săptămânii trecute, care au tras un semnal de alarmă cu privire la neplata unor produse de investiţii cu randament ridicat oferite de firmă şi de Zhongrong International Trust, o firmă strâns legată de Zhongzhi.

    Zhongrong este un fond din top 10 cele mai mari fonduri private din China, care adună depozite de la investitori individuali şi companii în mare parte bogaţi pentru a face investiţii în acţiuni, obligaţiuni şi alte active, acordând în acelaşi timp împrumuturi firmelor care nu au acces la băncile tradiţionale. Deşi operează în umbră, trusturile reprezintă aproape 10% din totalul împrumuturilor din China, potrivit Bloomberg Economics.

    Zhongrong are 270 de produse în valoare totală de 39,5 miliarde de yuani scadente în acest an, potrivit furnizorului de date Use Trust.

    Pentru a atrage numerar, trusturi precum Zhongrong oferă rate de până la 6% sau 8% pentru un termen de un an, aproximativ dublu faţă de ceea ce plătesc băncile comerciale pentru produse similare. În condiţiile în care acţiunile din China se prăbuşesc, iar sectorul imobiliar se află într-un declin de doi ani, aceste fonduri aparent imposibil de ratat, cu plăţi trimestriale, au atras mii de miliarde de yuani.

    Zhongzhi a fost fondată ca o afacere cu cherestea în 1995 de Xie Zhikun, care înainte de a deceda în 2021 a făcut avere în domeniul tipografiei înainte de a se extinde în domeniul activelor în dificultate, inclusiv în cel imobiliar.

    Înainte ca problemele lui Zhongzhi să iasă la iveală, acesta acţiona deja în culise. La sfârşitul lunii iulie, a angajat KPMG pentru a-şi revizui bilanţul pe fondul înrăutăţirii crizei de lichidităţi, au declarat anterior persoane familiarizate, care au cerut să nu fie identificate, deoarece subiectul este privat. Compania cu sediul la Beijing plănuieşte să restructureze datoriile şi să vândă active după această revizuire pentru a plăti investitorii.

    În ultimii ani, chiar şi în condiţiile în care trusturile rivale au redus riscurile, Zhongzhi şi afiliaţii săi, în special Zhongrong, au acordat finanţări dezvoltatorilor cu probleme şi au preluat active de la companii precum China Evergrande Group.

    Investiţiile imobiliare s-au deteriorat după ce o reprimare a împrumuturilor imobiliare şi o scădere a vânzărilor în timpul pandemiei au dus la o avalanşă de neplăţi. Chiar şi dezvoltatorii precum Country Garden Holdings Co. care au supravieţuit primului val de eşecuri se află sub presiune pe măsură ce încetinirea continuă. Luna trecută, vânzările de locuinţe din China au înregistrat cea mai mare scădere din ultimul an, iar Country Garden este pe punctul de a intra în incapacitate de plată, după ce nu a efectuat plăţile cupoanelor.

    Problemele imobiliare au creat o criză de lichidităţi pentru trusturi precum Zhongrong, care se bazează pe investiţii şi împrumuturi pentru a plăti deponenţii. Se estimează că 10% din toate activele trusturilor – aproximativ 300 de miliarde de dolari – sunt legate de sectorul imobiliar, potrivit Bloomberg Economics.

    Problemele din sectorul trusturilor nu sunt o noutate, dar mărimea Zhongzhi a sporit îngrijorările. Aproximativ 106 produse de investiţii în valoare de 44 de miliarde de yuani n-au putut fi rambursate până pe 31 iulie, potrivit Use Trust. Investiţiile imobiliare au reprezentat 74% din valoarea creditelor neperformante. Anul trecut, de asemenea, s-au înregistrat miliarde de dolari care n-au putut fi plătiţi către clienţi.

     

     

  • Probleme în industria financiară chineză: Un jucător de top din wealth management are restanţe faţă de clienţii corporativi. „Cea mai mare problemă acum este cum să izolăm riscurile asociate cu grupul Zhongzhi, astfel încât să nu provoace prăbuşirea încrederii întregii industrii”

    Unul dintre cei mai mari jucători din industria wealth management chineză a stârnit anxietate cu privire la industria bancară a ţării după ce a ratat mai multe plăţi către clienţi, scrie Financial Times.

    Problemele la Zhongzhi Enterprise Group, un conglomerat care gestionează aproximativ 138 de miliarde de dolari, au apărut după ce mai mulţi clienţi corporativi au dezvăluit plăţi restante din partea companiei.

