BusinessMagazin

Tag: autoritati

  • Când vom putea zbura din nou la fel ca înainte de pandemie, potrivit autorităţilor de zbor

    Odată cu pandemia multe companii aeriene s-au aflat în situaţia în care au fost nevoite să îşi ţină avioanele la sol chiar şi câteva luni, iar în prezent încă nu s-au reluat toate cursele de linie la nivelul din 2019. Eurocontrol (Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Europene) estimează într-un scenariu optimist că până în iunie 2021 traficul aerian îşi va reveni la 45% din nivelul din 2019. Cu toate că raportul Eurocontrol lansat în luna ianuarie arăta o scădere de 72% în luna martie în ceea ce priveşte traficul aerian, scăderea a fost mai mică, de 64%, ceea ce ar putea însemna o revenire mai rapidă faţă de previziunile iniţiale.

    Indiferent unde alege să călătorească un turist, fie aproape de casă, în Europa, fie la câteva ore bune de zbor, un lucru e sigur, vara 2021 arată total diferit faţă de sezonul estival de anul trecut, iar dorinţa de a călători a românilor reprezintă un semn al revenirii.

    Pandemia a schimbat regulile jocului, iar jucătorii din turism, cel mai pus la încercare sector economic, s-au văzut în situaţia în care tot ce ştiau nu mai era valabil, iar ca să supravieţuiască crizei medicale cu efecte economice au adaptat pachetele turistice la noile vremuri. Dacă înainte de pandemie toţi ştiam pe cineva care a dat o fugă într-un city-break măcar o dată pe lună, acum sigur avem câte un prieten de pe reţelele sociale care a pus poze din Egipt, Maldive, Dubai sau Zanzibar, ca urmare a curselor charter introduse de agenţii spre aceste destinaţii. 

  • Florin Cîţu, mesaj categoric! A făcut anunţul despre lockdown-ul naţional

    Premierul Florin Cîţu dă asigurări, miercuri, că autorităţile nu iau în calcul o carantină generală, după ce Andreea Moldovan a spus că două săptămâni de carantină naţională „ar face minuni”.

    „Nu luăm în calcul o carantinare. M-am opus din primul moment. Am spus că nu va exista în România un lockdown generalizat, nu va exista nicio carantinare. Mergem, aşa cum vedeţi, în direcţia relaxării, dar cu această condiţie – să ne vaccinăm cu toţii. Este foarte important să înţelegem – 1 iunie se poate întâmpla doar dacă ne vaccinăm. Altfel nu avem şanse”, spune Florin Cîţu.

    El precizează că a avut o discuţie cu Andreea Moldovan, după ce aceasta a spus că este de părere că două săptămâni de carantină naţională „ar face minuni”.

    „Am avut o discuţie cu doamna secretar de stat (de la MS, Andreea Moldovan – n.r.) şi dna secretar de stat dădea un exemplu teoretic. Anul trecut toate discuţiile despre carantinare se învârteau în jurul a două săptămâni, pentru că asta era discuţa despre virus – două săptămâni trebuie să stai în casă, 14 zile, pentru a scăpa de virus. Era o discuţie teoretică, nu era ipotetică, nu era o propunere în acest sens”, spune Cîţu.

    „Perioada de incubaţie a virusului este de două săptămâni, ceea ce înseamnă că dacă timp de maximum două săptămâni nu se transmite virusul el se poate stopa. Două săptămâni de carantină ar face minuni”, a spus Andreea Moldovan la DigiFM.

  • Criza din Canalul Suez continuă: Autorităţile nu au reuşit încă să mute nava de 400 de metri care a blocat coridorul. 180 de nave stau în aşteptare la intrarea pe canalul maritim prin care trece 12% din comerţul global

    Criza din Canalul Suez continuă după ce o navă cargo de gabarit mare a eşuat miercuri dimineaţă, blocând traficul pe coridorul dintre Marea Roşie şi Mediterană prin care trece circa 12% din comerţul global.

    Nava Ever Givern, cu o lungime de aproape 400 de metri, o lăţime de 59 de metri, şi un gabarit de 200.000 de tone, s-a blocat perpendicular pe lungimea canalului, potrivit presei internaţionale.

