BusinessMagazin

Tag: Baia Mare

  • Povestea româncei care a trecut de la meseria de stewardesă în Qatar la producător de documentare pentru British Airways

    Camelia Oros Tsarouchis este o doamnă deosebită, plină de energie şi voie bună. Absolventă a Facultăţii de Drept, Universitatea Babeş €“Balyai şi masterandă a Facultăţii de Marketing, Universitatea ASE Bucureşti, Camelia şi-a început carieră în România, prin practică la un cabinet de avocatură din Baia Mare, oraşul sau natal, scrie vreausafiustewardesa.ro. 

    După experienţa în mediul juridic a urmat televiziune, pentru ca mai apoi Camelia să îşi întindă aripile şi să zboare pentru Qatar Airways. În prezent, Camelia a rămas aproape de aviaţie, producând filme documentare pentru British Airways.

    În continuare, interviul acordat de Camelia Oros Tsarouchis celor de la vreausafiustewardesa.ro:

    Prin ce împrejurări ai reuşit să lucrezi în aviaţie?

    La scurtă vreme după angajarea la cabinetul de avocatură, am realizat că e prea devreme să profesez această meserie, care chiar dacă e ceea ce dorisem să fac de mică, în realitate era mult mai diferită decât ceea ce îmi imaginasem că ar fi. În plus, simţeam că mi-am petrecut anii adolecentei adâncită în cărţi, fără a experimenta viaţă în plinătatea ei. Aşa am ajuns să trec pragul televiziunii locale TL+ cu intenţia de a scrie ştiri. Însă, directorul televiziunii m-a văzut când am lăsat CV-ul şi mi-a propus să dau un “€œtest pe sticla”, după care m-a anunţat: “€œIncepi de mâine cu ştirile, dar vei avea şi o emisiune socială în direct.”

    Televiziunea a fost o experienţă inedită, în care am învăţat să îmi testez şi împing limitele, să experimentez cu lucruri noi şi să cunosc multe persoane pline de curaj şi iniţiativă. Câţiva dintre colegii de televiziune şi-au luat zborul spre alte ţări la un moment dat, ceea ce m-a determinat pentru prima data să mă gândesc: “De ce nu şi eu??”

    Şi aşa mi-am adăugat pentru prima data CV-ul pe unul dintre cele mai mari motoare de căutare online sau de head hunting şi la scurtă vreme am fost contactată cu un job de însoţitor de bord. Aşa m-am hotărât să mă duc la primul interviu, în Braşov.

    Ce calităţi te-au ajutat să obţii un post ca stewardesă?călătorie dinspre Grecia spre Qatar, iar după câteva luni, ne-am decis că ne vom căsători, mutându-ne astfel în Grecia. Azi avem un băieţel voios şi plin de energie, vizitând şi locuind până la vârstă lui de 4 ani jumate pe 4 continente: Europa, Asia, America şi Africa.
    Care ar fi plusurile acestei meserii, în afară de faptul că ai reuşit să ajungi în locuri îndepărtate de pe glob?

    Plusul evident al acestei meserii este faptul că vei călători în toată lumea! Stai în cele mai renumite hoteluri, în cele mai bune condiţii, pluteşti deasupra lumii la propriu şi la figurat. Este un stil de viaţă care îşi lasă amprenta pe dezvoltarea ta ulterioară! Odată ce ai fost în aviaţie, această rămâne parte integrantă a ta. Te internaţionalizezi, te globalizezi, descoperi noi lucruri despre tine şi vezi viaţa de la înălţime, nu dai importanţă decât lucrurilor cu adevărat importante. Nu e de ajuns?!

    În cei trei ani am acumulat experienţă de viaţă pe care persoanele cu profesii normale o pot probabil avea poate într-o viaţă întreagă!

    Cum te-ai simţit atunci când compania de comunicare şi media în cadrul căreia lucrezi ţi-a cerut să produci documentare pentru British Airways?