    Deşi puţin cunoscut în afara Chinei, Zhongzhi se numără printre cei mai mari jucători din industrie, combinând sectorul bancar comercial, cel de investiţii, private equity şi wealth management.

    Acţiunile chineze au scăzut luni, indicele CSI 300 pierzând din valoare pentru a cincea oară în şase sesiuni, iar yuanul s-a depreciat spre cel mai slab nivel din acest an.

    „Cea mai mare problemă acum este cum să izolăm riscurile asociate cu grupul Zhongzhi, astfel încât să nu provoace prăbuşirea încrederii întregii industrii”, a spus Shen Meng, director la Chanson & Co.

  • Premierul Italiei, Giorgia Meloni, îşi asumă responsabilitatea politică pentru taxa de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor care a generat o prăbuşire a pieţei

    Prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi-a asumat responsabilitatea politică pentru decizia de săptămâna trecută de a impune o taxă de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor, o măsură care a tulburat investitorii şi a distrus o valoare de piaţă iniţială de 10 miliarde de dolari a instituţiilor bancare, scrie Bloomberg.

    Controversata taxă, care a fost inclusă împreună cu o serie de alte măsuri în cadrul ultimei şedinţe a cabinetului guvernamental înainte de vacanţă, a fost iniţiativa lui Meloni, a declarat aceasta într-un interviu acordat ziarelor italiene de la reşedinţa sa de vacanţă din regiunea sudică Puglia. Premierul a insistat ca măsura să treacă prin cabinet lunea trecută pentru a evita orice întârziere în procesul de aprobare.

    „Sistemul bancar s-a grăbit să crească ratele dobânzilor la creditele ipotecare. Cu toate acestea, a lăsat neschimbate ratele pentru cei care economisesc, fapt care a creat o dezechilibru”, a declarat Meloni pentru Corriere della Sera, la Repubblica şi La Stampa în interviul publicat luni. „Este o iniţiativă pe care mi-am dorit-o de mult. Sunt de părere că măsura pe care am propus-o va transmite un mesaj ferm legat de corectitudinea statului italian”.

    Anunţul surpriză al taxei bancare făcut de vicepremierul Matteo Salvini a dus la o prăbuşire a pieţei, generând acuzaţii potrivit cărora coaliţia de guvernare a lui Meloni dăunează credibilităţii Italiei în rândul investitorilor.

    Acţiunile băncilor şi-au revenit ulterior după ce oficialii au clarificat că guvernul va limita impactul măsurii pentru mulţi creditori.

    „Nu vreau să pedepsesc băncile, dar în rândul acestora a luat naştere un dezechilibru semnificativ”, a declarat Meloni pentru cele trei ziare. „Odată cu creşterea consistentă şi prelungită a dobânzilor de către BCE, gospodăriile şi întreprinderile riscă să fie penalizate”.

  • Revolut: Patru din zece români preferă băncile digitale şi doar trei din zece clienţi cu vârsta peste 55 ani mai aleg modelul clasic de banking. ”După ce sucursala Revolut Bank din România va deveni operaţională, vom continua să oferim experienţa 100% digitală”

    Digital banking-ul atrage tot mai mulţi adepţi în România, indiferent că e vorba de GenZ, Mileniali, GenX sau Baby boomers, potrivit unui sondaj realizat de Revolut, care arată că 39% dintre respondenţi au declarat că preferă să folosească băncile digitale, în primul rând pentru flexibilitate (26%) şi pentru controlul sporit asupra propriilor fonduri (13%).

    Doar 4% dintre respondenţi au indicat că preferă băncile cu prezenţă fizică deoarece au mai multă încredere în acestea decât în băncile digitale.

    De asemenea, 9% dintre respondenţi au spus că preferă băncile cu prezenţă fizică deoarece pot cere sfatul unui consultant. 

    „ Dacă ne uităm la preferinţele publicului sub 45 de ani, vom vedea că băncile din telefonul mobil devansează ca preferinţă modelul clasic al serviciilor financiar-bancare şi tind să devină principalul furnizor de astfel de servicii pentru aceşti clienţi. Flexibilitatea, controlul crescut asupra fondurilor, la îndemâna oricui, instrumentele de analiză şi bugetare sau de monitorizare a cheltuielilor sunt ceea ce caută consumatorii activi ai zilelor noastre. Şi vor să poată face asta de oriunde, oricând”, a explicat Gabriela Simion, General Manager Revolut Bank Sucursala România şi Italia.