    Publicaţia americană Bloomberg scrie că navele şi escavatoarele trimise de autorităţi s-au chinuit fără rezultat să mute din poziţie nava, ceea ce pune în pericol atât stabilitatea comerţului global, cât şi cele 180 de nave care stau şi aşteaptă la intrarea în canal.

    Blocajul poate perturba o serie de schimburi comerciale pentru mai mulţi actori, inclusiv pentru Europa.

    În ultimele 24 de ore, efectele acestui blocaj au început deja să se facă uşor simţite în piaţa de energie. Spre exemplu, petrolul Brent a înregistrat ieri o creştere bruscă de 2,5% în timpul zilei. Cu toate acestea, temerile legate de noi restricţii în tot mai multe ţări din lume au dus înapoi în jos preţul petrolului.

    Taiwanezii de la Evergreen Marine care operează nava cargo au explicat miercuri că vasul a intrat din Marea Roşie în Canalul Suez marţi şi a eşuat din cauza rafalelor puternice de vânt, potrivit FT.

    Autorităţile egiptene au pus la lucru nave şi escavatoare pentru a debloca acest canal maritim, însă până acum eforturile nu au dat rezultate.

  • IPS Teodosie sfidează din nou regulile si susţine că bisericile nu se vor închide deoarece autorităţile statului nu au drept de proprietate asupra acestora

    IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, susţine că autorităţile nu vor închide bisericile din Constanţa din cauza epidemiei de Covid 19. Nu se vor închide la noi, să luptăm împreună şi să ne mărturisim credinţa, este mesajul lui Teodosie.

    Arhiepiscopul Tomisului a făcut declaraţiile după ce în spaţiul public au apărut discuţii despre posibilitatea instituirii unor noi măsuri de restricţie din cauza înmulţirii cazurilor de infectare cu virusul SARS CoV-2.

    IPS Teodosie susţine că bisericile nu se vor închide deoarece autorităţile statului nu au drept de proprietate asupra acestora.

    „Iată şi noi suntem ameninţaţi în aceste zile căci, cine ştie, poate trebuie să se închidă şi bisericile. Nu se vor închide la noi, să luptăm împreună şi să ne mărturisim credinţa. Biserica nu-i a celor care sunt autorităţi vremelnice, biserica aparţine lui Dumnezeu şi ne aparţine şi nouă celor ce ne rugăm. Cei care nu pot şi nu ştiu să se roage pot să spună orice, dar noi ne vom ţine rânduiala”, a anunţat IPS Teodosie.

  • Oraşul după Covid

    Viaţa urbei s-a oprit în loc în Londra, Berlin şi în mai toate oraşele mari ale Europei ameninţate de pandemie. Acum, îngrijorările cu privire la un exod de durată al cetăţenilor forţează autorităţile orăşeneşti să abordeze problemele care supurează de mult timp.

     

    Când pandemia a explodat în toată Europa în martie, a schimbat radical viaţa oraşului, forţându-i să stea acasă pe cei cu muncă de birou, închizând hotelurile şi spaţiile de cazare şi schimbând viaţa a milioane de oameni, scrie The New York Times. Eliberaţi din birouri – mulţi pentru prima dată în viaţa lor profesională – locuitorii oraşelor din întreaga Europă au început să plece, unii pentru a se feri de virus, alţii pentru a scăpa de apartamentele înghesuite şi scumpe şi pentru o conexiune mai bună cu natura şi naturalul.

