BusinessMagazin

Tag: austeritate

  • După ce justiţia i-a condamnat austeritatea, premierul portughez a contraatacat cu reduceri de cheltuieli în educaţie, securitate socială şi sănătate

    Premierul portughez îşi ameninţă poporul cu ieşirea ţării din zona euro, un al doilea program de bailout şi chiar „colapsul“ economiei după ce Curtea Constituţională a respins mai multe măsuri de austeritate privind salariile şi pensiile care ar fi adus la buget banii necesari pentru ca Portugalia să atingă ţintele cerute de creditorii internaţionali. 

    Soluţia găsită repede de guvern şi de creditori sunt noi tăieri de cheltuieli în educaţie, securitate socială şi sănătate, sectoare-cheie pentru dezvoltarea societăţii într-o ţară despre care specialiştii averti zează că austeritatea a început să-şi pună adânc amprenta pe sănătatea fizică şi psihică a oamenilor.

    Programul de bailout de 78 miliarde euro convenit în 2011 este necesar pentru „evitarea colapsului naţional“ şi pentru „rămânerea Portugaliei în zona euro“, a declarat într-un discurs televizat premierul Pedro Passos Coelho, citat de EUobserver.  El a menţionat de trei ori termenul de „ur genţă naţională“ pentru a descrie situaţia economică, iar discursul său vine ca reacţie la decizia Curţii Constituţionale de a res pinge patru din cele nouă măsuri de aus teritate propuse de guvern pentru bugetul pe 2013. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Papa Francisc ar putea închide Banca Vaticanului, din cauza scandalurilor şi lipsei de transparenţă

     Institutul pentru Lucrări Religioase (numele formal al băncii) şi Vaticanul se află sub presiune pentru creşterea transparenţei financiare, după ce instituţia de credit a fost afectată de mai multe scandaluri în ultimele decenii.

    Unul dintre testele pontificatului acestuia este legat de instituţia financiară, o sursă de imagine negativă pentru Vatican în ultimele trei decenii, scrie CNBC.

    Anul trecut, o agenţie europeană responsabilă cu combaterea spălării banilor a ajuns la concluzia că Banca Vaticanului nu reuşit să respecte unele dintre standardele europene referitoare la lupta împotriva criminalităţii financiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditorii internaţionali au relaxat condiţiile de austeritate impuse Ciprului pentru împrumuturi

     Cipru va trebui să ajungă la un surplus bugetar primar, excluzând cheltuielile cu serviciul datoriei, de 4% în 2017, faţă de ţinta anterioară de 2016, întrucât şocul cauzat de închiderea sistemului bancar pentru aproape două săptămâni în martie ameninţă să afecteze grav economia ţării, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    Pentru acest an, Cipru estimează un deficit bugetar primar de 2,4% din PIB.

    “Aşezarea finanţelor publice pe o cale sustenabilă este prioritară pentru stabilizarea economiei şi revenirea încrederii companiilor, populaţiei şi investitorilor străini în perspectivele economice pe termen lung ale ţării”, se arată în proiectul de acord obţinut de Wall Street Journal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P: Şomajul din Spania, Italia şi Franţa creează o situaţie socială explozivă

     “Şomajul ridicat din Spania, Italia şi Franţa creează o situaţie explozivă din punct de vedere social. Trebuie să existe consens social pentru măsuri de economisire. Şomajul ridicat nu ajută”, a afirmat Hinrichs pentru ziarul Neue Osnabrucker, preluat de Reuters, potrivit CNBC.

    Directorul S&P consideră că spaniolii şi portughezii au demonstrat deja că pot face faţă măsurilor de austeritate, însă “situaţia nu poate continua pentru totdeauna”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summitul european, scindat între austeritate şi creştere economică. Merkel: “Reformele şi creşterea nu sunt incompatibile, ci merg mână în mână”

     Pentru prima dată în multă vreme, cei 27 de lideri de stat şi guvern nu au fost sub presiunea crizei financiare, ceea ce a permis ca discuţia lor să ia o dimensiune politică, însă fără a ajunge la o decizie concretă.

