BusinessMagazin

Tag: atentate

  • Cel puţin 115 morţi într-o serie de atentate comise la Bagdad şi revendicate de grupul Stat Islamic

    Atentatele au avut loc vineri seară, în localitatea Khan Bani Saad, cu ocazia ceremoniilor organizate de sărbătoarea Eid Al-Fitr, care marchează sfârşitul Ramadanului.

    Cel puţin 115 persoane au fost ucise, iar aproximativ 200 au fost rănite într-o serie de explozii produse în zone aglomerate ale localităţii şiite situate la 20 de kilometri nord de Bagdad.

    Organizaţia teroristă sunnită Stat Islamic a revendicat atentatele. “Fratele nostru Abu Ruqayya Al-Ansari a condus o maşină-capcană care conţinea trei tone de explozibil”, a precizat grupul terorist sunnit. În afară de acest atentat, au avut loc alte două atacuri sinucigaşe.

    Guvernatorul provinciei irakiene Diyala, Muthanna Al-Tamimi, a anunţat trei zile de doliu în urma atacurilor teroriste.

    Reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic ocupă teritorii în nord-vestul Irakului, în sud-estul Siriei, în nordul Libiei şi în nord-estul Egiptului, unde a proclamat un “califat islamic”.

  • CIA desecretizează raportul privind erorile agenţiei înainte de atacurile din 11 septembrie

    Documentul de aproape 500 de pagini prezintă o listă cu “probleme sistemice” pe care inspectorul general le-a identificat ca având o contribuţie la ratarea avertismentelor lui Osama ben Laden privind un complot de deturnare a unor avioane şi folosirea lor ca arme.

    Raportul nu are dezvăluiri dramatice, dar oferă o analiză suplimentară pentru aceleaşi probleme identificate de alte anchete guvernamentale.

    Ancheta urmează unei investigaţii comune a Congresului care a conchis că serviciile de informaţii ale Statelor Unite nu aveau o strategie cuprinzătoare pentru combaterea Al-Qaida.

    Raportul conchide că niciun angajat al CIA nu a încălcat legile şi că erorile în strângerea de informaţii nu sunt rezultatul unei conduite necorespunzătoare. Problema, afirmă raportul, este că agenţii nu şi-au îndeplinit munca în mod satisfăcător.

    O secţiune de interes este cea referitoare la rolul Arabiei Saudite şi legăturile acesteia, dacă există, cu Al-Qaida. În timp ce există unele speculaţii în rândul agenţilor de informaţii americani că unii oficiali guvernamentali saudiţi l-ar fi susţinut pe ben Laden, nu sunt suficiente informaţii care să confirme acest lucru, afirmă raportul.

    “Echipa nu a găsit dovezi că Guvernul saudit i-a susţinut în cunoştinţă de cauză şi voit pe teroriştii Al-Qaida”, afirmă raportul. Mare parte din secţiunea despre Arabia Saudită a fost însă editată.

  • Cazeneuve, probleme cu cardul la redeschiderea magazinului în care Coulibaly a ucis patru evrei

    Potrivit postului francez, Cazeneuve s-a dus la ora 9.30 (10.30, ora României), la supermarket, redeschis la mai bine de două luni după ce Amedy Coulibaly a luat ostatici în incintă, omorând patru persoane, toţi evrei.

    După ce a vizitat magazinul, renovat integral, inclusiv camera frigorifică în care, în ziua atacului, s-au refugiat şi ascuns mai multe persoane, inclusiv un bebeluş, ministrul de Interne a trecut în mod simbolic pe la casă, pentru a plăti cele două sticle de vin, sub privirile amuzate ale cameramanilor de televiziune şi fotografilor.

    Însă, în momentul în care Cazeneuve a încercat să-şi utilizeze cardul, a întâmpinat probleme. După ce a încercat de mai multe ori, timp de câteva minute, ministrul a reuşit până la urmă să plătească, scenă pe care presa a urmărit-o mişcare cu mişcare zâmbind.

    Scena, insolită, a fost urmată de declaraţii grave. “Este necesar să respectăm memoria celor care au căzut sub focul teroriştilor”, a declarat Bernard Cazeneuve pentru presă la ieşirea din magazin.