    Să nu uităm că linia aeriană Qatar Airways şi jobul în sine mi-au dat posibilitatea să mă internaţionalizez, să lucrez cu străini din toate colţurile Pământului şi aceasta m-a adus azi în poziţia pe care o deţin, şi anume cea de Producător Executiv de filme tip documentar, care pot fi vizualizate pe inflight entertainment-ul companiei internaţionale de aviaţie British Airways. Tocmai am terminat un documentar despre Lagos, unul dintre cele mai vibrante oraşe al Africii. Aceeaşi companie media cu care colaborez este şi agentul oficial al publicaţiei internaţionale engleze “€œThe Economist”, pentru care producem rapoarte de ţară în diferite domenii: petrol şi gaze naturale, aviaţie, construcţii şi dezvoltare, bancar, proiecte care îmbină partea jurnalistică cu cea de publicitate.

    În primul rând sunt calităţile fireşti căutate în acest tip de job: prezenţa fizică, înălţime, vârstă. Mai e şi naturaleţea şi carismă de care dai dovadă când vorbeşti cu intervievatorii, dar şi cu concurenţii. Educaţia este un alt factor important. Chiar dacă nu e necesar să ai şi facultate, este recomandabil, împreună cu experienţă în profesii care implică contactul cu lumea: PR, media, relaţii cu clienţii, ospitalitate etc.

    Dacă sunteţi încă pe băncile facultăţilor, terminaţi-vă întâi studiile şi apoi aplicaţi la acest job!

    Bineînţeles, talentul în domeniul lingvistic şi fluenţa în câteva limbi joacă un rol foarte important. Dar nu uitaţi: că să lucrezi în domeniul relaţiilor cu clienţii trebuie să fii ceea ce se zice în engleză: “people person”, altfel nu ai nicio şansa să rezişti mult timp. Consider că a lucra în serviciu cu publicul/clienţii este una dintre cele mai dificile meserii pe care cineva o poate avea. Trebuie să îţi pui mereu faţetă cea mai plăcută, este că şi un rol pe care îl joci.

  • Şi-a lansat prima afacere la 19 ani, iar acum conduce un business de 45 de milioane de euro

    Dotat cu spirit antreprenorial încă din perioada liceului, Tudor şi-a lansat prima afacere la vârsta de 19 ani, un internet cafe în oraşul natal, Baia Mare. După doi ani, a luat decizia de a vinde acest business şi a pleca să lucreze pentru o companie din Paris, din domeniul IT&C, unde timp de cinci ani a avut ocazia de a se dezvolta profesional şi a învăţa cât mai multe despre acest business.

    „Această experienţă a contribuit foarte mult la formarea mea profesională, astfel că la întoarcerea în ţară am considerat că sunt pregătit să îmi lansez propriul business în domeniul telecom. La succesul QuickMobile a contribuit faptul că am adus un concept diferit faţă de ce exista la momentul respectiv pe piaţă, şi anume telefoane fără abonament, precum şi accesorii, dar şi datorită portofoliului extins şi a disponibilităţii produselor în stoc, în acelaşi timp cu lansarea lor pe cele mai mari pieţe internaţionale“, a spus Tudor Ţiboc.

    Managerul QuickMobile participă constant la expoziţii şi târguri de profil, în cadrul cărora au loc lansări de telefoane şi gadgeturi. În plus, prezenţa la astfel de evenimente a asigurat QuickMobile statutul de importator direct şi distribuitor oficial pentru majoritatea brandurilor premium din segmentul de accesorii, precum Jean Paul Gaultier, Guess, Kenzo şi alţii. În ceea ce priveşte planurile de viitor, Tudor Ţiboc spune că va continua să se concentreze pe creşterea şi extinderea businessului QuickMobile, profiturile din ultimii ani fiind reinvestite tocmai în acest scop.

    „Faptul că am crescut constant şi am ajuns la o cifră de afaceri de 45 milioane de euro a determinat diverşi investitori să ne contacteze, însă pentru moment am decis să nu vindem, deoarece considerăm că mai este loc suficient de creştere pe piaţă“, spune Tudor Ţiboc. Pentru acest an, estimarea de business este de peste 50 milioane de euro. Pe lângă platforma online, QuickMobile este prezent la nivel naţional şi cu o reţea de magazine fizice în cele mai mari centre comerciale din ţară. De asemenea, în acest an, compania are în plan extinderea internaţională, prin shopul online www.quickmobileshop.com.

