BusinessMagazin

Tag: avertizare

  • Un grup de economişti avertizează că majorarea pensiilor cu 40% nu poate fi susţinută de economie

    Academician Aurel Iancu, Daniel Daianu (Presedinte, Consiliul Fiscal), Ella Kallai (Ph.D, Sorbonne-Pantheon si SUNY/New York.), Valentin Lazea (Economist Sef, BNR), Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School) au adresat o scrisoare deschisă în care avertizează asupra riscurilor aduse de majorarea pensiilor cu 40% asupra economiei.

    Semnatarii poartă singuri responsabilitatea acestui text, care nu angajează în mod necesar instituţiile cu care sunt afiliaţi.

    Mai jos aveţi opinia:

    Lupta cu  pandemia nu s-a terminat si avem de gestionat o criza economica  fara precedent, care afecteaza sever ramuri ale economiei si distruge locuri de munca.

    Marea provocare este cum sa avem redresare, crestere economica cu  consolidare fiscala/bugetara in anii ce vin.

    România a început lupta contra virusului corona cu  deficite bugetar si extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, intre cele mai inalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de actiune a Guvernului.

    În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurala, care nu tine cont de pozitia ciclica a economiei.  Cu cat cresc mai mult cheltuieli rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobanzi) in buget, cu atat mai limitat devine spatiul de a sprijini economia, de a limta efecte sociale negative.,  

    România va avea în 2020 un deficit bugetar in jur de  9% din PIB, care include cresterea cu 14% a punctului de pensie.  Tari cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României si situatia de la vecini.

    Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocarile imense viitoare, inclusiv consecinte ale aplicarii noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forta de munca) si  tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu. . Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent in acest sens. Analize ale BCE şi ale altor banci centrale fac referiri sistematice la aceleasi provocari.

    Este vital sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40% in acest moment, pentru ca economia nu o poate sustine. Daca nu va fi evitata,  consolidarea fiscala graduala, care sa protejeze redresarea economica, ar deveni una fortata, dezordonata, dureroasa, cu cresteri imediate de impozite si taieri de cheltuieli. Economia si-ar intrerupe relansarea si ar    reintra in  recesiune in 2021. Pe termen mediu insa, o crestere a pensiilor, indeosebi cu accent pe cele mici, este necesara, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii.

    Concilierea redresarii economice cu  consolidarea fiscala/bugetara

    In 2021 trebuie sa continuam lupta cu pandemia si sa protejam redresarea. Cum sa realizam aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice.  Desi regulile fiscale sunt suspendate in UE in 2020 si 2021, este foarte putin probabil  ca  pieţele sa  accepte  deficite bugetare mari cauzate in principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir si asteapta anuntarea unui program credibil de consolidare fiscala/bugetara graduala inca din 2021

    Redresarea economica in anii ce vin poate fi conciliata cu o corectie macroeconomica, a deficitului bugetar. Corecţia deficitelor nu se poate face esenţialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar.

    O corecţie intempestiva  ar submina relansarea economica. Corecţia ordonata reclama un program pe câţiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub  3% din PIB in 2024.  

    Programul de corecţie trebuie să fie agreat cu CE, Romania fiind in procedura de deficit excesiv.

    Pasul de corecţie macroeconomica depinde de mersul economiei,  de restrangerea cheltuielilor bugetare si de cresterea veniturilor bugetare.

    Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare . Utilizarea masiva de fonduri europene ar ajuta intr-o maniera hotaratoare pasul anual al corectiei fiscale.

    Oricum, regimul fiscal trebuie sa fie echitabil si aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie sa fie transparenta, responsabila si eficienta astfel incat  sa induca conformarea la plata a contribuabililor. 

    In 2021 deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare in jur de 7%  din PIB concomitent cu continuarea unor masuri de combatere a crizei sanitare si de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste masuri poate fi finantata cu resurse europene.

    Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin.

    Trebuie avuta in vedere problematica sociala pe fondul robotizarii, eliberarii de forta de munca; aceasta implica existenta de resurse in bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, desi nu este realista disponibilizarea unui numar mare de persoane din sectorul public intr-o perspectiva imediata, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie  sa fie restranse.

    Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar si se poate obţine. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia si Bulgaria arata ca reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB.

    Efortul cresterii gradului de colectare a veniturilor concomitent cu cresterea eficientei cheltuirii banului public reclama, intre altele, mai multa transparenta, lupta contra evaziunii fiscale si a practicilor neloiale de optimizare fiscala (ex: impozitarea sa sa se faca unde se realizeaza business-ul, nu unde este inregistrat), restructurarea si informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor si tratamentelor fiscale preferentiale care au erodat baza de impozitare.

