Tag: avere

  • Elon Musk a pierdut şi a doua poziţie în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume

    Elon Musk a pierdut şi a doua poziţie în clasametul celor mai bogaţi oameni din lume. Averea CEO-ului Tesla a înregistrat în această săptămână pierderi de aproximativ 6,2 miliarde de dolari, ceea ce l-a adus pe locul trei în clasamentulul Forbes al miliardarilor.

    Pierderile lui Musk au început miercuri, iar în ultima şedinţă bursieră din săptămână acţiunile Tesla au scăzut cu aproape de 5%. Acum, averea sa este de 150,9 miliarde dolari, în timp ce 17 februarie era de 191 miliarde dolari.

    Cea de-a doua cea mai bogată persoană din lume este acum francezul Bernard Arnault, proprietarul conglomeratului LVMH, cu o avere de 155,6 milioane de dolari. Grupul LVMH cuprinde peste 70 de mărci de lux, ărintre care Louis Vuitton, Christian Dior, Fendi, Givenchy, Marc Jacobs, Fenty Beauty, Bvlgari, Tiffany & Co. şi Sephora.

    Până luna trecută, Elon Musk şi Jeff Bezos s-au clasat pe rând pe primul şi al doilea loc pe lista miliardarilor Forbes. Acum fondatorul Amazon îl depăşeşte pe CEO-ul SpaceX cu aproape 25 de miliarde de dolari, averea sa fiind de 175,4 miliarde de dolari.

    Cu doar 10 zile în urmă, pe 24 februarie, Tesla a scăzut cu 25%, iar Elon Musk a pierdut peste 15 miliarde de dolari într-o singură zi. La acea vreme, averea magnatului în vârstă de 49 de ani era de 166,1 miliarde de dolari.

  • De câţi bani ai nevoie pentru a intra în „clubul 1%” al celor mai bogaţi oameni din lume

    Suma de care ar avea nevoie o persoană pentru a intra în clubul celor mai bogaţi 1% oameni din Statele Unite este de aproximativ 4,4 milioane de dolari, în timp ce Singapore, Elveţia şi Monaco implică sume de aproximativ 3, 5 şi, respectiv, 8 milioane de dolari, potrivit Bloomberg, care citează compania de consultanţă Knight Frank.

    Datele reuşesc să surprindă din plin diferenţele de avere pe care le-a accentuat pandemia. „Punctul de intrare” pentru cei mai bogaţi 1% din Monaco este de 400 de ori mai mare decât în Kenya, ultima ţară din clasamentul realizat de Knight Frank.

    Banca Mondială estimează că 2 milioane de oameni din Africa au căzut în sărăcie de-a lungul crizei generate de COVID-19. Între timp, cei mai bogaţi 500 de oameni la nivel global au raportat o creştere a averii de 1.800 de miliarde de dolari în 2020.

    SUA înregistrează cel mai mare număr de ultra-bogaţi, chiar dacă regiuni precum China şi Hong Kong s-au bucurat de creşteri semnificative în ultimii ani. Principalii miliardari ai regiunii valorează în total 2.700 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în 2016.

    Confederaţia de ONG-uri Oxfam spune că averea cumulată a celor mai bogaţi 10 oameni din lume a ajuns la 540 de miliarde de dolari în timpul pandemiei de coronavirus, suficient pentru a plăti pentru vaccinarea întregii populaţii a planetei.

    CEO-ul Amazon Jeff Bezos, fondatorul Tesla Elon Musk şi fostul şef Microsoft Bill Gates au împreună o avere netă de 502 miliarde de dolari, mai mult decât produsul intern brut (PIB) al Austriei.

     

  • De câţi bani ai nevoie pentru a intra în „clubul 1%” al celor mai bogaţi oameni din lume

    Suma de care ar avea nevoie o persoană pentru a intra în clubul celor mai bogaţi 1% oameni din Statele Unite este de aproximativ 4,4 milioane de dolari, în timp ce Singapore, Elveţia şi Monaco implică sume de aproximativ 3, 5 şi, respectiv, 8 milioane de dolari, potrivit Bloomberg, care citează compania de consultanţă Knight Frank.

    Datele reuşesc să surprindă din plin diferenţele de avere pe care le-a accentuat pandemia. „Punctul de intrare” pentru cei mai bogaţi 1% din Monaco este de 400 de ori mai mare decât în Kenya, ultima ţară din clasamentul realizat de Knight Frank.

    Banca Mondială estimează că 2 milioane de oameni din Africa au căzut în sărăcie de-a lungul crizei generate de COVID-19. Între timp, cei mai bogaţi 500 de oameni la nivel global au raportat o creştere a averii de 1.800 de miliarde de dolari în 2020.

    SUA înregistrează cel mai mare număr de ultra-bogaţi, chiar dacă regiuni precum China şi Hong Kong s-au bucurat de creşteri semnificative în ultimii ani. Principalii miliardari ai regiunii valorează în total 2.700 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în 2016.

    Confederaţia de ONG-uri Oxfam spune că averea cumulată a celor mai bogaţi 10 oameni din lume a ajuns la 540 de miliarde de dolari în timpul pandemiei de coronavirus, suficient pentru a plăti pentru vaccinarea întregii populaţii a planetei.

    CEO-ul Amazon Jeff Bezos, fondatorul Tesla Elon Musk şi fostul şef Microsoft Bill Gates au împreună o avere netă de 502 miliarde de dolari, mai mult decât produsul intern brut (PIB) al Austriei.