  • Ideea genială care a transformat un român din Baia Mare din „muncitor necalificat” într-un rival de temut pentru Sony şi Bose

    Antonio Meze termina în 2005 studiile la secţia de Design a Facultăţii de Arte din Timişoara, după ce urmase Liceul de arte din Baia Mare şi se afla în faţa unei dificultăţi.
     
    Voia să lucreze în domeniul în care s-a pregătit, dar, din nefericire, în România locuri de muncă în designul industrial nu existau, cum nu prea există nici acum.
     
    Pentru a-şi îndeplini visul a plecat în Statele Unite ca muncitor necalificat. Ce a urmat pare desprins dintr-un film.
     

  • Un tânăr din Baia Mare vinde telefoane şi gadgeturi de 45 de milioane de euro

    Tudor Ţiboc are 35 de ani şi vinde de la Baia Mare telefoane şi gadgeturi de 45 de milioane de euro. Nu vrea să mute sediul central al firmei în Bucureşti, nu este interesat să comercializeze altceva decât tehnologie şi vorbeşte despre extindere internaţională.

    Încă din vremea liceului am simţit nevoia de a mă descurca singur şi de a începe o afacere, iar în anul 1998, la doar 19 ani, am deschis poate primul internet cafe din Baia Mare, pe care după doi ani am reuşit să-l vând.“ A fost prima tentativă antreprenorială a tânărului Tudor Ţiboc, urmată de decizia de a pleca să lucreze în străinătate pentru a câştiga cât mai multă experienţă. S-a angajat la o companie din domeniul IT&C din Paris, unde a învăţat în detaliu acest business mai bine de cinci ani.

    „Faptul că am lucrat în cadrul unei mari companii m-a ajutat să iau legătura cu o serie întreagă de oameni importanţi şi cu personalităţi din domeniul telefoniei mobile. Acest lucru m-a ambiţionat, iar în 2005, când am revenit în ţară, am lansat businessul QuickMobile împreună cu soţia mea“, povesteşte antreprenorul. De la zero în 2005, retailerul IT&C a ajuns în 2014 la o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro, cu 20% peste nivelul anului precedent şi cu un trafic anual de 2,2 milioane de vizitatori unici.

    Creşterea Quickmobile se datorează introducerii gadgeturilor în categoriile de produse disponibile, un segment despre care Ţiboc spune că, în următorii doi-trei ani, va cunoaşte „o explozie“ în rândul utilizatorilor – ceasuri inteligente, brăţări de monitorizare a activităţilor zilnice, ochelari inteligenţi, camere sport şi outdoor. Businessul Quickmobile este profitabil, datele disponibile la ministerul de finanţe indicând un bilanţ pozitiv de circa un milion de euro în anul fiscal 2013.

    „Experienţa pe care deja o acumulasem în domeniul telefoniei mobile la nivel internaţional, plus faptul că pe piaţa din România nu exista în 2005 o altă variantă de achiziţie a unui telefon mobil decât de la operatorii telecom au dus, în mod natural, la lansarea şi la dezvoltarea businessului“, rememorează Ţiboc. Antreprenorul a intrat pe piaţă cu un concept diferit faţă de practicile operatorilor de telefonie mobilă, având în ofertă atât telefoane disponibile fără abonament, cât şi accesorii.

    Astfel, Quickmobile livra terminalele, iar clientul îşi putea alege singur operatorul care să îi furnizeze serviciile de telefonie mobilă. Spune că gama diversificată de modele şi culori, dar şi lansările de telefoane în acelaşi timp cu pieţele internaţionale, au dus la buna poziţionare pe piaţa de retail IT&C din mediul online din România, dar au construit şi percepţia de magazin care aduce pe piaţa locală cele mai noi produse din domeniu, mai rapid decât concurenţa. Despre strategia companiei, Ţiboc nu se arată interesat să împrumute din practicile de diversificare a ofertei aplicate de alţi jucători.