    Banii europeni şi “chestiunea macroeconomică”

    Fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecţia bugetului. Nu numai că susţin cererea agregata prin cheltuieli guvernamentale de cateva procente din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), dar şi producţia internă; ar avea functie anti-ciclica esentiala. Banii europeni ar ajuta si finanţarea balanţei de plăţi. Fonduri europene importante ar susţine puternic activitatea firmelor private direct si indirect.

    Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când  se impune consolidarea fiscala. De notat ca resursele din Facilitatea europeana de redresare si rezilienta ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul national de redresare si rezilienta, ce trebuie trimis la Bruxelles pana in aprilie 2021, sa fie ambitios, realist si profesionist intocmit astfel incat sa respecte cerintele CE Consolidarea fiscala ne-ar apropia de intrarea in Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 si Uniunea Bancara, de aderarea la zona auro, in momentul incare economia va fi pregatita pentru asa ceva.

    Intr-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face faţă la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public  robust devine o prioritate pentru securitatea naţională având în vedere provocările viitoare. Sa avem în vedere cât de puţin se cheltuie în România pentru educaţie şi sanatate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educatie si sanatatea publica sunt in fapt, in parte, investitii in capital uman.

    România nu trebuie să capete  dependenţă structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile.

    Economia viitorului va fi diferita  fata de cea de inainte de pandemie si trebuie sa fim pregatiti pentru schimbarile ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitara, de noi tehnologii si de politicile statelor in abordarea  schimbarilor climatice.

  • Cod galben de ploi puternice în 28 de judeţe ale ţării

    Un număr de 28 de judeţe se vor afla sub Cod galben de instabilitate atmosferică de luni seară până marţi la prânz, potrivit unei avertizări emise de Administraţia Naţională de Meteorologie. De marţi după-amiază până vineri, ANM anunţă ploi îndeosebi în jumătatea de nord a ţării.

    Avertizarea intră în vigoare luni la ora 18:00 şi expiră marţi la ora 12:00 şi anunţă instabilitate atmosferică temporar accentuată şi ploi însemnate cantitativ.

    În Oltenia, Moldova şi local în Muntenia, Transilvania şi Maramureş vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

    În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi 25…35 l/mp şi pe arii restrânse, îndeosebi în Moldova şi în zona de munte, 40…60 l/mp.

    Ploi şi manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala şi în restul teritoriului, iar în sud-est şi vest vor fi intensificări temporare ale vântului, cu rafale în general de 45…55 km/h.

    Avertizarea vizează judeţele Maramureş, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Harghita, Mureş, Braşov, Covasna, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Dolj, Mehedinţi, Gorj, Sibiu, Alba, Caraş Severin, Hunedoara , Botoşani, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Teleorman şi Olt.

    Începând de marţi după-amiază şi până vineri, va ploua însemnat cantitativ îndeosebi în jumătatea de nord a ţării.

  • Administraţia Donald Trump avertizează asupra riscurilor la frontiera irlandeză din cauza Brexit

    Iniţiativa Guvernului Boris Johnson de modificare a Acordului Brexit riscă să conducă la apariţia “accidentală” a unei frontiere între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, avertizează un oficial din cadrul Administraţiei Donald Trump.

    “Toată lumea îmi dă asigurări că nu există niciun interes de a fi instituită o frontieră între Republica Irlanda şi Irlanda de Nord. Apreciem acest lucru, îl respectăm şi suntem de acord. Singurul lucru de care eu încerc să mă asigur în faţa acestor opinii este să evităm crearea unei frontiere în mod accidental”, a declarat, conform cotidianului Financial Times, Mick Mulvaney, emisarul special al Casei Albe pentru Irlanda de Nord.

    Referindu-se la acordul de pace semnat de liderii politici de la Londra, Dublin şi Belfast în 1998, Mick Mulvaney a precizat: “Administraţia Trump, Departamentul de Stat şi Congresul SUA sunt aliniate în dorinţa de a vedea menţinerea Acordului din Vinerea Marea şi lipsa frontierei”.

    Mai mulţi politicieni democraţi din SUA, inclusiv candidatul la preşedinţie Joseph Biden şi Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, au exprimat preocupări privind iniţiativa Guvernului Boris Johnson de a modifica unele clauze ale Acordului Brexit. Tratatul conferă un statut special provinciei britanice Irlanda de Nord, pentru a evita apariţia controalelor la frontieră şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Însă Guvernul Boris Johnson contestă menţinerea reglementărilor UE în provincia britanică Irlanda de Nord.

    Joseph Biden, candidatul Partidului Democrat în scrutinul prezidenţial din SUA, a cerut Marii Britanii să nu modifice condiţiile Brexit, avertizând că orice viitor tratat comercial bilateral depinde de respectarea Acordului de pace din Irlanda de Nord. “Nu putem permite ca Acordul din Vinerea Mare, care a instaurat pacea în Irlanda de Nord, să devină victima Brexit”, a declarat Joseph Biden, fost vicepreşedinte al SUA. “Orice acord comercial dintre SUA şi Marea Britanie va depinde de respectarea Acordului din Vinerea Mare şi de evitarea revenirii la controale vamale”, a subliniat Biden.