     

  • Poveştile fabuloase ale MILIARDARILOR TRIŞTI. Cum au reuşit să construiască adevărate imperii şi apoi să piardă totul, iar unii chiar să ajungă şi la puşcărie

    Cândva pe culmile succesului, câţiva miliardari au simţit pe propria piele ce înseamnă un eşec răsunător şi dureros. Mulţi factori au contribuit la pierderea averilor uriaşe pe care le deţineau – recesiuni economice, investiţii proaste şi chiar cazuri masive de fraudă. Unii dintre aceştia au revenit în topurile celor mai bogaţi. Alţii, însă, nu au reuşit să recâştige mult din averea pe care au avut-o cândva, iar unii au fost nevoiţi să apeleze la rude sau să îşi vândă obiectele personale pentru a supravieţui. Iată 10 miliardari celebri care au ajuns „în sapă de lemn”.

    Patricia Kluge

    Patricia Kluge a experimentat la superlativ viaţa în înalta societate, înainte de a pierde totul în timpul crizei din 2008. Moştenitoare a unei averi importante şi fost model, Kluge şi-a întâlnit al doilea soţ, John W. Kluge, într-o călătorie la New York. Miliardarul, care cândva avusese o avere de 5 miliarde de dolari şi fusese clasat pe prima poziţie în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni, s-a căsătorit cu Patricia în 1981.

    Nouă ani mai târziu, cei doi au divorţat, iar cuplul s-a înţeles ca ea să primească suma de  1 milion de dolari pe an, plus proprietatea din Albemarle, care avea să aducă la pierderea averii Patriciei Kluge.
    În intenţia de a-şi transforma proprietatea într-o afacere profitabilă, Kluge a deschis Crama şi Vineyard Kluge Estate, alături de cel de-al treilea soţ, William “Bill” Moses. Pentru o scurtă perioadă a avut succes, vinurile proprietăţii fiind căutate de oamenii importanţi din întreaga ţară, fiind servite chiar şi la nunta lui Chelsea Clinton.

    Cu toate acestea, după o serie de investiţii proaste şi făcute chiar înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească, Kluge a pierdut totul. Kluge a organizat o licitaţie cu toate bijuteriile pe care le deţine, în încercarea de a evita falimentul, însă fără succes. Ea a intrat în faliment în iunie 2011. Potrivit Business Insider, în 2011 crama Albemarle a fost cumpărată de Donald Trump la o valoare mult mai scăzută decât cea reală, după ce a fost confiscată de Bank of America.

    Vijay Mallya

    Fostul miliardar Vijay Mallya a fost un magnat al băuturilor alcoolice cunoscut pentru stilul său de viaţă şi petrecerile extravagante. El deţinea, de asemenea, compania aeriană indiană Kingfisher Airlines. Începând din 2012, s-a dezvăluit că Mallya a acumulat numeroase datorii către bănci, încercând să-şi menţină pe linia de plutire compania aeriană.

    Când a ajuns în incapacitate de plată, băncile indiene de la care împrumutase bani au început să îl caute. Folosind un paşaport diplomatic pe care îl obţinuse după ce devenise membru al Camerei superioare a Parlamentului din India, miliardarul a fugit din India în Marea Britanie. Mallya nu sa întors încă în India, deşi guvernul şi băncile încearcă să-l extrădeze pentru a-l aduce în faţa justiţiei.

    Potrivit Business Standard, omul de afaceri este acuzat de fraudă bancară şi spălare de bani în valoare de aproximativ 90 miliarde de rupii indiene, adică aproximativ 1,3 miliarde de dolari.

    Sean Quinn

    Investiţiile lui Sean Quinn în industrii precum prelucrarea plasticului, a sticlei şi cea hotelieră au avut cândva un succes răsunător. El a deţinut, de asemenea, o participaţie de 25% în Anglo Irish Bank, care a trebuit să fie salvată de contribuabili în timpul crizei financiare din 2008. Banca a fost preluată de guvern şi astfel a început o serie de probleme legale între familia Quinn şi bancă.

    Odată considerat cel mai bogat om din Irlanda, Quinn a pierdut majoritatea averii sale de 2,8 miliarde de dolari. La un moment dat, Irish Bank Resolution Corp., care a preluat Anglo Irish Bank, a declarat că acesta datorează băncii peste 2 miliarde de euro. Curând după aceea, a fost acuzat că a încercat să-şi ascundă activele de la bancă pentru a evita rambursarea datoriilor.

    Jocelyn Wildenstein

    Cândva cu o avere de miliarde, Jocelyn Wildenstein, în mai 2018, fosta soţie a regretatului dealer de artă Alec Wildenstein, a solicitat protecţia împotriva falimentului.

    New York Post a raportat că, în dosar, ea a spus că venitul său lunar este de zero dolari şi că a supravieţuit cu ajutorul social de 900 de dolari şi datorită sprijinului venit din partea prietenilor şi familiei. Multe dintre problemele sale financiare, a spus ea, provin dintr-un acord de divorţ defectuos. În ciuda faptului că a cheltuit majoritatea celor 2,5 miliarde de dolari pe care i-a primit în divorţ, Wildenstein a declarat pentru New York Post că i s-a promis mult mai mult. În contractul de divorţ i s-au oferit două picturi, una de Diego Velázquez care s-a dovedit a fi un fals, şi alta de Paul Cézanne, care s-a vândut la o valoare mult mai mică faţă de evaluarea iniţială.