    CONTINUARE ÎN PAGINA A DOUA

  • Cei trei tineri din spatele imaginii online a lui Klaus Iohannis vor să transforme în business succesul de la prezidenţiale

    Cum transformi într-un business succesul campaniei online de la alegerile prezidenţiale?

    Radu Negulescu are 27 de ani. E serios şi corect îmbrăcat. A început să câştige bani singur dinainte de a avea buletin şi şi-a înfiinţat în primul an de facultate firma care a ajuns anul acesta în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe. Ioan are 36 de ani, este cel mai în vârstă. Vorbeşte cu accent moldovenesc, este creativul din grup şi un antreprenor care petrece câteva luni pe an prin lume). Vlad are 35 de ani, este tipul hipsterului care vorbeşte puţin despre importanţa lucrurilor pe care le face. Gândeşte repede, zâmbeşte mult, este entuziast şi cumva introvertit.

    Cei trei sunt un grup tânăr şi vesel despre care ai spune cu drag că urmează să cucerească lumea. Atâta doar că ei au cucerit-o deja. Dar au cucerit-o pe neaşteptate şi într-un iureş care nu le-a lăsat timp să realizeze prea mult ce se întâmplă. Au cucerit-o dintr-un subsol de pe bulevardul Kiseleff şi tot asediul cu bătăliile aferente a durat cam trei luni.

    Cei trei, care s-au adunat laolaltă săptămâna trecută pentru prima dată după alegerile din 16 noiembrie, au coagulat în jurul lor o echipă care a făcut campania online a candidatului ACL la Cotroceni, Klaus Iohannis. Descriu experienţa din campanie fără exaltare, cu conştiinţa faptului că au făcut lucrurile cum trebuie şi că au muncit mult mai mult decât credeau că pot să muncească: „A fost mizerabil de greu şi groaznic de frumos în campanie, până la ultima clipă. Indiferent de rezultat, am fi rămas cu o experienţă extraordinară“, rezumă ei cele trei luni de campanie. „Au fost trei luni şi-un pic cât trei ani, au fost trei luni în care m-am reinventat de zece ori, în care am învăţat cât nu mă puteau învăţa toate şcolile din lume“, sintetizează Radu Negulescu campania pe blogul său.

    Uitându-se în urmă, Radu, Ioan şi Vlad spun că nu au avut un roadmap clar legat de campania online. „I-am spus candidatului de la început că îi vom aduce 1 milion de like-uri şi un engagement bun şi i-am adus. Am setat o ţintă ambiţioasă pentru că o astfel de ţintă îţi impune un anumit stil de lucru. Dacă ţinteşti maxim, munceşti maxim şi chiar dai dincolo de ceea ce credeai că poţi da. Am pus o ţintă mare şi am construit sănătos în jurul ei“, concluzionează cei trei care a fost secretul succesului din social media al candidatului ACL.

    Vlad Tăuşance spune că au avut tot timpul senzaţia din filmele americane în care câţiva oameni pe care nu îi cunoaşte nimeni stau într-o încăpere şi desenează traiectoria unui destin politic. Însă a mai fost ceva, o diferenţă care a făcut campania din subsolul din Kiseleff diferită de campaniile anterioare din România: „Ce am simţit nou a fost mai degrabă un vibe de tehnologie de vârf aplicată decât de partid sau de task politic. Radu (Negulescu – n.r.) ne-a convins pe toţi şi ne-a învăţat să tratăm campania ca pe un start-up, cu tot ce înseamnă asta“. Radu Negulescu, un tânăr de 27 de ani din Baia Mare, care a fost coordonatorul campaniei online şi (parţial) de creaţie, este cel care i-a adus împreună pe toţi cei care au lucrat în campanie.

