BusinessMagazin

Tag: atractie

  • Cât costă un weekend acasă la Ghiţă Ciobanul

    Comuna face parte din cunoscuta zonă etnofolclorică Mărginimea Sibiului, fiind reprezentativă pentru porturile şi obiceiurile tradiţionale legate de păstorit. În fiecare an se desfăşoară manifestarea folclorică „Sus pe muntele din Jina” cu participarea satelor din Marginime, potrivit informaţiilor disponibile pe siteu localităţii. Vatra satului este aşezată la 1.000 de metri altitudine, pe şapte coline aşa cum este situat şi oraşul Roma. Jina se află la aproximativ 40 de kilometri de Sibiu, la poalele munţilor Cindrel, de unde porneşte şi şoseaua Transalpina.

    Din comuna Jina nu lipsesc locurile de cazare pentru turişti. Astfel, preţul pentru o noapte la pensiunile din zonă este de aproximativ 80 de lei pentru o cameră dublă. Transportul de la Bucureşti la Jina şi retur cu maşina personală costă aproximativ 300 de lei. Astfel, costul total al unui sfârşit de săptămână acasă la ciobanul Ghiţă este de circa 500 de lei pentru două persoane.

    Comuna Jina a devenit cunoscută datorită unei campanii publicitare în care Ghiţă este personajul principal. Acesta are 29 de ani, a terminat opt clase la şcoala din sat şi este cioban de la 14 ani. Este singurul băiat dintr-o familie cu încă cinci fete şi duce prin oierit o tradiţie începută de strămoşii familiei. Alături de ceilalţi ciobani din Jina practică transhumanţa mergând aproape 300 de kilometri până la Zalău, unde rămâne din octombrie şi până în aprilie. Iată povestea publicitarului care l-a descoperit pe ciobanul Ghiţă.

  • Cum a schimbat criza mintea clienţilor: cumpărăm ori foarte ieftin ori foarte scump

    IN URMĂ CU PATRU ANI, Business Magazin avea un material de copertă în luna octombrie intitulat „Upgrade de viaţă„. Aşa cum spune şi titlul, materialul viza schimbarea comportamentului de consum: „Veniturile mai mari şi accesul mai larg la credite i-au încurajat pe consumatorii români – cum altfel – să consume.

    Dar şi să-şi rafineze consumul: de la o maşină ieftină au trecut la una cu aer condiţionat şi airbag, de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la cele de firmă„. Deopotrivă reprezentanţi de companii şi sociologi argumentau aceste modificări, într-o perioadă în care criza nu se simţea încă în coşul de cumpărături sau în planurile de achiziţie a unei locuinţe.

    Toate componentele ecuaţiei care au dus la „upgrade„ s-au modificat, de la accesul la credite şi până la scăderea puterii de cumpărare, iar acum fenomenul s-a întors la 180 de grade. Putem vorbi mai degrabă de un downgrade, în cazul în care consumatorii nu au renunţat (încă) definitiv la unele produse.

    PINTR-UN RĂZBOI DE CUCERIRE DE COTĂ DE PIAŢĂ, PRODUCĂTORII S-AU TOT LUPTAT ÎN SUPEROFERTE ŞI CAMPANII, dar după ce cuvântul criză a devenit o povară psihologică, tot mai mulţi cumpărători au început să vâneze preţuri mici„, spune Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. Prin urmare, şi companiile au făcut reduceri de costuri. „La un moment dat, se pare că în mintea marketerilor şi a vânzătorilor singura scuză pentru vânzări slabe a fost preţul„, adaugă Olteanu.

    Toate presiunile au dus la un întreg lanţ de decizii: „s-a umblat la costul ambalajului cu consecinţele de rigoare, s-a umblat la materia primă de bază, la modul în care sunt transportate şi depozitate etc.„, spune reprezentantul FM România. De fiecare dată, pentru reduceri de preţ s-a făcut rabat la cerinţe sau indicatori de performanţă, ceea ce a dus produsele de clasă medie într-o zona de preţ şi de performanţă a produselor de clasă inferioară, punctează Olteanu.

    Tot el spune că este vizibil fenomenul de îngustare a vânzărilor din segmentul mediu. Mai vizibile devin segmentele de nişă – premium sau high end – care se vând bine; volumele sunt mici – cei care şi le permit sunt mai puţini, dar apar şi se dezvoltă, subliniază Cătălin Olteanu.