    Guvernul Boris Johnson a dat asigurări, joi, că nu intenţionează să afecteze Acordul de pace din Irlanda de Nord, precizând, după criticile candidatului democrat la preşedinţie Joseph Biden, că le va explica politicienilor de la Washington situaţia negocierilor pe tema Brexit.

  • OMS avertizează că nicio ţară nu poate „pretinde” că pandemia de COVID-19 s-a încheiat

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că nici o ţară nu se poate „preface” că s-a încheiat pandemia COVID-19 şi spune că o relaxare a restricţiilor prea devreme ar fi dezastruoasă.

    Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că ţările trebuie să aibă „control” asupra virusului înainte de a încerca să repornească economiile.

    „Cu cât ţările au mai mult control asupra virusului, cu atât mai repede se pot deschide”, a spus Tedros, citat de AP.

    „Nicio ţară nu poate pretinde că s-a încheiat pandemia. Realitatea este că acest virus se răspândeşte uşor. Deschiderea fără control este o reţetă pentru dezastru. Vrem să vedem copiii că se întorc la şcoală şi oameni care se întorc la locul de muncă, dar vrem să facem asta în siguranţă”, a transmis Tedros.

    „Dacă ţările sunt serioase în ceea ce priveşte deschiderea, atunci trebuie să fie serioase şi în ceea ce priveşte suprimarea transmisiei şi salvarea vieţilor”, a spus el. „Acest lucru poate părea un echilibru imposibil, dar nu este. Se poate face şi s-a făcut”, a conchis şeful OMS.

  • Principalul expert epidemiologic al Casei Albe avertizează: Lansarea prematură pe piaţă a unui vaccin anticoronavirus ar putea compromite testarea celorlalte tratamente

    Principalul expert epidemiologic al Statelor Unite crede că distribuirea unui vaccin înainte de a i se dovedi eficacitatea ar putea compromite testarea altor tratamente de combatere a coronavirusului, scrie CNBC.

    Oamenii de ştiinţă şi experţii din domeniul sănătăţii şi-au exprimat grijile cu privire la decizia preşedintelui Donald Trump de a presa Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA să dezvolte un vaccin înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie, fapt ce i-ar creşte semnificativ şansele pentru un an doilea mandat la Casa Albă.

    „Lansarea prematură a unui vaccin anticoronavirus ar face imposibilă testarea altor tratamente”, a declarat Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase şi epidemiologul-şef al Casei Albe.

    Testele clinice efectuate de companiile farmaceutice Moderna, Pfizer şi AstraZeneca, care implică zeci de mii de voluntari, au început oficial în ultimele săptămâni. Gigantul Johnson & Johnson a declarat în urmă cu o săptămână că speră să includă 60.000 de voluntari în faza a treia a testelor.

    „Este extrem de important să dovedim că un vaccin este sigur şi eficient şi sper ca procesul să nu fie perturbat de nimeni”, a adăugat Fauci.

    Vaccinul dezvoltat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford se află deja în faza a treia a testelor clinice. Comisia Europeană a ajuns deja la un acord cu compania farmaceutică pentru a achiziţiona vaccinul şi pentru a dona anumite cantităţi ţărilor cu venituri mici şi medii.

     

  • OMS avertizează: Coronavirusul este transmis în mare parte de cei cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, mulţi dintre ei neştiind că sunt infectaţi

    Coronavirusul este răspândit în mare parte de tineri, mulţi dintre ei neştiind că sunt infectaţi, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

    Membrii din cadrul OMS au declarat marţi că numărul tinerilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 a crescut semnificativ în ultimele săptămâni, punându-se în pericol sănătatea celor vârstnici şi a altor categorii vulnerabile, scrie Business Insider.

    „Oamenii cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani continuă să accelereze transmiterea. Mulţi nu sunt conştienţi de infecţie, ceea ce creşte riscul pentru cei vulnerabili”, a spus un oficial al organizaţiei.

    Mai multe ţări europene au raportat creşteri semnificative ale numărului de cazuri în ultimele săptămâni pe măsură ce restricţiile de circulaţie au fost ridicate. Grecia , Croaţia şi Turcia au devenit ultimele ţări adăugate pe lista de carantină obligatorie a Marii Britanii.

    În consecinţă, cetăţenii britanici vor trebui să intre într-o perioadă de 14 zile de carantină dacă se vor întoarce din ţările menţionate anterior. Celelalte ţări care au fost adăugate recent pe lista Regatului Unit sunt Franţa, Spania, Belgia şi Olanda.

    Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat săptămână trecută că ţările ar trebui să răspundă crizei create de pandemie prin suprimarea constantă a virusului, urmând exemplul unor state precum Noua Zeelandă sau Vietnam.

    „Dacă vom suprima în mod eficient virusul, vom putea redeschide societatea în condiţii de siguranţă.”

     

  • Cod galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină, în 15 judeţe

    Meteorologii au emis o avertizare Cod galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină, valabilă marţi între orele 12.00 – 23.00 în 15 judeţe ale ţării.

    În vestul şi sudul Transilvaniei, în sudul Banatului, în sud-vestul Moldovei, precum şi în jumătatea de nord a Olteniei şi a Munteniei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va
    manifesta prin averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii şi grindină.

    Cantităţile de apă vor depăşi 20…25 l/mp şi izolat 40…50 l/mp.

    Alerta Cod galben vizează judeţele Braşov, Covasna, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Mehedinţi, Gorj, Sibiu, Alba, Cluj, Caraş Severin, Hunedoara, Vrancea şi Buzău.

    Manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala pe arii restrânse şi în restul ţării.

     

  • Nelu Tătaru avertizează românii: „Ce am văzut în Spania şi Italia se poate întâmpla şi la noi”

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a avertizat că România ar putea ajunge în situaţia în care au fost Spania şi Italia în lunile martie-aprilie, dacă nu vom respecta regulile cerute de autorităţi şi numărul pacienţilor care ajung în spitale va creşte.

    “Suntem pe acel trend crescător, dar scăzând ca şi intensitate a creşterii numărului de cazuri de la o zi la alta – nu suntem în scădere – suntem în momentul în care, dacă respectăm următoarele săptămâni nişte lucruri, ar trebui să ajungem la un platou (…). Eu aş vrea să se stabilească la 1.200, la 1.300, dar el se poate stabili la 1.500. Dar 1.500 la 10 zile înseamnă încă 300 de cazuri în plus pe terapie intensivă”, a declarat Nelu Tătaru, luni seară, la TVR.

    Ministrul a mai spus că numărul de cazuri noi ar trebui să scadă cam într-o săptămână şi jumătate, dacă toată lumea respectă regulile. „Dacă nu vom respecta aceste reguli, vom asista la o creştere accentuată de la o zi la alta, la o suprapopulare a spitalelor, la o aglomerare a UPU sau a secţiilor ATI, iar scenariile pe care le vedeam în martie-aprilie în Spania şi Italia se pot repeta şi la noi”, a avertizat Tătaru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Principalul economist al Fondului Monetar Internaţional avertizează: Impactul economic al coronavirusului va fi resimţit pentru „o perioadă lungă de timp” chiar dacă vaccinul va fi gata în 2020

    Fostul guvernator al băncii centrale din India şi principalul economist al Fondului Monetar Internaţional, Raghuram Rajan, avertizat că impactul economic generat de COVID-19 va fi resimţit pentru „o perioadă lungă de timp” chiar dacă vaccinul va fi gata până la sfârşitul lui 2020, potrivit Business Insider.

    „Vom trebui să vaccinăm o mulţime de oameni. Aşa că, în cel mai bun caz, oamenii vor da buzna în restaurante abia la mijlocul anului viitor”, spune Rajan.

    Comentariile economistului vin la scurt timp după ce AstraZeneca, Moderna şi Pfizer au raportat rezultate promiţătoare în ceea ce priveşte dezvoltarea unui vaccin anticoronavirus.

    Totuşi, economiile ţărilor care au reuşit să ţină sub control numărul de infecţii pot opera la „o capacitate de doar 95%” până se vor redeschide majoritatea business-urilor mici, iar încrederea oamenilor va reveni la normal.

    Pentru a controla efectele crizei generate de coronavirus, Rajan spune că guvernele ar trebui să se îndepărteze de stimulentele adresate întregii populaţii pe termen scurt către susţinerea imediată a sectoarelor afectate.

    Creşterea politicilor protecţioniste nu va face decât să amâne recuperarea economică, urmând să fie lovite direct ţările care se bazează masiv pe exporturi, a adăugat economistul.

     

  • Michel Barnier negociatorul-şef al UE avertizează firmele europene: Acceleraţi pregătirile pentru scenariul unui Brexit fără acord

    Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru relaţiile viitoare cu Marea Britanie a avertizat companiile europene să-şi accelereze pregătirile pentru un scenariu de Brexit fără acord, relatează Euractiv.

    Odată cu încheierea ultimei runde de negocieri în Londra săptămâna trecută, Michel Barnier a declarat că discuţiile confirmă faptul că există în continuare divergenţe semnificative între Uniunea Europeană şi Marea Britanie.