    În acest punct vine aproape natural întrebarea: cum a ajuns însă un tânăr de 27 de ani din Baia Mare să coordoneze campania la nivel naţional a candidatului ACL? Radu Negulescu sintetizează simplu decizia de a se alătura campaniei: „Eu ştiam nişte oameni la PNL, făcusem anterior joburi de tehnologie pentru ei – site, manual de identitate şi alte proiecte. M-au întrebat dacă ne putem ocupa de campania online, am acceptat, am fost numit coordonator pe zona online şi creativă“.

    Îi atrag atenţia că sintagma „cunoşteam nişte oameni la PNL“ este sensibilă şi detaliază povestea, care se suprapune cu povestea sa personală şi de business: „Povestea nu este fantastică. M-am lăsat de facultate de trei ori, pentru că am început să fac business de foarte devreme şi mi s-a părut mai util să cresc afacerea decât să învăţ lucruri care nu prea se mai aplică acum. Nu am părinţi implicaţi politic la PNL sau în altă parte, nu am avut nicio relaţie dubioasă sau care să poată ridica vreun semn de întrebare. Şi eu mă suspectez câteodată, dar chiar nu am nimic ascuns, obscur, care să mă fi propulsat. Am muncit enorm, nu am primit şi nu am luat niciodată lucrurile de-a gata“.

    Radu Negulescu a fondat în urmă cu opt ani firma Trencadis, care are acum 50 de angajaţi, 3 birouri în România şi a avut afaceri de peste 4 milioane de lei în 2014. Trencadis a pornit la drum când Radu Negulescu avea 19 ani şi era în primul an de facultate, dar şi în căutare de proiecte în care să lucreze: „Prietena unui prieten m-a rugat să refac un site pentru o cunoştinţă de-a ei. Aşa am ajuns să fac site-ul primăriei Dragomireşti din Maramureş. I-am rugat să mă recomande dacă sunt mulţumiţi de munca mea şi ei m-au recomandat; aşa am ajuns să fac site după site până când am realizat că am făcut peste 500 de site-uri de primării, atunci m-am oprit şi am trecut pe licitaţiile de proiecte mai mari din zona guvernamentală“.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Autoeconom.ro

    Elementul de noutate:

    Platforma a fost inspirată de un model similar din Danemarca şi reprezintă locul de întâlnire între proprietarii de maşini şi service-urile auto, prin care şoferii pot să găsească cele mai bune oferte de reparaţii, în funcţie de criterii ce ţin de preţ, proximitate, garanţia pieselor necesare sau recenziile celorlalţi clienţi.

    Efectele inovaţiei:

    La un an după lansarea pe piaţa autohtonă, site-ul Autoeconom.ro centralizează 210 service-uri din toate judeţele ţării şi  va genera până la sfârşitul anului venituri cuprinse între 15.000 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor fondatorilor acestuia.

    Până în prezent, în jur de 1.350 de utilizatori au folosit platforma, iar ţinta propusă până la sfârşitul anului este de 5.000 de utilizatori.

    Descriere:

    Dezvoltarea platformei Autoeconom.ro a fost inspirată de experienţa unuia dintre fondatori într-o perioadă în care studia în Danemarca. Tudor Costel Cioltea a preluat  ideea unui site danez şi a aplicat-o pe piaţa autohtonă, fiind ajutat în realizarea proiectului de foştii săi colegi de liceu Cristina Pop, Norbert Kolozsvari, Marius Crişan, Ioana Pop.

    Investiţia iniţială – economiile celor cinci tineri – a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit şi o pot face doar în scop informativ, fără să facă neapărat programarea la service. Site-ul se monetizează în schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei opţiuni de plată a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaugă un comision între 10 şi 15% din valoarea reparaţiilor intermediate, un altul de 1.000 de lei şi unul de 2.000 de lei, care permite şi accesul service-urilor la companiile cu flote de maşini.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cinci tineri din Baia Mare câştigă 20.000 de euro pentru că rezolvă problema pe care şoferii din România o urăsc

    “ÎŢI FACI UN CONT, DESCRII PROBLEMELE MAŞINII ÎNTR-UN FORMULAR, DATELE TEHNICE ALE ACESTEIA, ORAŞUL ŞI PERIOADA ÎN CARE DOREŞTI SĂ REPARI MAŞINA, IAR APOI AŞTEPŢI OFERTELE DE LA SERVICE-URI“, descrie băimăreanul Tudor Cioltea modul cum funcţionează platforma Autoeconom.ro, subiectul tezei sale de licenţă şi al primei afaceri în care s-a lansat, alături de patru colegi de liceu.