    Bernie Madoff

    Bernie Madoff este cunoscut la scară largă drept liderul celei mai mari scheme Ponzi din istoria SUA. Veteran al industriei financiare, Madoff a evitat legea timp de mai multe decenii înainte de a fi prins, într-un final, în decembrie 2008. Înainte de scandal, el şi soţia sa aveau o valoare netă personală cuprinsă între 823 şi 826 milioane de dolari. Acum este falit şi execută o condamnare pe viaţă.

    Madoff părea demn de încredere – pornise firma de pe Wall Street, Bernard L. Madoff Investment Securities LLC, în 1960, şi ocupase funcţia de preşedinte al Nasdaq. El a fost însă apoi prins şi judecat de Departamentul Justiţiei pentru 11 capete de acuzare de fraudă, spălare de bani, mărturie mincinoasă şi furt.

    Bernie Madoff a primit o pedeapsă maximă de 150 de ani de închisoare federală. Înainte de a merge la închisoare, el a renunţat la majoritatea bunurilor sale într-un acord cu procurorii. În schimbul faptului că Madoff a renunţat la cea mai mare parte a averii sale – „conace, bijuterii, maşini şi artă” în valoare de circa 80 de milioane de dolari, soţia sa, Ruth Madoff, a primit 2,5 milioane de dolari. De atunci s-a mutat în Old Greenwich, Connecticut.
    Madoff îşi ispăşeşte acum pedeapsa la o închisoare federală din Butner, Carolina de Nord, şi a cerut eliberarea din cauza unei boli renale de care suferă, în stadiu terminal, şi a răspândirii pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, procurorii au refuzat momentan să-l elibereze.

    Elizabeth Holmes

    Elizabeth Holmes a fost cândva pe culmile succesului în Silicon Valley. Start-up-ul său de testare a sângelui, Theranos, şi-a câştigat atenţia la începutul anilor 2000 ca o oportunitate interesantă de investiţii. Compania a promis să revoluţioneze modul în care pacienţii sunt testaţi şi trataţi pentru diferite boli, iar până la sfârşitul anului 2004, a strâns aproximativ 6 milioane de dolari de la investitori privaţi, dintre care unii aveau legături personale puternice cu Holmes. Cu toate acestea, după un timp au apărut unele speculaţii despre practicile şi reglementările noii companii.

    În 2012, în urma unor reclamaţii făcute la Food and Drug Administration (FDA), Centrele pentru servicii de îngrijire medicală şi ajutor (CMS) au efectuat o inspecţie a companiei. În ciuda obţinerii aprobării FDA, presa a investigat validitatea acesteia. Până în noiembrie 2015, Theranos îşi pierduse cele două parteneriate majore cu Safeway şi Walgreens. În 2016, CMS a concluzionat că testarea Theranos ar putea reprezenta un risc pentru pacienţi. După mai multe procese, disponibilizări şi o acuzaţie federală conform căreia Holmes ar fi comis „fraude masive”, Theranos şi-a închis porţile în septembrie 2018, evitând la limită falimentul. Holmes a pierdut apoi controlul Theranos şi a plătit 500.000 de dolari pentru soluţionarea acuzaţiilor aduse de către SEC. Holmes şi fostul ei partener Sunny Balwani au fost acuzaţi de fraudă bancară de către Departamentul de Justiţie. Forbes a evaluat averea netă personală a lui Holmes la zero dolari.

    Björgólfur Gudmundsson

    Magnatul islandez Björgólfur Gudmundsson a făcut avere în industria berii. De asemenea, a fost proprietar al echipei de fotbal britanice West Ham.

    Cu toate acestea, în 2009, bărbatul, care a fost cândva al doilea cel mai bogat om din Islanda, a intrat în faliment. Cererea sa pentru protecţie împotriva falimentului a acoperit o datorie masivă de 759 de milioane de dolari. La acea vreme, acesta era cel mai mare caz de faliment din istoria islandeză.

    O mare parte din motivul declinului lui Gudmundsson a fost scăderea economiei islandeze în timpul recesiunii. Gudmundsson şi fiul său, Björgólfur “Thor” Gudmundsson, erau ambii acţionari majori ai băncii islandeze Landsbanki, care a intrat în funcţiune în octombrie 2008.

    În luna decembrie a aceluiaşi an, Forbes a revizuit valoarea netă a lui Gudmundsson de la 1,2 miliarde dolari la zero dolari, atunci când miliardarul a declarat faliment.

    Cu toate acestea, „Thor” Gudmundsson şi-a recâştigat o mare parte din avere, Forbes scriind despre asta drept o „revenire nebună”. Nu este clar dacă şi tatăl său a avut un noroc similar în ultimii ani.

    Donald Trump

    Preşedintele Donald Trump nu este străin de faliment. Deşi Trump însuşi nu a declarat niciodată falimentul, omul de afaceri devenit politician a declarat falimentul pentru câteva dintre numeroasele sale companii. Cazinoul Taj Mahal al lui Trump, din Atlantic City, a intrat în faliment în 1991.

    Alte două cazinouri ale lui Trump au declarat în mod similar faliment, împreună cu Hotelul Plaza din New York. PolitiFact a descoperit, de asemenea, două falimente necunoscute depuse anterior de Trump – unul pentru Trump Hotels and Casinos Resorts în 2004, care a avut o datorie de 1,8 miliarde de dolari şi altul pentru Trump Entertainment Resorts în 2009.

    Eike Batista

    Eike Batista a visat cândva să devină cel mai bogat om din lume. Aceste aspiraţii s-au prăbuşit, totuşi, când compania sa petrolieră odată în plină expansiune, OGX, a dat faliment în 2013.