    Acum, la aproape un an după primele lockdownuri şi cu alte câteva luni de restricţii care se apropie, este pusă sub semnul îndoielii presupunerea, făcută cu prea mare uşurinţă, că majoritatea exilaţilor din pandemie se vor întoarce în mod natural odată ce virusul va fi îmblânzit. Marea întrebare nu mai este cum pot fi ţinuţi oamenii cât mai mult la ţară, ci cum pot fi descurajaţi să se mute acolo definitiv. Pentru planificatorii urbani şi experţii în proiectare urbană, aceasta înseamnă să înceapă să se confrunte cu probleme care au afectat mult timp oraşele – accesibilitatea locuinţelor, transportul în condiţii de siguranţă şi accesul la spaţiul verde – dar care au devenit mai urgente din cauza pandemiei. Mai general, oraşele vor trebui să răspundă noilor dorinţe legate de conectarea cu natura şi „reconectarea cu viaţa”, spune Philipp Rode, directorul executiv al LSE Cities, un centru de cercetare de la London School of Economics. Un exod urban asemănător s-a produs şi în Statele Unite în timpul pandemiei, cu newyorkezi bogaţi care se retrăgeau în casele de la ţară şi cu tehnicieni din Silicon Valley împrăştiaţi prin toată ţara. Fenomenul ar putea fi chiar mai pronunţat în Statele Unite decât în Europa. „În linii mari, ataşamentul faţă de locuri este semnificativ mai mare în Europa decât în SUA”, a spus Rode, indicând spre studii anterioare care arată că până şi în oraşele europene aflate în declin economic pierderile de populaţie au fost după anumite măsuri, mai mici. „Multe dintre aceste locuri au istorii foarte vechi, o cultură foarte profundă.” Cu toate acestea, multe oraşe europene încep să încurajeze naveta pietonală şi cu bicicleta şi extinderea spaţiilor verzi. Milano, lovit puternic de primul val al pandemiei, s-a îmbogăţit cu peste 30 de km de piste pentru ciclism, precum şi cu părculeţe în fostele parcări. Oficialii londonezi au început anul trecut un proiect, „Streetspace”, ce constă în crearea de piste de biciclete temporare şi lărgirea zonelor pietonale pentru ca navetiştii să poată evita pericolele din metrou sau din autobuzele aglomerate. Parisul şi Barcelona au făcut paşi similari. Modificări ca acestea, care de obicei ar dura ani, se fac practic peste noapte, a constatat firma britanică de inginerie Arup. Iar ritmul programului londonez a provocat bătălii juridice. Însă Léan Doody, care conduce secţia de oraşe integrate şi reţeaua de planificare pentru Europa de la Arup, este optimistă cu privire la schimbări. Ea spune că, deşi pandemia a evidenţiat unele dintre problemele mai profunde ale vieţii urbane, aceasta ar putea provoca şi un impuls pentru îmbunătăţire. „Se creează o oportunitate pe măsură ce pandemia dispare din vedere, pentru a introduce noi comportamente”, a spus ea. „Poate că autorităţile oraşelor, autorităţile de transport şi angajatorii s-ar putea gândi la politici pentru un viitor care să funcţioneze pentru toată lumea”, crede ea. Cuantificarea cu precizie a numărului de oameni care au părăsit oraşele Europei este dificilă, deoarece pandemia a complicat colectarea datelor. Însă un studiu publicat la începutul lunii februarie estimează că aproape 700.000 de persoane au părăsit Londra în ultimul an, majoritatea muncitori născuţi în străinătate, care ar fi putut reacţiona astfel şi la Brexit. Londra ar putea fi un exemplu extrem. Un sondaj realizat de Arup arată că aproximativ 41% dintre londonezi s-au mutat din oraş la un moment sau altul al pandemiei, comparativ cu aproximativ 10% în Madrid, Milano şi Berlin şi cu 20% în Paris. Compania imobiliară Century 21 a anunţat vara trecută că a înregistrat o creştere a interesului pentru părăsirea Parisului, dar nu a existat un „exod în masă”. Datele imobiliare au arătat că angajaţii din domeniul tehnologiei au părăsit în masă Dublinul anul trecut, pe măsură ce munca la distanţă s-a extins. Locuinţele inaccesibile ca preţ au fost un punct dureros în multe oraşe europene şi înainte de pandemie, care a expus şi a adâncit inegalităţile. „Însă munca la distanţă slăbeşte legătura dintre locuinţe şi ocuparea forţei de muncă”, spune Doody.

    Léan Doody, care conduce secţia de oraşe integrate şi reţea de planificare pentru Europa de la Arup, este optimistă cu privire la schimbări. Spune că, deşi pandemia a evidenţiat unele dintre problemele mai profunde ale vieţii urbane, aceasta ar putea provoca şi un impuls pentru îmbunătăţire. „Se creează o oportunitate pe măsură ce pandemia dispare din vedere, pentru a introduce noi comportamente”, a spus ea.