    Potrivit antreprenorului, acesta este un loc de întâlnire între proprietarii de maşini şi service-urile auto, prin care şoferii pot să găsească cele mai bune oferte de reparaţii, în funcţie de argumente ce ţin de preţ, proximitate, garanţia pieselor necesare sau recenziile celorlalţi clienţi. La un după lansarea pe piaţa autohtonă, site-ul lor centralizează 210 service-uri din toate judeţele ţării şi le va aduce tinerilor până la sfârşitul anului venituri cuprinse între 15.000 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor lui Cioltea, care conduce afacerea împreună cu prietenii săi. Ideea unei astfel de afaceri i-a venit în perioada când era student în Danemarca.

    După absolvirea liceului, a plecat împreună cu Cristina Pop, în prezent una dintre colegele sale de afaceri, să studieze marketingul la Lillebaelt Academy din oraşul danez Odense. Au ales academia pe seama recomandărilor colegilor care plecaseră în anii anteriori, pentru varietatea de studii de business, dar şi pentru posibilitatea de a lucra în paralel cu acestea. Costurile de întreţinere i-au determinat pe el şi pe colega sa să îşi caute un loc de muncă imediat ce au ajuns acolo. Astfel, prima experienţă de muncă pe care au avut-o a fost înfiinţarea unei firme de curăţenie. ”Am învăţat să ne organizăm, să găsim nişte clienţi şi să furnizăm servicii de calitate„, îşi aminteşte el.

    După doi ani de studiu în marketing management, li s-a oferit posibilitatea de a intra într-un program pilot de un an şi jumătate pe specializarea ”Inovaţia în afaceri şi educaţia antreprenorială„. ”Era o consecinţă a perioadei de după criză, când toată lumea voia să facă ceva diferit„, explică Cioltea motivul danezilor de a lansa un astfel de program. În cadrul acestuia, au avut posibilitatea de a lucra cu profesori ce veneau din mediul de afaceri şi care nu aveau neapărat foarte multă experienţă în a preda. Iar modul cum se desfăşurau cursurile era, de cele mai multe ori, inedit.

    ”Am ajuns într-o clasă goală, în care nu se aflau mese sau scaune, ci doar o tablă interactivă foarte mare. Ni s-a spus să luăm loc şi să fim creativi în găsirea acestuia„, explică Tudor Cioltea modul cum a decurs primul curs de inovaţie în afaceri. Ultimul an de studiu avea ca obiectiv realizarea unei lucrări practice de licenţă, iar programul de inovaţie şi educaţie antreprenorială le oferea posibilitatea de a-şi face firma fie virtual, fie să se lanseze în afaceri în mod real.

    Au început Autoeconom.ro, ca urmare a unei experienţe pe care au avut-o la danezi. ”Aveam o maşină şi, fiind într-o ţară străină, orice vizită la service era foarte scumpă. Dat fiind că, spre deosebire de România, nu aveam niciun prieten care să îmi recomande service-ul potrivit, am găsit o platformă online care să ne ofere acest lucru.„ Site-ul danez centraliza o serie de service-uri şi furniza oferte utilizatorilor în funcţie de nevoile acestora.

    Pentru că o astfel de platformă nu exista în România, tinerii au preluat ideea şi au aplicat-o pe piaţa autohtonă, având astfel şi pretextul pentru a se întoarce în oraşul de origine, aşa cum îşi doreau de la început. ”Ştiam că nu putem să ne întoarcem şi să ne luăm un job obişnuit, cel puţin în Maramureş, aşa că trebuia să facem ceva pe cont propriu.„

    Li s-au alăturat Norbert Kolozsvari, care a studiat programare, Marius Crişan, specializat în web design tot în Danemarca, şi o altă colegă de liceu, Ioana Pop, care a studiat tehnologia informaţiei la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Şi-au împărţit responsabilităţile în funcţie de competenţe: Marius se ocupă de partea tehnică şi de modul cum arată platforma, Cristina, de partea de promovare şi de marketing online, Ioana, de project management, iar Tudor, de partea de service-uri partenere şi relaţii cu media.