    Cei mai mari susţinători ai băncilor digitale sunt rezidenţii din vestul ţării (49%), în timp ce în sudul ţării (Muntenia), modelul mixt de bancă cu prezenţă fizică, dublată de o aplicaţie de digital banking, este mai popular (44%).

    Locuitorii din nord-vestul ţării sunt fani ai modelului clasic de banking la ghişeu (15%), în timp ce, la polul opus, bucureştenii şi locuitorii din Ilfov sunt cei mai mari opozanţi ai acestui model (5%).

    „Atunci când o bancă digitală oferă o experienţă excelentă clientului, nu este nevoie de o interacţiune fizică, faţă în faţă, sau de o deplasare într-un oficiu real al unei bănci. De aceea, şi după ce sucursala Revolut Bank din România va deveni operaţională, vom continua să le oferim clienţilor aceeaşi experienţă – 100% digitală. În schimb, clienţii vor putea să îşi vireze fără dificultate salariile direct în contul Revolut în lei, vor putea beneficia de şi mai multe produse clasice bancare (depozite de economii, credite, vor putea face plăţi către diverse instituţii ale statului, vor putea schimba bani în peste 30 de valute, fără să fie nevoie să se deplaseze la un oficiu bancar, să îşi modifice programul zilnic, să completeze diverse formulare. Ca şi până acum, îşi vor rezolva toate problemele legate de bani direct în aplicaţie, doar cu telefonul mobil”, a adăugat Gabriela Simion.

    Cei mai mulţi români (42%) au două conturi bancare, dar campioni în această secţiune sunt milenialii (53%).  GenX se remarcă prin numărul mai mare de conturi bancare , 28% declarând că au între 3-5 conturi bancare.

    Cei mai mulţi consumatori care nu au niciun cont bancar se regăsesc printre reprezentanţii GenZ (8%), un procent superior mediei naţionale, în timp ce la segmentul de vârstă 35-44 de ani a fost identificat cel mai mic procent de răspunsuri „niciun cont bancar” (0,9%).

    Unul din doi români din Generaţia Z preferă banca din smartphone celei cu prezenţă fizică.

    Sondajul arată clar că preferinţa faţă de digital banking este mult mai evidentă în rândul generaţiilor Z, Mileniali şi parţial GenX, cu procente care variază între 45% şi 50%.

    Respondenţii cu vârste peste 45 de ani sunt în favoarea unei soluţii mixte – serviciile bancare clasice combinate cu o aplicaţie de digital banking (cea mai mare valoare, 49%, se remarcă la categoria de vârstă 55-64 de ani).

     

     

  • Imobiliarele se prăbuşesc, iar băncile fac tot posibilul să părăsească barca înainte să se scufunde definitiv: Nume mari din industria bancară precum JP Morgan sau Goldman Sachs s-au trezit că nu pot să scape de creditele imobiliare neperformante aşa uşor şi vor să se debaraseze de ele cu orice preţ

    Băncile care încă încearcă să vândă credite pentru proprietăţi comerciale se confruntă cu o piaţă secătuită şi problematică. În ultimele luni, creditori precum Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co. au încercat să vândă datorii garantate de birouri, hoteluri şi chiar apartamente, dar mulţi dintre ei au descoperit că nu este uşor să facă ordine în portofoliile de credite, în condiţiile în care îngrijorările legate de sectorul imobiliar comercial au crescut puternic, scrie Bloomberg

    Creşterea din acest an a costurilor de împrumut a făcut ca sectorul imobiliar comercial să fie unul dintre cele mai afectate domenii ale economiei. Vânzările de proprietăţi, în special cele de clădiri de birouri, au încetinit serios, oferind proprietarilor şi creditorilor puţine repere pentru a determina valoarea anumitor active. În absenţa tranzacţiilor, părţile interesate urmăresc îndeaproape piaţa de vânzare a creditelor pentru a vedea ce preţ pot obţine în cele din urmă băncile pentru unele dintre împrumuturi.

    Băncile au fost nerăbdătoare să vândă tot ce au putut, uneori pentru a consolida lichidităţile sau pentru a evita situaţiile complicate care pot apărea atunci când un împrumut ajunge la scadenţă şi trebuie refinanţat. Potrivit lui Gregory Hagood, preşedinte al SOLIC Capital, pentru unii creditori, o uşoară reducere a preţului poate fi mai bună decât riscul ca aceştia să fie nevoiţi să fie executaţi silit şi să rămână în cele din urmă cu proprietatea.