    Preţurile proprietăţilor din Dublin au explodat în ultimii ani, după o prăbuşire a pieţei imobiliare în urma crizei financiare din 2008; o scădere accentuată a ofertei s-a suprapus cu o cerere copleşitoare, agravată de o creştere a chiriilor pe termen scurt. Doody a explicat că planurile guvernului irlandez de a crea un drept legal pentru angajaţi de a solicita munca la distanţă ar putea face paşi spre detensionarea pieţei locuinţelor din Dublin, distribuind în acelaşi timp angajaţi cu venituri mari în altă parte. Brendan McLoughlin, 29 de ani, analist de afaceri pentru serviciul poştal naţional al Irlandei, se numără printre cei mulţi ale căror locuri de muncă vor rămâne cel puţin parţial, la distanţă; el intenţionează să se mute din cazarea la comun din Dublin în propria casă dintr-un oraş-port la nord de capitală în această vară.„Cred că este forţată această reevaluare a ceea ce contează în ceea ce faci şi în viaţa de acasă”, a spus el. Există o idee care pune puternic stăpânire pe sociologi şi economişti că pandemia a accelerat doar schimbările deja în curs în oraşe, amplificând aşa-numitul „efect de gogoaşă”, în care preţurile ridicate îi împing pe rezidenţi la periferie şi supraalimentează o tendinţă anterior sinuosă spre munca la distanţă. Însă schimbările mai rapide au concentrat atenţia autorităţilor urbane, care abordează acum din ce în ce mai mult plângerile privind zgomotul, poluarea aerului, apartamentele înghesuite şi chiriile exagerate. La Paris, care pierdea locuitori chiar şi înainte de pandemie, primarul Anne Hidalgo susţinea deja ideea „oraşului de 15 minute” – o viziune a viitorului pentru cartiere care să asigure toate facilităţile necesare pe o rază care poate fi parcursă printr-o scurtă plimbare de la ieşirea pe uşă. Ea a făcut eforturi pentru a reduce traficul auto în centrul oraşului şi pentru a promova mai mult spaţiu verde. Când pandemia a creat o nouă urgenţă, primăria Parisului a transformat rapid Rue de Rivoli, o arteră principală, într-o autostradă pentru biciclete, a tăiat traficul de lângă şcoli pentru a îmbunătăţi calitatea aerului şi a transformat spaţiile de parcare în locuri extinse unde oamenii îşi pot savura cafeaua. Oraşul promite  să facă unele dintre proiectele sale din pandemie permanente. Însă găsirea voinţei politice pentru o schimbare durabilă va fi o provocare, crede Rode, de la LSE Cities, şi ar depinde în mare măsură de nivelul de implicare şi acceptare al publicului. Malcolm Smith, specialist în proiectare urbană la Arup, a arătat într-un raport recent că pandemia a adus deja oraşele mai aproape de viziunea “oraşului de 15 minute” şi că există acum potenţialul de a reduce traficul, de a face aerul mai curat şi de a petrece mai mult timp cu familia profitând de caracteristici permanente ale vieţii urbane. „Ni s-a arătat în lumină importanţa dezvoltării oraşelor în module mai mici, cu servicii esenţiale concentrate în jurul centrelor comunitare”, a scris el. „În secolul al XIX-lea, răspunsul la epidemia de holeră din Londra a adus o infrastructură mare, reţeaua de canalizare. Sper că Covid-19 va conduce la intervenţii la scară mai mică, dar mai răspândite.”