    IN 2012, DIN CAUZA SCĂDERII PUTERII DE CUMPĂRARE, BONUL MEDIU DE CUMPĂRĂTURI S-A DIMINUAT ÎN CAZUL CATEGORIEI CU VENITURI MICI. Ponderea celor care s-au reorientat către mărci mai ieftine sau a celor care aleg pachete mai mari pentru a obţine un preţ mai mic a crescut de la 48% în 2011 la 63% în 2012„, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Tot ea adaugă că în perioada 2007-2009 era vizibilă o tendinţă de upgrade în consum, iar în 2011 şi 2012 cumpărătorii au devenit tot mai precauţi.

  • Fantomele de pe nava scufundată a lui Henric al VIII-lea (GALERIE FOTO)

    Indisponibilă publicului din anul 2009, Mary Rose poate fi din nou admirată până în luna octombrie, de data aceasta în propriul ei muzeu din Portsmouth, aproape de nava HMS Victory a amiralului Nelson.

    Noul muzeu Mary Rose (GALERIE FOTO)

    Pe lângă vechimea navei, o atracţie importantă o reprezintă multitudinea de obiecte care au aparţinut ocupanţilor ei şi care s-au păstrat: niciunul din exponatele de pe corabile nu este vreo copie modernă menită să compună artificial atmosfera de epocă.

  • Păsările şi turiştii sunt tot mai rari în Deltă

    “Cererea pentru cazare nu a fost grozavă de la începutul anului până în august, veniturile pe care le-am obţinut fiind în scădere cu 25%. Mai mult, am renunţat la a vinde complexul turistic din cauză că nu este nimeni interesat să-l cumpere”, spune Cornel Găină, proprietarul complexului turistic Cormoran din Delta Dunării. Omul de afaceri a fost unul dintre primii întreprinzători din turism care a pariat pe Deltă şi a construit în 1994, alături de soţia sa, complexul hotelier Cormoran din Delta Dunării. După deschiderea hotelului, lucrurile au mers bine pentru familia Găină mai mulţi ani, însă dezvoltarea zonei, construcţia a tot mai multe hoteluri, dar şi problemele economice care au urmat l-au făcut să scoată hotelul la vânzare în urmă cu trei ani, dar nu a găsit clienţi. Complexul Cormoran din localitatea Uzlina, judeţul Tulcea, este construit pe o suprafaţă totală de 9.000 de metri pătraţi, dar deţine o suprafaţă totală de 7,5 hectare. Acesta cuprinde un hotel de trei stele, o pensiune şi 15 vile, care cumulează 280 de locuri de cazare. “Până în prezent gradul de ocupare a fost de 22-23%, la limita supravieţuirii. Este clar că anul acesta a fost mai prost decât anul trecut dacă vorbim de numărul de turişti”, spune Cornel Găină.

    Deşi este a treia deltă din Europa ca suprafaţă şi una dintre cele mai importante regiuni turistice ale României, Delta Dunării continuă să fie o destinaţie în care proprietarii de pensiuni se plâng de turişti, în timp ce asociaţiile din turism atrag atenţia că delta va atrage mai mulţi bani când turismul va fi controlat şi când se vor lansa produse specifice acestei zone.

    Doar 8.900 de turişti au fost raportaţi în Delta Dunării în primele şapte luni ale acestui an, mai puţin cu 900 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din cei aproape 9.000 de turişti, 33% au fost vizitatori străini, arată datele de la Asociaţia Rezervaţiei Delta Dunării. Lucrurile nu sunt însă chiar atât de negre precum par, iar scăderea ar putea fi doar o consecinţă a crizei şi a creşterii turismului la negru, atât turiştii, cât şi pensiunile preferând să nu declare cazarea pentru a plăti mai puţine taxe. Cifra raportată de Asociaţie este cea oficială, construită pe baza raportărilor pensiunilor şi hotelurilor, însă, dacă se ia în considerare şi turismul la negru, în Deltă ajung anual circa 100.000 de turişti, potrivit consultanţilor din turism.

    Delta Dunării atrage anual mult mai puţini turişti faţă de alte delte europene mai mici ca suprafaţă, precum cea franceză (Delta Camarague) sau cea italiană (Delta del Po), care atrag anual peste un milion de turişti. Mai mult, din cauza absenţei turiştilor, multe complexuri turistice şi-au închis uşile anul trecut, printre acestea fiind şi complexul de cinci stele Delta Nature Resort din Somova, controlat de compania cu acelaşi nume. “Am redeschis complexul în martie anul acesta, iar în prezent avem câteva grupuri care au ocupat o parte din cele 30 de vile”, a spus un reprezentant al complexului.