    Goldman şi JPMorgan, împreună cu alte bănci, inclusiv Capital One Financial Corp. şi M&T Bank Corp. au încercat să vândă datorii imobiliare în ultimele luni, căutând cumpărători atât pentru vânzări punctuale, cât şi pentru tranzacţii cu portofolii de credite, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, care au cerut să nu fie identificate, citând informaţii private.

    Având în vedere că au loc atât de puţine vânzări, a fost dificil de estimat cât exact cât valorează împrumuturile. În plus, unii vânzători au devenit mai precauţi în privinţa ofertelor pe care le acceptă, mai ales după valul de falimente bancare de la începutul acestui an. Un preţ prea mic ar putea speria investitorii şi ar putea genera îngrijorări cu privire la sănătatea instituţiei financiare, potrivit lui Josh Zegen, cofondator al Madison Realty Capital, un creditor nebancar.
    Având în vedere precauţia băncilor de a accepta un preţ prea mic, unii creditori au ales să atragă cumpărătorii prin alte mijloace. Finanţarea vânzătorului a devenit o opţiune, în care vânzătorul îl ajută pe cumpărătorul împrumutului să finanţeze achiziţia.

    A devenit deosebit de dificil pentru datoriile legate de birouri – tipul de proprietate a cărei valoare s-a prăbuşit cel mai puternic în ultimele 12 luni. Reducerile de locuri de muncă şi creşterea numărului de locuri de muncă la distanţă au dus la un număr record de locuri de muncă vacante în marile oraşe, în timp ce costurile mai mari ale împrumuturilor au făcut ca finanţarea să fie mai dificilă.

    În unele situaţii, băncile se confruntă cu perspectiva de a rămâne cu proprităţile. Instituţii mari, cum ar fi Brookfield Asset Management Ltd., Blackstone Inc. şi un proprietar de birouri legat de Pacific Investment Management Co. au ales să îşi reducă pierderile în cazul unor clădiri, neachitând datoriile. În unele cazuri, proprietarii au înmânat cheile pentru anumite proprietăţi.

    Aareal Bank AG lucrează pentru a vinde datoriile pentru două clădiri din Manhattan unde proprietarii s-au retras . O unitate a băncii oferă credite neperformante pentru două birouri mari, unul în Financial District şi unul în prestigiosul Plaza District din Midtown.

    Chiar dacă băncile se străduiesc să se debaraseze de credite, unii creditori îşi controlează expunerea la proprietăţi imobiliare comerciale prin oprirea iniţierii de noi datorii. Bănci, inclusiv Fifth Third Bancorp, au declarat că au încetat să mai acorde credite pentru birouri.

    În lipsa unei pieţe ceva mai efervescente, apariţia unor evaluări coerente şi clare se lasă aşteptată, ceea aruncă atât imobiliarele cât şi sectorul bancar într-o mare de necunoscute.

     Pe de o parte, marii proprietari vin din spate cu credite neperformante, pe de alta băncile sunt obligate să găsească o soluţie la dilema creditelor, ca să nu provoace haos în sistemul bancar şi în economie, însă soluţiile întârzie să apară.

     

  • Acţiunile băncilor italiene, în cădere liberă după ce guvernul de la Roma anunţă noi impozite excepţionale pe profiturile excedentare ale creditorilor. Scăderi şi pe principalele bănci germane

    Acţiunile băncilor din Italia înregistrau scăderi semnificative în dimineaţa de după anunţul guvernului de la Roma prin care s-a aplicat un impozit excepţional de 40% pe profiturile „în exces” ale creditorilor, obţinute ca urmare a campaniei de înăsprire a politicii monetare.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, 8 august, acţiunile BPER Banca coborau cu 8%, în vreme ce Intesa Sanpaolo scădea cu 7%, iar Banco BPM, UniCredit şi Finecobank se depreciau cu 6%. Indicele de referinţă FTSE-MIB era pe minus cu 1,6%, conform CNBC.

    Efectele erau văzute şi în afara Italiei, Deutsche Bank şi Commerzbank – cele mai mari bănci din Germania – pierzând 2,5-3,5% pe Bursa de la Frankfurt.

    Vicepremierul italian Matteo Salvini declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că taxa de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor (windfall tax) obţinute din creşterea ratelor dobânzilor va fi folosită pentru a reduce taxele şi pentru a oferi sprijin financiar deţinătorilor de credite ipotecare, gospodăriilor şi întreprinderilor.