    Oraşele vor avea întotdeauna locuitori, şi nu toată lumea poate fugi la ţară. Însă pentru centre urbane precum City of London, unul din nucleele financiare ale Europei, pandemia s-a dovedit deosebit de distructivă la capitolul demografie. Al doilea val a fost la fel de perturbator ca primul, cu activitatea redusă la mai puţin de jumătate. Tendinţa a fost observată atât în Europa, cât şi în SUA, scrie Financial Times. Criza i-a făcut pe unii oameni să se întrebe dacă nu cumva asistăm la sfârşitul dominanţei economice şi sociale a acestor oraşe. Răspunsul este „Nu”, conform lui Andrés Rodríguez-Pose, profesor de geografie economică la London School of Economics. În ceea ce priveşte „macrogeografia” – diferenţa dintre metropole, oraşe şi zone rurale – „diviziunea generală dintre oraşele dinamice şi locurile mai puţin dinamice va rămâne”, spune el. În schimb, „cele mai mari schimbări vor avea loc înăuntrul oraşelor şi între oraşe şi periferiile lor rurale – microgeografia”. O nevoie mai redusă de a face naveta, având în vedere persistenţa muncii la distanţă, mai multe cumpărături online şi mai puţină socializare „va reduce cererea de spaţiu în centrele oraşelor, pentru birouri şi poate chiar şi pentru locuinţe, şi o va creşte în suburbii”, spune profesorul. Acest lucru înseamnă „o redefinire a centrelor oraşelor”, spune el. „Odată ce începeţi să eliberaţi centrul, acesta nu rămâne gol, alţii încep să se mute.” Provocarea este de a „facilita o reproiectare şi reamenajare a centrelor oraşelor” cu noi funcţii, inclusiv activităţi culturale, activităţi în aer liber şi sport.

    Milano, lovit puternic de primul val al pandemiei, s-a îmbogăţit cu peste 30 de km de piste pentru ciclism, precum şi cu părculeţe în fostele parcări. Oficialii londonezi au început anul trecut un proiect, „Streetspace”, ce constă în crearea de piste de biciclete temporare şi lărgirea zonelor pietonale pentru ca navetiştii să poată evita pericolele din metrou sau din autobuzele aglomerate. Parisul şi Barcelona au făcut paşi similari.

    O alta este evitarea segregării de facto care a avut loc în SUA între anii 1960 şi 1980, cu „oraşul interior mai puţin important şi suburbii care sunt mult mai omogene în termeni de etnie şi venituri”. Mecanismele pieţei vor produce schimbările în modul în care funcţionează oraşele, spune Rodríguez-Pose, „însă conducerea oraşelor care insistă pe o astfel de dezvoltare va avea un avantaj. Trebuie să faceţi centrele oraşelor mai prietenoase”. Lockdownul a reuşit să facă până şi din cele mai poluate oraşe locuri cu aer curat, demonstrând astfel cum dispariţia traficului poate îmbunătăţi calitatea vieţii. Însă când restricţiile au fost retrase, lumea a evitat transportul public pentru a merge la lucru, preferând în schimb maşinile. În cartierul său londonez, Jon Burke, consilier pe teme de transport din Hackney, a încercat să evite tocmai acest lucru. „A trebuit să trecem la acţiune pentru a evita o revenire care să aibă în centrul ei maşina”, povesteşte el. În alte cartiere nu s-a făcut nimic şi nivelul traficului a crescut cu 150% în ritm anualizat în septembrie. Acest lucru arată că oraşele se află în centrul acţiunii atunci când vine vorba de schimbări economice structurale, spune Francesca Bria, consilier pentru oraşe digitale la ONU. „Oraşele sunt cele mai avansate laboratoare de experimentare” într-o serie de transformări structurale, cum ar fi tranziţia verde, digitalizarea şi abordarea inegalităţii şi coeziunii sociale. Transformările nu ţin doar de strategie, ci şi de politică. „Nu se pot lua doar decizii de sus în jos, deoarece este nevoie de o schimbare masivă de comportament, aşa că trebuie lucrat pe teren şi trebuie avute resursele financiare pe teren”, a mai spus Bria.