    “Am dorit, la momentul redeschiderii curajoase a acestui magazin, să transmit semnalul că viaţa este mai puternică, să fiu alături de reprezentanţii comunităţii, a celor care deţin această afacere, a alegătorilor, pentru a spune că suntem în picioare şi hotărâţi să continuăm să trăim liber în ţara noastră”, a adăugat ministrul.

    “Republica, în misiunea sa de protecţie, face totul pentru ca toţi francezii să fie protejaţi de riscul terorist şi pentru ca viaţa să poată să-şi reintre în drepturi”, a dat asigurări Cazeneuve.

  • Doi suspecţi de terorism, care se pregăteau să comită atacuri, arestaţi în Spania

    Potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne, cele două persoane arestate au legătură cu alte patru persoane care fac parte din aceeaşi celulă teroristă şi care au fost reţinute la 24 ianuarie.

    Comunicatul precizează că două case au fost percheziţionate în cadrul acestei operaţiuni, coordonată de Tribunalul naţional din Madrid.

    Ceuta este una dintre cele două enclave spaniole din Africa, situată pe coasta Mării Mediterane şi învecinată cu Marocul.

  • Numeroase persoane le-au adus un omagiu victimelor de la Charlie Hebdo, la o lună după atac

    La 7 ianuarie, doi bărbaţi înarmaţi şi care purtau cagule au pătruns în redacţia Charlie Hebdo, omorând 12 persoane, între care opt jurnalişti şi doi poliţişti.

    Sâmbătă, la o lună după atacul comis de fraţii Said şi Cherif Kouachi, mai multe persoane au aprins lumănâri şi au depus flori în faţa clădirii, pentru a le aduce un omagiu victimelor.

    “Este o zi în care să ne reculegem, să ne gândim la aceşti oameni care au murit pentru o prostie, pentru că un desen nu a făcut niciodată rău nimănui”, subliniază Viviane.

    Printre persoanele prezente s-a aflat şi un grup de elevi italieni, aflaţi în excursie la Paris. Profesorul lor a ţinut neapărat să îi aducă în acest loc devenit simbolic. “Suntem aici pentru a aduce un omagiu victimelor, dar şi Franţei care a răspuns în mod onorabil atacurilor. Eu predau filosofie şi am considerat că este important ca elevii mei să reflecteze la aceste probleme”, a declarat profesorul.

    Nu departe de acolo, sute de mesaje scrise după atentatele din Franţa, în memoria victimelor şi pentru libertatea presei, se găsesc în continuare în piaţa Republicii. “Francezii par să fi fost foarte afectaţi de ceea ce s-a întâmplat aici în urmă cu o lună. Franţa este o ţară deschisă, tolerantă, care regrupează atâtea culturi şi religii. Ceea ce s-a întâmplat trebuie să fi avut un impact enorm asupra oamenilor”, afirmă un turist spaniol.

    În perioada 7-9 ianuarie, mai multe atacuri vizând săptămânalul Charlie Hebdo, apoi o poliţistă municipală şi un magazin evreiesc s-au soldat cu 17 morţi la Paris, acestea fiind cele mai grave atentate comise de jumătate de secol în Franţa.

    Francezii le-au adus un omagiu victimelor printr-o serie de acţiuni, dintre care cea mai spectaculoasă a fost un marş împotriva terorismului la 11 ianuarie, care a reunit aproximativ patru milioane de persoane pe tot teritoriul ţării.

  • Hollande a decis să desfiinţeze cu 7.500 de posturi mai puţin în armată, după atentatele de la Paris

    Şeful statului a cerut, astfel, “să se actualizeze până în vară Legea programării militare (LPM)” aferente acestei perioade, potrivit unui comunicat difuzat de către preşedinţie la finalul unei şedinţe a Consiliului Apărării.

    Tăierile vor fi, astfel, cu 30% mai mici decât în proiectul iniţial, care prevedea desfiinţarea a câte 7.500 de posturi pe an în 2015, 2016 şi 2017 şi a 3.500 de posturi în 2018. Începând din acest an, numărul posturilor desfiinţate va fi redus la aproximativ 6.000.

    Preşedintele a anunţat pe 14 ianuarie, când şi-a prezentat urările armatei, că ţinând cont de “situaţia excepţională” creată de atentate, “ritmul reducerii” efectivelor din Apărare urma să fie “revizuit şi adaptat”.