    Scopul era “a defini în ce constă” echilibrul dintre consolidarea bugetară şi creştere, a explicat înainte de reuniune un diplomat european, cu cele două tabere, pe de o parte “tabăra austerităţii” condusă de Germania şi cancelarul conservator Angela Merkel, iar pe de cealaltă parte cea a flexibilităţii cu Franţa şi preşedintele său socialist Francois Hollande.

    În final, preşedintele Consiliului european, Herman Van Rompuy, a salutat discuţiile “liniştite şi intense”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană ripostează la criticile austerităţii: Dezbaterile în privinţa strategiei bugetare se aseamănă uneori cu un război al religiilor

    Sub asediul acuzaţiilor că forţează aplicarea unor politici de austeritate care au partea lor de vinovăţie pentru situaţia gravă în care se află economia Europei, economiştii Comisiei Euro­pene au ripostat cu 3.000 de cuvinte în expresii tehnice pe care numai un specialist le-ar desluşi. Printre critici se numără economistul Paul Krugman, care compară ideile birocraţilor de la Bruxelles cu nişte „insecte dezgustă­toare“, scrie The Wall Street Journal. „Dezbaterile în privinţa strategiei bugetare se aseamănă uneori cu un război al religiilor. Acesta este un lucru nefericit doarece diferenţele de opinie obiective de fond sunt din punctul nostru de vedere mai puţin evidente decât sunt uneori înfăţişate“, astfel începe răspunsul CE. Documentul este în principal o replică la ideea eco­nomiştilor Paul De Grauwe şi Yuemei Ji că politicile de austeritate ale Europei reprezintă o exagerare la adresa panicii de pe pieţe care a scufundat mai întâi Grecia, apoi Irlanda şi Portugalia. În sprijinul ideii vine faptul că actuala atmosferă de calm care înconjoară zona euro a venit după ce BCE a anunţat că va cumpra nelimitat obligaţiuni ale ţărilor care se angajează să respecte un program de bailout. Dacă banca ar fi făcut promisunea la începutul crizei datoriilor, este probabil ca austeritatea să nu mai fi fost necesară. Comisia ripostează argumentând că reducerea costurilor de împrumut ale guvernelor cu probleme de la periferia zonei euro nu sunt doar rezultatul angajamentelor asumate de BCE.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Germania îşi reduce cheltuielile bugetare şi transmite un mesaj de austeritate Europei

     Bugetul Germaniei pentru 2014, în care cheltuielile sunt reduse cu peste 5 miliarde de euro, la sub 300 de miliarde de euro, reprezintă “un mesaj puternic pentru Europa”, a declarat ministrul de Finanţe, Wolfgang Schauble, potrivit Financial Times.

    Planul executivului de la Berlin prevede echilibrarea bugetului în 2015, cu un an mai repede decât ar impune limita de îndatorare inclusă în constituţie.

    Bugetul Germaniei reprezintă “o consolidare favorabilă creşterii” şi trebuie să demonstreze restului zonei euro că “planificarea bugetară sustenabilă şi creşterea economică nu se exclud reciproc”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa a cheltuit enorm pentru salvarea băncilor şi prea puţin pe crearea de locuri de muncă. Rezultatul este o generaţie de tineri pierdută care ameninţă stabilitatea UE