    „Este suficient să ne uităm la profiturile băncilor din prima jumătate a anului 2023 pentru a ne da seama că nu vorbim de câteva milioane, ci chiar de miliarde”, spune Salvini.

    Taxa unică va fi egală cu aproximativ 19% din profitul net al băncilor pentru anul în curs, estimează analiştii grupului bancar american Citi pe baza datelor disponibile în prezent.

    „Considerăm că această taxă este negativă pentru bănci, având în vedere atât impactul asupra capitalului şi profitului, cât şi asupra acţiunilor băncilor. Noul impact simulat este mai mare decât simularea pe care am efectuat-o în aprilie”, adaugă Azzura Guelfi, analist la Citi.

    Impozitul se va aplica veniturilor “excedentare” nete din dobânzi atât în 2022, cât şi în 2023, ca urmare a majorării ratelor dobânzilor, şi se va aplica asupra veniturilor nete din dobânzi care depăşesc o creştere anuală de 3% în 2022 faţă de nivelurile din 2021 şi o creştere anuală de 6% în 2023 faţă de 2022. Băncile sunt obligate să plătească impozitul în termen de şase luni de la încheierea exerciţiului financiar.

    „Introducerea acestei taxe (care a fost discutată, apoi lăsată în aşteptare) ar putea determina băncile italiene să îşi majoreze costul depozitelor, iar acest lucru vine după o rundă de rezultate în care fiecare bancă şi-a majorat previziunile pentru 2023 privind veniturile nete din dobânzi, asumându-şi o încetinire a creşterii în S2”, continuă Citi.

     

  • Ţara din inima Europei care intră în război deschis cu băncile şi introduce o taxă pe profit pentru creditori

    Cabinetul premierului italian Giorgia Meloni a aprobat o taxă surpriză pe „profiturile suplimentare” ale băncilor în acest an, scrie Bloomberg.

    Taxa a fost strecurată într-un pachet uriaş de măsuri care afectează totul de la licenţe de taxi la investiţii străine. Taxa ar putea aduce peste 2 miliarde de euro în visteria statului, potrivit Ansa newswire.

    Italia a convenit să taxeze „40% din profiturile suplimentare de miliarde de euro ale băncilor” pentru 2023, care urmează să finanţeze reduceri de taxe şi sprijin pentru creditele ipotecare pentru primii proprietari conform vicepremierului Matteo Salvini la o conferinţă de presă la Roma, unde a apărut fără Meloni.

    Mişcarea neaşteptată a avut loc în timpul ultimei şedinţe de cabinet a lui Meloni înainte ca Parlamentul să intre in vacanţă. Anunţul a fost lăsat pe seama lui Salvini, liderul partidului Liga şi cel mai vocal membru al coaliţiei de guvernare pe probleme populiste.

    Marţi, guvernul lui Meloni s-a grăbit să arate cu degetul spre Banca Centrală Europeană, pe care a criticat-o în mod constant în legătură cu deciziile privind dobânzile.

     „Spunem de luni de zile că BCE a greşit când a crescut ratele şi aceasta este o consecinţă inevitabilă”, a declarat Antonio Tajani, de asemenea vicepremier, pentru Corriere della Sera.

    Acţiunile băncilor italiene vor fi în centrul atenţiei în urma acestei măsuri venite peste noapte. Contractele futures pentru indicele de referinţă FTSE MIB au scăzut cu 1,3%, în timp ce acţiunile creditorului UniCredit SpA au scăzut cu 3,6% pe Tradegate faţă de închiderea de luni.

    Profitul băncilor italiene a urcat în primul semestru, deoarece creşterea ratelor dobânzilor a stimulat veniturile din creditare. Luna trecută, Intesa Sanpaolo SpA şi UniCredit şi-au majorat ţintele de business pentru întregul an pentru al doilea trimestru consecutiv, pe fondul înăspririi rapide a politicii Băncii Centrale Europene.

    Meloni a folosit ultima şedinţă a cabinetului pentru a ratifica diverse puncte de lucru neterminate.

    O parte a legislaţiei se referă la transferul de tehnologie în străinătate. Aceasta oferă guvernului puteri suplimentare pentru a controla ce poate fi mutat în domeniul inteligenţei artificiale, al semiconductorilor, al securităţii cibernetice, al aerospaţialului şi al energiei.