    Potrivit lui Rodríguez-Pose, întrebarea este cine va avea „cele mai bune şi mai strălucite idei” pentru măsuri care vor „valorifica declinul activităţii comerciale pe stradă şi vor promova alte activităţi care ar putea fi motoare ale noilor centre urbane?”. Scepticii se pot întreba dacă redistribuirea activităţii pe care ar presupune-o astfel de schimbări nu ameninţă chiar densitatea care face ca oraşele să fie atât de productive din punct de vedere economic. Cu alte cuvinte: ne permitem transformarea? Unele dintre răspunsuri depind de modul în care impozitul şi puterea de decizie sunt împărţite între diferite niveluri de guvernare. „Veniturile fiscale se vor schimba” dacă activitatea economică este distribuită diferit, în funcţie de „diviziunea administrativă” a teritoriului, spune Rodríguez-Pose. „Dacă aveţi un oraş care corespunde zonei urbane funcţionale, atunci nu contează atât de mult. Dacă suntem de exemplu, la Paris, şi vorbim doar de primăria centrului oraşului, atunci aveţi nevoie de politici teritoriale naţionale care-l iau în considerare pe cel care pierde. „În contrast, spune el, „în majoritatea ţărilor puterile de planificare sunt în mâinile factorilor de decizie locali”, ceea ce permite „experimente de strategie” care vor diferi de la un oraş la altul. Este posibil ca unele oraşe să nu îmbrăţişeze transformarea, ci mai degrabă să încerce să „menţină în viaţă magazinele locale şi activităţile tradiţionale locale, chiar promovând folosirea maşinii”. Rodríguez-Pose consideră că acest lucru „ar fi contraproductiv pe termen lung”. Burke este de acord. „Politica în materie de transport nu se referă doar la transport – este vorba despre a găsi modalităţi de a administra oraşele în moduri mai umane şi care sunt dovedite în mod obiectiv că atrag tipul de oameni care fac aceste oraşe de succes.” El adaugă că „este foarte clar că afacerile independente au avantaje mai mari dacă în comunităţi oamenii sunt încurajaţi să meargă pe jos sau cu bicicleta – şi sunt mai predispuşi să cumpere din cartier”. „Nimeni nu ar mai susţine acum o autostradă cu şase benzi prin parcul Washington Square, aşa cum a făcut Robert Moses” la mijlocul secolului al XX-lea în New York. „Când închidem ochii şi ne gândim la cum arată viaţa bună din oraş, nimeni nu se mai gândeşte la kilometri şi kilometri de SUV-uri poluante.”

    Preţurile proprietăţilor din Dublin au explodat în ultimii ani, după o prăbuşire a pieţei imobiliare în urma crizei financiare din 2008; o scădere accentuată a ofertei s-a suprapus cu o cerere copleşitoare, agravată de o creştere a chiriilor pe termen scurt. Doody a explicat că planurile guvernului irlandez de a crea un drept legal pentru angajaţi de a solicita munca la distanţă ar putea face paşi spre detensionarea pieţei locuinţelor din Dublin, distribuind în acelaşi timp angajaţi cu venituri mari în altă parte.

  • Rolul gigantului McKinsey în criza opioidelor: Compania se înţelege cu autorităţile să plătească 550 de milioane de dolari pentru că a contribuit la cea mai gravă criză farmaceutică din istorie

    Compania de consultanţă McKinsey & Co. a ajuns la o înţelegere cu mai multe state americane, în urma căreia va plăti suma totală de 550 de milioane de dolari pentru rolul pe care l-a jucat în criza opioidelor atunci când a oferit consultanţă de marketing unor producători precum Purdue Pharma sau Johnson & Johnson, potrivit Bloomberg.

    Firma din New York va plăti circa 80% din această înţelegere imediat pentru a ajuta programele de tratament şi a spori bugetele poliţiei în lupta cu epidemia de opioide.

    Restul va fi plătit de companie pe o perioadă de patru ani. Peste 45 de state americane au semnat înţelegerea.

    Firma de consultanţă a sugerat producătorilor farmaceutici moduri în care să accelereze vânzările de OxyContin produs de Purdue, într-un moment în care piaţa legală pentru opioide se diminua din cauza unui val de publicitate negatică, conform procurorului general din New York.

    Conform surselor Bloomberg, McKinsey nu va recunoaşte aceste greşeli, ca parte din înţelegere.

    McKinsey este a 35-a cea mai mare companie privată din SUA, cu venituri de 10,5 miliarde de dolari în 2019, potrivit Forbes.

    Compania are birouri în peste 130 de oraşe şi 65 de ţări.