    Investiţia iniţială – economiile celor patru tineri – a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit şi o pot face doar în scop informativ, fără să facă neapărat programarea la service. Site-ul se monetizează în schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei opţiuni de plată a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaugă un comision între 10-15% din valoarea reparaţiilor intermediate, un altul de 1.000 de lei şi unul de 2.000 de lei, care permite şi accesul service-urilor la companiile cu flote de maşini. 

  • Investiţie de milioane de euro într-o fabrică la Baia Mare

    Compania Samdam Gifts, specializată în distribuţia de articole promoţionale, a accesat fonduri europene de 2,2 milioane de euro pentru achiziţii de echipamente şi utilaje pentru producţie.

    Samdam Gifts îşi doreşte ca prin aceste fonduri să mărească substanţial capacitatea de personalizare a articolelor textile. Achiziţiile vizează utilaje şi echipamente performate pentru serigrafie, broderie, transfer digital, transfer serigrafic, print digital. Compania anunţă că va deschide, la finele lunii august a unei noi fabrici în Baia Mare.

    ”Dovada că piaţa din România se dezvoltă şi pe acest segment, al produselor personalizate, o reprezintă şi faptul că previziunile făcute de către noi că Samdam Gifts va depăşi 3 milioane de euro cifra de afaceri în 2014, sunt în grafic”, declară Sebi Vasilescu, general manager Samdam Gifts.

    |n septembrie 2013, Samdam Gifts deschidea cel mai mare showroom de articole promoţionale din România investind 100.000 de euro. Firma face parte din Samdam Group, care activează în importul şi distribuţia de obiecte promoţionale din 1994, începându-şi activitatea în Belgia, apoi consolidându-şi poziţia prin înfiinţarea unor noi birouri în Franţa (2005), Olanda (2006), Hong Kong (2007) – pentru facilitarea importurilor din Asia şi România (2008).

    Samdam Gifts Romania deţine propriile spatii de productie, depozitare si personalizare. |n prezent cu birouri deschise în  Bucureşti, Baia Mare, Iaşi si reprezentanti in Cluj si Timisoara, Samdam Gifts are o echipă formată din 49 de persoane.

  • Cum arată fostul ministru Decebal Traian Remeş după un an de închisoare

     Decebal Traian Remeş, condamnat la trei ani de închisoare în dosarul “Caltaboşul”, a fost încarcerat din 25 februarie 2013 la Penitenciarul Baia Mare, iar la jumătatea lunii ianuarie a cerut să fie eliberat condiţionat, motivând că are peste 60 de ani şi a ispăşit o treime din pedeapsă.

    Potrivit vechiului Codul Penal, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani se poate dispune eliberarea condiţionată după executarea efectivă a unei treimi din durata pedepsei, în cazul condamnării care nu depăşeşte 10 ani. Noul Cod penal stipulează, în acelaşi caz, că deţinutul poate fi eliberat după ce a executat jumătate din pedeapsă. Potrivit principiului aplicării legii mai favorabile, Remeş beneficiază de prevederile vechiului Cod penal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TRW Automotive Holdings deschide o fabrică de airbag-uri la Roman

    Reprezentanţii companiei au declarat că se aşteaptă ca fabrica de la Roman să asigure suport pentru celelalte unităţi din Europa, anunţă www.autonews.com.

    Prin deschiderea acestui nou centru de operare, TRW Automotive estimează că va crea 400 de noi locuri de muncă până la sfârşitul anului, urmând ca în următorii doi ani să mai angajeze încă 600 de persoane.

    O altă companie americană, Lear Corp., deschide o fabrică de scaune la Iaşi în această lună Fabrica, care va genera în timp 1.500 de locuri de muncă, va fi a patra unitate din România.