    Miliardarul era cândva o adevărată sursă de inspiraţie pentru generaţiile tinere din Brazilia, după ce ajunsese la acest statut prin forţe proprii. În 2012, Batista avea o valoare estimată la 30 de miliarde de dolari, ceea ce îl face să fie al şaptelea cel mai bogat om din lume.

    Dar când compania petrolieră a lui Batista nu a reuşit să răspundă cererilor, iar economia Braziliei a intrat în declin, el a fost nevoit să intre în faliment. În timp ce autorităţile au început să investigheze companiile de top din Brazilia şi motivul pentru care s-au dat bătute atât de repede în faţa crizei, l-au acuzat şi pe Batista de spălare de bani şi corupţie, în ianuarie 2017.

    În iulie 2018, antreprenorul a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru mituirea fostului guvernator din Rio de Janeiro, Sergio Cabral.

    Pe 24 martie 2020, s-a anunţat că Batista a încheiat un acord cu autorităţile braziliene şi va executa patru ani de închisoare, va rambursa 160 de milioane de dolari şi va colabora cu procurorii. Potrivit BN Americas, o instanţă trebuie să valideze în continuare acordul, iar banii câştigaţi din amendă vor fi folosiţi pentru a lupta împotriva coronavirusului.

    Allen Stanford

    Liderul celui de-al doilea cel mai mare caz de fraudă a investitorilor din istoria SUA, Allen Stanford, a adus prejudicii unui total de peste 18.000 de clienţi. Spre deosebire de victimele lui Madoff însă, mulţi dintre cei înşelaţi de Stanford nu au primit încă despăgubiri.

    Înşelăciunile lui Stanford au început după ce un club de fitness din Texas pe care îl deţinea a dat faliment; apoi a apelat la serviciile bancare offshore şi a început să opereze după o schemă Ponzi. Potrivit CNBC, multe dintre victimele lui Stanford erau pensionari cărora li s-au promis „investiţii sigure”, făcând acest caz de fraudă a investitorilor şi mai nefavorabil.

    Atunci când Securities and Exchange Commission a făcut un raid la sediul companiei, pe 17 februarie 2009, aceştia i-au acuzat pe magnat şi pe asociaţii săi că au efectuat o fraudă masivă.Ancheta a susţinut că Stanford i-a păcălit pe investitori pentru a-şi finanţa stilul de viaţă luxos.

    Deţinând titlul de a doua cea mai mare schemă Ponzi din istoria SUA, înşelătoria de la Stanford a culminat cu pierderi de 7 miliarde de dolari pentru investitori. El a fost condamnat pentru 13 infracţiuni în 2012 şi execută o pedeapsă de 110 ani într-o închisoare de înaltă securitate din Florida. Cu toate acestea, consecinţele crimelor sale continuă, deoarece victimele sale continuă să sufere din cauza pierderii a milioane de dolari în anii în care a funcţionat schema. Averea sa netă este acum estimată la zero dolari.

  • Poveştile fabuloase ale MILIARDARILOR TRIŞTI. Cum au reuşit să construiască adevărate imperii şi apoi să piardă totul, iar unii chiar să ajungă şi la puşcărie

    Cândva pe culmile succesului, câţiva miliardari au simţit pe propria piele ce înseamnă un eşec răsunător şi dureros. Mulţi factori au contribuit la pierderea averilor uriaşe pe care le deţineau – recesiuni economice, investiţii proaste şi chiar cazuri masive de fraudă. Unii dintre aceştia au revenit în topurile celor mai bogaţi. Alţii, însă, nu au reuşit să recâştige mult din averea pe care au avut-o cândva, iar unii au fost nevoiţi să apeleze la rude sau să îşi vândă obiectele personale pentru a supravieţui. Iată 10 miliardari celebri care au ajuns „în sapă de lemn”.

    Patricia Kluge

    Patricia Kluge a experimentat la superlativ viaţa în înalta societate, înainte de a pierde totul în timpul crizei din 2008. Moştenitoare a unei averi importante şi fost model, Kluge şi-a întâlnit al doilea soţ, John W. Kluge, într-o călătorie la New York. Miliardarul, care cândva avusese o avere de 5 miliarde de dolari şi fusese clasat pe prima poziţie în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni, s-a căsătorit cu Patricia în 1981.

    Nouă ani mai târziu, cei doi au divorţat, iar cuplul s-a înţeles ca ea să primească suma de  1 milion de dolari pe an, plus proprietatea din Albemarle, care avea să aducă la pierderea averii Patriciei Kluge.
    În intenţia de a-şi transforma proprietatea într-o afacere profitabilă, Kluge a deschis Crama şi Vineyard Kluge Estate, alături de cel de-al treilea soţ, William “Bill” Moses. Pentru o scurtă perioadă a avut succes, vinurile proprietăţii fiind căutate de oamenii importanţi din întreaga ţară, fiind servite chiar şi la nunta lui Chelsea Clinton.

    Cu toate acestea, după o serie de investiţii proaste şi făcute chiar înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească, Kluge a pierdut totul. Kluge a organizat o licitaţie cu toate bijuteriile pe care le deţine, în încercarea de a evita falimentul, însă fără succes. Ea a intrat în faliment în iunie 2011. Potrivit Business Insider, în 2011 crama Albemarle a fost cumpărată de Donald Trump la o valoare mult mai scăzută decât cea reală, după ce a fost confiscată de Bank of America.