    Europa a cheltuit sute de miliarde de euro pentru salvarea băncilor, dar a făcut prea puţin pentru a atenua impactul devastator pe care criza îl are asupra societăţii: o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi găsesc un loc de muncă decent şi care-şi pierd încrederea, punând în pericol întreaga Uniune Europeană. Acesta este avertismentul dat de preşedintele Parlamentului Euro­pean, socialistul german Martin Schulz. Aceşti tineri sunt forţa principală care alimentează protestele anti­austeritate din multe dintre ţările europene.„Am salvat băncile, dar riscăm să pierdem o generaţie. Unul dintre cele mai mari pericole la adresa Uniunii Europene sunt oamenii care-şi pierd cu totul încrederea în capacitatea UE de a le rezolva problemele. Iar dacă generaţia tânără îşi pierde încrederea, atunci UE este într-un mare pericol“, a afirmat Schulz. Aproape 60% din tinerii din Grecia cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani nu au loc de muncă. În Spania, unde o parte din absolvenţii de facultate care acum au între 30 şi 40 de ani nu au avut niciodată un loc de muncă, procentul depăşeşte 50%, scrie agenţia Thomson Reuters. Cu situaţii asemănătoare se confruntă tinerii din Italia şi Portugalia, alte state afectate sever de criză şi austeritate.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • N-aveţi nişte timp în plus?

    Banii fac parte din pachetele de salvare finanţate din ceea ce se numeşte acum Mecanismul European de Stabilizare, la care contribuie toate statele, şi Fondul European pentru Stabilitate Financiară, fondul de urgenţă al zonei euro. Scadenţele medii ale împrumuturilor au fost deja prelungite, notează analiştii Citi, de la 7,5 la cca 13 ani, iar cele două ţări cer acum o nouă prelungire, până la 15 ani.

    Irlanda are de plătit credite de peste 30 mld. euro înainte de 2020, cu un vârf de plată în 2015-2018, în timp ce în Portugalia, opoziţia, dar şi guvernanţii, au avertizat Bruxellesul că măsurile de austeritate adoptate până acum trebuie înlocuite cu unele de stimulare a creşterii economice, întrucât până acum n-au făcut decât să stranguleze creşterea. În paralel, Spania a cerut o extindere a termenelor de reducere a deficitului bugetar în perioada 2014-2016, având în vedere recesiunea din ţară, iar comisarul pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn (foto centru), a dat deja asigurări că “există potenţial de flexibilitate” în acest sens.

    Flexibilitate, deşi în alt sens, au cerut şi băncile – în primul rând cele britanice – în raport cu acordul între Parlamentul European şi statele membre de limitare a bonusurilor pentru bancheri, însă ministrul de finanţe al Irlandei, Michael Noonan (foto dreapta) a declarat că termenii acordului nu vor fi relaxaţi cu ocazia discuţiilor tehnice din următoarele săptămâni pe marginea textului.

  • Radiografia Mobile World Congress 2013 – Barcelona, între austeritate şi tehnologie

    BARCELONA DIN ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ DIN FEBRUARIE, mult mai răcoroasă decât ar fi normal pentru începutul primăverii, resimţea agitaţie din toate părţile. Ziarele vuiau de scandalul în care este implicată monarhia spaniolă după apariţia unor e-mail-uri care demonstrează că membrii casei regale erau direct implicaţi în afacerile fiului vitreg al regelui Juan Carlos I, anchetat pentru fraudă. Fiul vitreg, Iñaki Urdangarin, a vorbit public după audieri pentru a distanţa monarhia de afacerile sale, însă cazul a sporit furia populaţiei, frustrată de tăierile bugetare şi scandalurile de corupţie. Pe străzile metropolei, printre cei 70.000 de străini veniţi din peste 200 de ţări la târgul de comunicaţii mobile – uşor de recunoscut după ecusoanele atârnate la gât în ciuda sfaturilor organizatorilor de a nu le purta pentru a nu deveni ţinta hoţilor de buzunare – tinerii îşi făceau loc să protesteze pentru rezolvarea problemei locurilor de muncă. Unul din doi îşi caută serviciu de mai bine de un an, iar ieşirile în stradă fac parte din rutina zilnică a barcelonezilor. Grupuri de câteva sute blocau seară de seară piaţa Catalunya, în marşul către La Rambla, cea mai cunoscută arteră pietonală a oraşului. Dincolo de austeritatea de pe buzele tuturor, protestatarii militau şi pentru arestarea mafioţilor, autonomia provinciei Catalunya, transport public gratuit, oprirea tehnologizării excesive sau drepturi sporite pentru homosexuali, sub privirile uimite ale costumelor negre care se îndreptau spre Fira Europa, locul de desfăşurare a Mobile World Congress (MWC).