  • Policlinicile private intră în campania de vaccinare. Autorităţile au identificat cinci operatori privaţi doar în sectorul 6 din Capitală care pot deveni centre de vaccinare

    ♦ Direcţia de Sănătate Publică a evaluat cinci operatori privaţi unde pot fi organizate centre de vaccinare ♦ Sanador, Medicover, Spitalul Wellborn, pe lista autorităţilor în sectorul 6 din Capitală

    Policlinicile private Sanador, Medicover, Sanamed sau Wellborn din sectorul 6 al Capitalei sunt evaluate de către direcţia de sănătate publică (DSP) pentru a fi transformate în centre de vaccinare pentru etapa a doua din strategia naţională, care începe astăzi.

    Autorităţile urmează să vină cu echipamente după ce spaţiile vor fi validate, a anunţat primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu.

    În total, în cele cinci clinici private ar putea fi organizate 29 de puncte de vaccinare. Cele mai multe sunt în zona Militari – Iuliu Maniu, iar primarul sectorului 6 a precizat că urmează să fie evaluate şi centre posibile în Drumul Taberei, zonă încă neacoperită.

    „Momentan avem puncte de vaccinare active în spitalul Pelican care au intrat în vaccinarea personalului medical din faza întâi. Clinica Westgate din secorul 6 a fost vizitată de autorităţi şi este supusă autorizării pentru vaccinare, aşteptăm răspunsul autorităţilor. Ne-am oferit disponibilitatea inclusiv a unităţii mobile pe care o deţine Medicover pentru a ajuta la a vaccina cât mai mulţi oameni“, a spus Florinela Cîrstina, CEO al Medicover, al treilea operator privat din ţară.

    În cadrul Medicover ar putea fi organizate şase puncte de vaccinare, Sanador ar putea avea trei puncte de vaccinare, iar spitalul Wellborn alte şase astfel de spaţii. Nu este pentru prima dată când autorităţile folosesc infrastructura medicală privată în lupta cu COVID-19, anul trecut fiind implicate şi unităţile private în testarea şi tratarea pacienţilor cu COVID.

    În prezent, conform planului autorităţilor, vor fi 750 de centre de recoltare la nivel naţional pentru a asigura vaccinarea persoanelor din categoria a doua de risc. Până în prezent, circa jumătate dintre aceste centre sunt funcţionale, în contextul în care autorităţile au anunţat că vineri, 15 ianuarie începe campania de vaccinare.

    Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare, a precizat că până la 20 ianuarie toate centrele stabilite vor începe vaccinarea. Încă nu există cadru legislativ stabilit pentru finanţarea acestor centre de vaccinare, autorităţile de la centru şi cele locale pasându-şi responsabilitatea. Astăzi, în prima zi de vaccinare pentru etapa a doua, ar urma să fie discutată o ordonanţă care să clarifice responsabilităţile autorităţilor.

    Autorităţile estimează că aproximativ 3 milioane de persoane se vor vaccina în această a doua etapă, până în aprilie, când este programată cea de-a treia fază, în care toate persoanele se pot programa la vaccin.

    În prima etapă au fost incluşi medicii şi personalul din spitale, în a doua etapă sunt eligibile persoanele vârstnice, bolnavii cronici şi angajaţii din câteva domenii cheie, iar în a treia etapă toată populaţia va avea acces la vaccinare.

     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Punem la dispoziţia autorităţilor pentru vaccinare centrul de studii clinice şi putem sponsoriza cu 500.000 lei amenajarea centrelor de vaccinare

    ​Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente de pe piaţa locală, are pregătit un spaţiu pentru a fi organizat centru de vaccinare pe care îl pune la dispoziţia autorităţilor locale şiv rea să investească şi în amenajarea altor centre pentru a accelera procesul din etapa a doua, stabilită să înceapă la 15 ianuarie.

    Autorităţile au anunţat că sunt gata jumătate dintre centrele de vaccinare pentru etapa a doua, adică circa 370 de centre la nivel naţional, din calculele ZF, anunţând ca termen pentru funcţionarea tuturor celor peste 750 de centre până la 20 ianuarie. Mai sunt însă doar două zile până la începerea etapei a doua.

    „Punem la dispoziţia autorităţilor centrul nostru de studii clinice din Cluj pentru centru de vaccinare, dacă există vaccinatori, putem vaccina 500-600 persoane pe zi. De asemenea, avem pregătiţi 500.000 lei să sponsorizăm amenajarea centrelor de vaccinare ca să grăbim procesul din faza doi”, a transmis Dragoă Damian, CEO al Terapia Cluj.