    Vijay Mallya

    Fostul miliardar Vijay Mallya a fost un magnat al băuturilor alcoolice cunoscut pentru stilul său de viaţă şi petrecerile extravagante. El deţinea, de asemenea, compania aeriană indiană Kingfisher Airlines. Începând din 2012, s-a dezvăluit că Mallya a acumulat numeroase datorii către bănci, încercând să-şi menţină pe linia de plutire compania aeriană.

    Când a ajuns în incapacitate de plată, băncile indiene de la care împrumutase bani au început să îl caute. Folosind un paşaport diplomatic pe care îl obţinuse după ce devenise membru al Camerei superioare a Parlamentului din India, miliardarul a fugit din India în Marea Britanie. Mallya nu sa întors încă în India, deşi guvernul şi băncile încearcă să-l extrădeze pentru a-l aduce în faţa justiţiei.

    Potrivit Business Standard, omul de afaceri este acuzat de fraudă bancară şi spălare de bani în valoare de aproximativ 90 miliarde de rupii indiene, adică aproximativ 1,3 miliarde de dolari.

    Sean Quinn

    Investiţiile lui Sean Quinn în industrii precum prelucrarea plasticului, a sticlei şi cea hotelieră au avut cândva un succes răsunător. El a deţinut, de asemenea, o participaţie de 25% în Anglo Irish Bank, care a trebuit să fie salvată de contribuabili în timpul crizei financiare din 2008. Banca a fost preluată de guvern şi astfel a început o serie de probleme legale între familia Quinn şi bancă.

    Odată considerat cel mai bogat om din Irlanda, Quinn a pierdut majoritatea averii sale de 2,8 miliarde de dolari. La un moment dat, Irish Bank Resolution Corp., care a preluat Anglo Irish Bank, a declarat că acesta datorează băncii peste 2 miliarde de euro. Curând după aceea, a fost acuzat că a încercat să-şi ascundă activele de la bancă pentru a evita rambursarea datoriilor.

    Jocelyn Wildenstein

    Cândva cu o avere de miliarde, Jocelyn Wildenstein, în mai 2018, fosta soţie a regretatului dealer de artă Alec Wildenstein, a solicitat protecţia împotriva falimentului.

    New York Post a raportat că, în dosar, ea a spus că venitul său lunar este de zero dolari şi că a supravieţuit cu ajutorul social de 900 de dolari şi datorită sprijinului venit din partea prietenilor şi familiei. Multe dintre problemele sale financiare, a spus ea, provin dintr-un acord de divorţ defectuos. În ciuda faptului că a cheltuit majoritatea celor 2,5 miliarde de dolari pe care i-a primit în divorţ, Wildenstein a declarat pentru New York Post că i s-a promis mult mai mult. În contractul de divorţ i s-au oferit două picturi, una de Diego Velázquez care s-a dovedit a fi un fals, şi alta de Paul Cézanne, care s-a vândut la o valoare mult mai mică faţă de evaluarea iniţială.

    Bernie Madoff

    Bernie Madoff este cunoscut la scară largă drept liderul celei mai mari scheme Ponzi din istoria SUA. Veteran al industriei financiare, Madoff a evitat legea timp de mai multe decenii înainte de a fi prins, într-un final, în decembrie 2008. Înainte de scandal, el şi soţia sa aveau o valoare netă personală cuprinsă între 823 şi 826 milioane de dolari. Acum este falit şi execută o condamnare pe viaţă.

    Madoff părea demn de încredere – pornise firma de pe Wall Street, Bernard L. Madoff Investment Securities LLC, în 1960, şi ocupase funcţia de preşedinte al Nasdaq. El a fost însă apoi prins şi judecat de Departamentul Justiţiei pentru 11 capete de acuzare de fraudă, spălare de bani, mărturie mincinoasă şi furt.

    Bernie Madoff a primit o pedeapsă maximă de 150 de ani de închisoare federală. Înainte de a merge la închisoare, el a renunţat la majoritatea bunurilor sale într-un acord cu procurorii. În schimbul faptului că Madoff a renunţat la cea mai mare parte a averii sale – „conace, bijuterii, maşini şi artă” în valoare de circa 80 de milioane de dolari, soţia sa, Ruth Madoff, a primit 2,5 milioane de dolari. De atunci s-a mutat în Old Greenwich, Connecticut.
    Madoff îşi ispăşeşte acum pedeapsa la o închisoare federală din Butner, Carolina de Nord, şi a cerut eliberarea din cauza unei boli renale de care suferă, în stadiu terminal, şi a răspândirii pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, procurorii au refuzat momentan să-l elibereze.

    Elizabeth Holmes

    Elizabeth Holmes a fost cândva pe culmile succesului în Silicon Valley. Start-up-ul său de testare a sângelui, Theranos, şi-a câştigat atenţia la începutul anilor 2000 ca o oportunitate interesantă de investiţii. Compania a promis să revoluţioneze modul în care pacienţii sunt testaţi şi trataţi pentru diferite boli, iar până la sfârşitul anului 2004, a strâns aproximativ 6 milioane de dolari de la investitori privaţi, dintre care unii aveau legături personale puternice cu Holmes. Cu toate acestea, după un timp au apărut unele speculaţii despre practicile şi reglementările noii companii.