    Altădată renumit şi prin petrecerile fastuoase organizate între zilele de conferinţe, MWC 2013 a tăiat de pe listă mâncarea şi băutura gratuite pentru vizitatori, cheltuielile pentru cei 70.000 ajungând la sute bune de mii de euro. Ericsson, Huawei şi Samsung au vrut să ocupe fiecare câte una din cele opt hale disponibile, dar, deşi târgul a crescut în suprafaţă cu 25%, până la 94.000 de metri pătraţi, producătorii a trebuit să se mulţumească cu mai puţin.

    Interese, tehnologie şi austeritate – câteva imagini de la Mobile World Congress Barcelona 2013

    România a fost de asemenea prezentă la cel mai mare târg dedicat comunicaţiilor mobile din lume: 11 companii autohtone din domeniul IT&C au fost prezente ca expozanţi, standul României fiind realizat printr-o investiţie de aproximativ 200.000 de euro a Ministerului Economiei prin intermediul departamentului pentru comerţ exterior. Iniţiativa nu este nouă, întrucât Ministerul Economiei alocă anual astfel de finanţări pentru participarea României la aproximativ 60 de târguri, cu sume care includ nu doar costul realizării şi închirierii standului, dar şi o parte din costurile companiilor, printre care Simplus, Allview sau Diversitas la Barcelona, pentru participarea la expoziţie.

    DISCURSURILE DE DESCHIDERE DE LA MWC AU ADUS LA UN LOC DIRECTORII AT&T, China Mobile, Telecom Italia, Telefonica şi Vodafone. Contextul în care şefii marilor operatori de telecomunicaţii s-au aşezat la aceeaşi masă se leagă mai ales de evoluţia pesimistă privind piaţa de echipamente de comunicaţii pentru operatori, care va stagna în acest an în Europa, după ce în 2012 criza economică i-a determinat pe operatori să reducă investiţiile în reţele. France Telecom şi Vodafone construiesc reţele 4G pe diferite pieţe, însă prudenţa este cuvântul de ordine pe bătrânul continent, pe seama temerilor că orice investiţie suplimentară nu va aduce prea repede rezultatele dorite, având în vedere că preţurile oferite clienţilor sunt tot mai mici. Datele Gartner arată că, la nivel global, piaţa de echipamente de comunicaţii vândute operatorilor va atinge 79 de miliarde de dolari în 2013, în creştere cu 2,3%, plusurile venind din cele două Americi şi din Asia. “Tehnologiile LTE/4G şi cloud sunt cel mai puternic cumul tehnologic pe care l-am văzut vreodată”, spunea şeful AT&T, iar volumele de date de pe terminale mobile vor creşte cu 30.000% în următorii patru ani, după o apreciere de 75.000% în ultimii şase ani, pe seama dezvoltării reţelelor 3G şi a apariţiei iPhone. Dezvoltarea rapidă a reţelelor va impune şi investiţii mai mari, iar operatorii cer autorităţilor taxe mai mici şi reguli mai puţin dure, date fiind competiţia agresivă şi preţurile foarte mici pe care le pot pretinde clienţilor. Acuzaţiile merg în special către Google şi Facebook, unde oficialii din telecom spun că regulile antimonopoliste nu se aplică în acelaşi mod. “Excesul de zel din Europa ţinteşte doar operatorii din telecom”, spunea franc şeful Vodafone, Vittorio Colao.