    În prima etapă de vaccinare, centrele au fost organizate în unităţile medicale, iar o parte dintre ele, circa 100 din declaraţiile lui Valeriu Gheorghiţă, vor rămâne funcţionale şi în etapa a doua.

  • Google devine ţinta autorităţilor de concurenţă: Marea Britanie lansează o investigaţie asupra celor mai recente schimbări anunţate de gigantul american

    Google este prima mare corporaţie de tehnologie luată la ochi de Marea Britanie, după ce Regatul Unit a părăsit blocul european, întrucât autorităţile de concurenţă au anunţat vineri că lansează o investigaţie asupra schimbărilor plănuite de Google în modelul de advertising, potrivit Bloomberg.

    Autoritatea pentru Concurenţă şi Pieţe a declarat că „investighează planurile Google de a elemina cookie-urile pentru terţi şi alte funcţionalităţi ale Google Chrome”, conform unei declaraţii lansate de autoritate.

    Aceste schimbări „ar putea submina abilitatea publisherilor de a genera venituri şi ar putea submina concurenţa în advertisingul digital, sporind puterea Google în piaţă”, a semnalat autoritatea.

    Publisherii şi companiile de tehnologie active în advertising au lansat apeluri publice în luna noiembrie prin care critică planurile Google. Schimbările plănuite de gigantul american ar putea limita abilitatea terţilor de a colecta informaţii despre utilizatori, o pârghie necesară pentru ca publicitatea să genereze cât mai multă valoare. Companiile media mai mici ar putea pierde până la 75% din venituri din cauza acestor schimbări.

  • Adevărul despre Wuhan: Un studiu arată că numărul real de cazuri ar fi fost de 10 ori mai mare faţă de cifrele anunţate

    Situaţia epidemiologică din Wuhan ar fi fost de 10 ori mai gravă în primăvară decât cea înregistrată în cifrele oficiale, arată un studiu realizat de autorităţile de sănătate publică din China, citat de Bloomberg.

    Circa 4,4% dintre cei testaţi au dezvoltat anticorpi care pot lupta cu agentul patogen care cauzează Covid-19, ceea ce sugerează că au fost infectaţi deja în trecut, conform unei anchete derulate în luna aprilie de centrul pentru controlul şi prevenţia bolilor din China, la care au participat 34.000 de persoane. Datele studiului au fost publicate luni.

    O astfel de rată de infectare sugerează că dintre cei 11 milioane de oameni din Wuhan, circa 500.000 au fost deja infectaţi, de 10 ori mai mult în comparaţie cu cele 50.000 de cazuri raportate de autorităţi până la mijlocul lunii aprilie, când a fost derulată ancheta.

    Chinezii au fost criticaţi la nivel internaţional pentru modul în care au gestionat începutul epidemiei, care s-a răspândit în toată lumea şi a devenit o pandemie globală în acelaşi an în care a fost anunţat primul caz oficial.

    Statele Unite a pus sub semnul întrebării modul în care China a gestionat începutul epidemiei în Wuhan, în contextul în care situaţia epidemiologică din China a fost eclipsată rapid de situaţii mai grave înregistrate în Europa şi în America de Nord.

    Dincolo de ceea ce sugerează datele, nu este neobişnuit ca autorităţile de sănătate dintr-o ţară să raporteze mai puţine cazuri în timpul unei epidemii care se extinde agresiv, în contextul în care capacităţile de testare sunt limitate, iar sistemele publice de sănătate sunt puse rapid la încercare. Situaţia este complicată şi de faptul că anumite persoane se pot infecta, dar rămân asimptomatice.

    Anchetele ca aceasta derulată de autorităţile de sănătate din China în aprilie sunt utilizate la nivel global de profesioniştii din sănătate pentru a înţelege cu adevărat scara la care s-a extins o epidemie, de la Covid-19 până la SIDA şi hepatită. Rezultatele generate de astfel de studii pot influenţa modul în care autorităţile gestionează criza sanitară şi modul în care sunt distribuite eforturile de imunizare.