    În 2012, în urma unor reclamaţii făcute la Food and Drug Administration (FDA), Centrele pentru servicii de îngrijire medicală şi ajutor (CMS) au efectuat o inspecţie a companiei. În ciuda obţinerii aprobării FDA, presa a investigat validitatea acesteia. Până în noiembrie 2015, Theranos îşi pierduse cele două parteneriate majore cu Safeway şi Walgreens. În 2016, CMS a concluzionat că testarea Theranos ar putea reprezenta un risc pentru pacienţi. După mai multe procese, disponibilizări şi o acuzaţie federală conform căreia Holmes ar fi comis „fraude masive”, Theranos şi-a închis porţile în septembrie 2018, evitând la limită falimentul. Holmes a pierdut apoi controlul Theranos şi a plătit 500.000 de dolari pentru soluţionarea acuzaţiilor aduse de către SEC. Holmes şi fostul ei partener Sunny Balwani au fost acuzaţi de fraudă bancară de către Departamentul de Justiţie. Forbes a evaluat averea netă personală a lui Holmes la zero dolari.

    Björgólfur Gudmundsson

    Magnatul islandez Björgólfur Gudmundsson a făcut avere în industria berii. De asemenea, a fost proprietar al echipei de fotbal britanice West Ham.

    Cu toate acestea, în 2009, bărbatul, care a fost cândva al doilea cel mai bogat om din Islanda, a intrat în faliment. Cererea sa pentru protecţie împotriva falimentului a acoperit o datorie masivă de 759 de milioane de dolari. La acea vreme, acesta era cel mai mare caz de faliment din istoria islandeză.

    O mare parte din motivul declinului lui Gudmundsson a fost scăderea economiei islandeze în timpul recesiunii. Gudmundsson şi fiul său, Björgólfur “Thor” Gudmundsson, erau ambii acţionari majori ai băncii islandeze Landsbanki, care a intrat în funcţiune în octombrie 2008.

    În luna decembrie a aceluiaşi an, Forbes a revizuit valoarea netă a lui Gudmundsson de la 1,2 miliarde dolari la zero dolari, atunci când miliardarul a declarat faliment.

    Cu toate acestea, „Thor” Gudmundsson şi-a recâştigat o mare parte din avere, Forbes scriind despre asta drept o „revenire nebună”. Nu este clar dacă şi tatăl său a avut un noroc similar în ultimii ani.

    Donald Trump

    Preşedintele Donald Trump nu este străin de faliment. Deşi Trump însuşi nu a declarat niciodată falimentul, omul de afaceri devenit politician a declarat falimentul pentru câteva dintre numeroasele sale companii. Cazinoul Taj Mahal al lui Trump, din Atlantic City, a intrat în faliment în 1991.

    Alte două cazinouri ale lui Trump au declarat în mod similar faliment, împreună cu Hotelul Plaza din New York. PolitiFact a descoperit, de asemenea, două falimente necunoscute depuse anterior de Trump – unul pentru Trump Hotels and Casinos Resorts în 2004, care a avut o datorie de 1,8 miliarde de dolari şi altul pentru Trump Entertainment Resorts în 2009.

    Eike Batista

    Eike Batista a visat cândva să devină cel mai bogat om din lume. Aceste aspiraţii s-au prăbuşit, totuşi, când compania sa petrolieră odată în plină expansiune, OGX, a dat faliment în 2013.

    Miliardarul era cândva o adevărată sursă de inspiraţie pentru generaţiile tinere din Brazilia, după ce ajunsese la acest statut prin forţe proprii. În 2012, Batista avea o valoare estimată la 30 de miliarde de dolari, ceea ce îl face să fie al şaptelea cel mai bogat om din lume.

    Dar când compania petrolieră a lui Batista nu a reuşit să răspundă cererilor, iar economia Braziliei a intrat în declin, el a fost nevoit să intre în faliment. În timp ce autorităţile au început să investigheze companiile de top din Brazilia şi motivul pentru care s-au dat bătute atât de repede în faţa crizei, l-au acuzat şi pe Batista de spălare de bani şi corupţie, în ianuarie 2017.

    În iulie 2018, antreprenorul a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru mituirea fostului guvernator din Rio de Janeiro, Sergio Cabral.

    Pe 24 martie 2020, s-a anunţat că Batista a încheiat un acord cu autorităţile braziliene şi va executa patru ani de închisoare, va rambursa 160 de milioane de dolari şi va colabora cu procurorii. Potrivit BN Americas, o instanţă trebuie să valideze în continuare acordul, iar banii câştigaţi din amendă vor fi folosiţi pentru a lupta împotriva coronavirusului.

    Allen Stanford

    Liderul celui de-al doilea cel mai mare caz de fraudă a investitorilor din istoria SUA, Allen Stanford, a adus prejudicii unui total de peste 18.000 de clienţi. Spre deosebire de victimele lui Madoff însă, mulţi dintre cei înşelaţi de Stanford nu au primit încă despăgubiri.

    Înşelăciunile lui Stanford au început după ce un club de fitness din Texas pe care îl deţinea a dat faliment; apoi a apelat la serviciile bancare offshore şi a început să opereze după o schemă Ponzi. Potrivit CNBC, multe dintre victimele lui Stanford erau pensionari cărora li s-au promis „investiţii sigure”, făcând acest caz de fraudă a investitorilor şi mai nefavorabil.

    Atunci când Securities and Exchange Commission a făcut un raid la sediul companiei, pe 17 februarie 2009, aceştia i-au acuzat pe magnat şi pe asociaţii săi că au efectuat o fraudă masivă.Ancheta a susţinut că Stanford i-a păcălit pe investitori pentru a-şi finanţa stilul de viaţă luxos.

    Deţinând titlul de a doua cea mai mare schemă Ponzi din istoria SUA, înşelătoria de la Stanford a culminat cu pierderi de 7 miliarde de dolari pentru investitori. El a fost condamnat pentru 13 infracţiuni în 2012 şi execută o pedeapsă de 110 ani într-o închisoare de înaltă securitate din Florida. Cu toate acestea, consecinţele crimelor sale continuă, deoarece victimele sale continuă să sufere din cauza pierderii a milioane de dolari în anii în care a funcţionat schema. Averea sa netă este acum estimată la zero dolari.

  • Povestea omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână. Când a fost arestat a fost construită o închisoare special pentru el

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     
  • I-a dat unui om al străzii 100.000 de dolari cu o singură condiţie. Ce a urmat e de necrezut

    Toată povestea a născut numeroase controverse, mai ales după apariţia la televiziune a documentarului realizat, “Reversal of Fortune”.

    În cadrul unui interviu, regizorul şi scenaristul Wayne Powers a spus că ideea i-a venit în Los Angeles, unde mulţi oameni ai străzii îi cereau bani. “Ce ar face un astfel de om dacă i-ai da o avere?”, se întreba Powers. A propus scenariul celor de la Showtime, iar aceştia i-au finanţat proiectul.

    Regizorul spune că l-a ales pe Rodrigue după ce a discutat cu mai mulţi oameni ai străzii, argumentând că cel ales era un om care avusese, pur şi simplu, mult prea mult ghinion în viaţă. “Atunci când mă gândesc la copilărie, cred că nimic nu a mers cum trebuia. Mama mea era alcoolică. Aveam petreceri tot timpul în casă, cred că am început să beau când aveam 13 ani”, a povestit Rodrigue. Înainte ca Powers să demareze proiectul, Rodrigue câştiga bani colectând sticle şi cutii. El câştiga în jur de 20 de dolari pe zi – suficient pentru a cumpăra mâncare, alcool şi ţigări.

    Odată cu începerea filmărilor, cei din echipa lui Powers nu au mai interacţionat cu omul străzii. I-au pus la dispoziţie un consultant financiar la care Rodrigue a apelat în prima zi; după întâlnire, el şi-a cumpărat o bicicletă şi s-a dus cu un prieten la un parc de distracţii. A închiriat o cameră la un motel, dar nu s-a obişnuit cu patul aşa că a dormit pe jos; părea că nu vrea să cheltuie mult şi ar putea să îşi schimbe viaţa.

    Ce a urmat seamănă destul de mult cu ceea ce se întâmplă cu majoraritatea celor care câştigă la loterie: toţi cunoscuţii au început să îi ceară bani, iar femeile au început să îi dea mai multă atenţie. După ce a cheltuit o sumă consistentă, Ted Rodrigue a plecat să îşi viziteze familia în Sacramento. S-a întors după o lună de zile, a închiriat un apartament şi şi-a cumpărat o camionetă.

    În 6 luni de zile, Ted Rodrigue a cheltuit toţi cei 100.000 de dolari; doi ani mai târziu, după ce a vândut tot ce putea, el a început din nou să colecteze sticle pentru a supravieţui.

    “A fost o perioadă frustrantă, pentru că a avut multe oportunităţi”, remarcă Powers. “Atunci când petreci mult timp cu cineva speri ca acea persoană să reuşească; din păcate, de data asta nu a fost cazul.”

    Sursa: Today i found out

  • Povestea miliardarului a cărui cea mai mare dorinţă a fost SĂ MOARĂ SĂRAC. El a fost pionierul ideii a-ţi dona averea în timpul vieţii, nu după ce mori

    Harles „Chuck” Feeney, în vârstă de 89 de ani, este cel care a cofondat în 1960, alături de Robert Miller, lanţul de retail Duty Free Shoppers, prezent în aeroporturi.

    De-a lungul anilor, el a adunat o avere de miliarde, deşi a ales să ducă un trai modest. Deşi a vândut ani la rând bunuri de lux turiştilor, apartamentul din San Francisco în care trăieşte are austeritatea unei camere de cămin studenţesc, scrie un reporter al Forbes International, care l-a vizitat în urmă cu câţiva ani, iar pereţii sunt împodobiţi nu cu tablouri scumpe, extravagante, ci cu imagini printate ale prietenilor şi familiei.

    În calitate de filantrop, el a fost pionierul ideii de a dărui în timpil vieţii – cheltuind cea mai mare parte a averii tale pe acte majore de binefacere, în loc îţi laşi averea unei fundaţii după moarte. Filosofia sa se bazează pe ideea că este mai bine să oferi totul, să controlezi unde merg acei bani şi să vezi rezultatele cu ochii tăi.

    În ultimele patru decenii, Feeney a donat peste 8 miliarde de dolari unor organizaţii caritabile, universităţi şi fundaţii din întreaga lume prin fundaţia sa, Atlantic Philanthropies. Şi a făcut acest lucru anonim. În timp ce mulţi filantropi bogaţi aduc o armată de jurnalişti pentru a-şi trâmbiţa faptele de binefacere, Feeney s-a străduit să păstreze secrete donaţiile sale. Datorită acestui lucru, publicaţia internaţională Forbes l-a numit James Bond al filantropiei. 

    Acum însă, miliardarul nu mai are niciun ban, dar nici regrete, deoarece donaţiile sale au un impact major în domenii precum educaţie, sănătate sau apărarea drepturilor omului. Ultimii bani, 350 de milioane de dolari, i-a cheltuit pentru a construi un campus pentru universitatea Cornell. Pe 14 septembrie 2020, Chuck Feeney a semnat, împreună cu soţia sa, Helga, actele pentru închiderea fundaţiei Atlantic Philanthropies, după patru decenii de acte de binefacere constante.

    Filosofia sa de filantropie „agresivă” i-a inspirat şi pe alţi miliardari să îi urmeze exemplul, printre aceştia numărându-se Bill Gates şi Warren Buffett, care au lansat în 2010 iniţiativa Giving Pledge, prin care îşi asumă să doneze cel puţin jumătate din avere în timpul vieţii.

  • Topul celor mai bogate 10 femei din lume. Cine sunt şi cum au ajuns miliardare?

    Cele mai bogate 10 femei din lume, adună împreună peste 400 de miliarde de dolari

    Pe locul 1 se află nepoata fondatorului L’Oreal, cu o avere de 73.7 miliarde de dolari. Pe ultimul loc este Iris Fontbona, cu o avere de 21.2 miliarde de dolari
    „This is a man’s world” spunea James Brown. Dar de data asta vom vorbi doar despre femei. Mai exact despre top 10 cele mai bogate femei din lume. Ca să te pregătesc puţin înainte să vezi topul, îţi spun că averea lor adunată este peste 400 de miliarde de dolari.
    1. Deschidem topul cu locul 1, bineînţeles, pe care se poziţionează Francoise Bettencourt Meyers, nepoata fondatorului L’Oreal. Moştenitoarea imperiului L’Oréal are o avere de 73.7 miliarde de dolari.

    2. Pe locul 2 se poziţionează Alice Walton, fiica lui Sam Walton, fondatorul celebrului lanţ de magazine american, Walmart. Averea ei este estimata la 68.7 miliarde de dolari.Cu toate acestea, Alice se concentrează mai mult pe artă. Are în colecţia sa piese care valorează sute de milioane de dolari. Mai mult, ea este cea care a deschis Muzeul de artă americană Crystal Bridge din Bentonville, Arkansas.

    3. Locul 3 este ocupat de McKenzie Scott, fosta soţie a fondatorului Amazon, Jeff Bezos. Averea ei este estimată la 54.9 miliarde de dolari. Cea mai mare parte a averii provine de la fostul soţ, cel mai bogat om din lume la acest moment, cu o avere de 182 de miliarde de dolari.

    4. Pe locul 4 este Julia Koch cu o avere estimată la 44.9 miliarde de dolari. Julia este văduva lui David Koch care a deţinut Koch Industries, o multinaţională care se ocupă de fabricarea, rafinarea şi distribuţia de petrol, produse chimice şi energie.

    5. La jumătatea clasamentului celor mai bogate femei este Yang Huiyan. Chinezoaica are o avere de 32.5 miliarde de dolari. Ea a moştenit de la tatăl său 57% la sută din compania Country Garden Holdings.

    6. Locul 6 în top îi revine lui Jacqueline Mars. Si dacă numele te duce cu gândul la dulcuri, n-ai greşit. Americanca a moştenit foarte mulţi bani de la fondatorii celebrei companii americane de bomboane Mars, Incorporated. Acum. Averea lui Jacqueline este estimată la 28.9 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Răspunsul de 6 cuvinte al lui Elon Musk după ce a aflat că este cel mai bogat om al lumii. Este o adevărată lecţie pentru toată lumea

    Cu o valoare a actiunilor Tesla de peste 880 de dolari, averea lui Musk depaseste acum 195 de miliarde de dolari, adica este cu peste 10 miliarde de dolari mai mare fata de averea lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon si care a fost pana nu demult cel mai bogat om al lumii. Atunci cand proprietarii Tesla din Silicon Valley au postat pe Twitter vestea, raspunsul lui Musk a fost unul extrem de simplu: „Ce ciudat”, urmat de „Pai, inapoi la munca…”.

    Pare o reactie extrem de umana la aflarea statutului de cel mai bogat om al lumii. Dar aceasta reprezinta si o adevarata lectie de inteligenta emotionala, utila pentru orice lider. 

    Musk a castigat 150 de miliarde de dolari – mai mult de trei sferturi din averea sa – doar in ultimul an. Astfel, nu este greu pentru el sa isi aminteasca de zilele in care dormea in birou – nu pentru a eficientiza timpul petrecut la munca, ci pentru ca nu isi permitea un apartament. 

    Stie, de asemenea, cat de repede se pot schimba averile oamenilor, mai ales cand sunt conectate cu mecanismele pietei financiare. In ultimii ani, a dus o lupta impotriva investitorilor tip short (cei care pariaza pe actiuni atunci cand preturile acestora scad) pentru ca au vorbit de rau Tesla, poate in incercarea de a se imbogati rapid. A vazut de asemenea cum analistii au prezis sfarsitul Tesla – reprezentantul unei astfel de firme a recunoscut de altfel ca s-a inselat foarte mult in ceea ce priveste evolutia companiei. 

    Cu alte cuvinte, s-a confruntat cu situatii care i-au adus intelepciunea de care orice lider are nevoie. In unele zile esti eroul si in altele, cel criticat, astfel ca este mai bine sa ignori suisurile si coborasurile legate de ceea ce cred oamenii despre tine. Mai bine concentreaza-te pe ceea ce spune Musk ca orice CEO ar trebui sa faca: „concentreaza-te ca produsul tau sa fie unul cat mai bun posibil”. 

    Daca un premiu sau o stire te face sa te crezi stapanul lumii, s-ar putea sa te prabusesti atunci cand iti ratezi obiectivele de business, sa pierzi un client sau sa primesti critici. Cei mai buni lideri nu iau astfel de lucruri in serios, ci se intorc la munca, concluzioneaza jurnalistii de la Inc.com.