    Adoptată în decembrie 2013, LPM prevede credite în valoare de 190 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2019 şi menţinerea bugetului anual la 31,4 miliarde de euro până în 2016, adică 1,5% din PIB, urmând ca ulterior să crească uşor.

    Această “ajustare” bugetară a fost posibilă cu preţul a numeroase restructurări şi reduceri de efective, care vizau iniţial 33.600 de posturi, în cadrul legii programării aferente perioadei 2015-2019, dar care au fost reduse la aproximativ 26.000.

    Armata franceză număra 280.000 de angajaţi civili şi militari la sfârşitul lui 2013. Aproximativ 54.000 de posturi au fost deja desfiinţate în cadrul LPM precedente (2008-2014).

  • Patru bărbaţi, inculpaţi şi încarceraţi în Franţa în legătură cu atentatele de la Paris. Aceştia ar fi cumpărat din magazine de arme “material” pentru Amedy Coulibaly

    Trei dintre ei sunt urmăriţi pentru că au cumpărat din magazine de arme “material” pentru Amedy Coulibaly, ucigaşul unei poliţiste şi autorul luării de ostatici soldate cu patru morţi la un magazin cu specific evreiesc din Paris, a precizat el.

     

  • Un musulman din SUA obţine 385.000 de dolari pentru detenţie fără inculpare după atentatele din 2001

    Abdullah al-Kidd a fost deţinut în 2003 ca “martor crucial” – o formulă folosită de către Statele Unite după atentate pentru a se asigura de disponibilitatea suspecţilor pentru a depune mărturie în cazuri de terorism.

    Guvernul, care a fost de acord să-l indemnizeze, i-a transmis că “regretă”, lui al-Kidd, un american convertit la islam, a anunţat ACLU, la New York.

    El a fost deţinut timp de 16 zile la izolare. A fost percheziţionat corporal zilnic şi a fost deţinut, afirmă el, în condiţii dificile, lumina fiind aprinsă nonstop în celulă, împiedicându-l să doarmă.

    El a fost plasat ulterior sub control judiciar timp de 15 luni.

    În toată această perioadă, nu a fost acuzat de comiterea vreunei infracţiuni. De asemenea, el nu a fost chemat să depună mărturie în procesul pentru care a fost arestat, al unui student acuzat de fraude cu carduri bancare, un proces care s-a încheiat cu exonerarea.

    “Sunt încântat că Guvernul a recunoscut în sfârşit infernul pe care m-a făcut să-l îndur şi că m-a indemnizat pentru asta. Sper ca nimeni să nu trăiască ceea ce am trăit eu”, a declarat al-Kidd.

    “Guvernul recunoaşte că arestarea dumneavoastră ca martor a fost o experienţă dificilă şi regretă încercările pe care le-a provocat în viaţa dumneavoastră”, i-au scris reprezentanţi ai Guvernului lui al-Kidd, potrivit ACLU.

    Asociaţia a subliniat că această experienţă va servi ca exemplu.

    “Procedura «martorului crucial» a fost utilizată în mod sistematic după (atentatele teroriste) de la 11 septembrie”, a declarat Lee Gelernt, un reprezentant al organizaţiei nonguvernamentale (ONG).

  • Israelul a insistat pentru înmormântarea victimelor de la Paris pe teritoriul său, apoi a cerut bani

    Guvernul israelian a insistat ca cei patru evrei ucişi în atacul de la un magazin din Paris să fie înmormântaţi în Israel şi chiar a făcut presiuni asupra unei familii, care iniţial dorea ca funeraliile să se desfăşoare în Franţa, a afirmat Yehuda Meshi-Zahav, preşedintele organizaţiei de voluntari Zaka.

    Ulterior, familiile şi comunitatea evreilor francezi au fost rugate să plătească pentru morminte. Întrucât victimele nu erau cetăţeni israelieni, înmormântările nu au fost plătite de Institutul Naţional de Asigurări, iar în pofida caracterului lor semioficial, Guvernul nu le-a declarat funeralii de stat. Abia după o zi de negocieri s-a decis ca statul israelian să acopere costurile.

    După ce s-a decis înmormântarea celor patru victime în Israel, au apărut probleme în ceea ce priveşte locul înhumării, care a fost schimbat de trei ori. Iniţial, societatea funerară a comunităţii yemenite a sugerat ca victimele să fie înmormântate pe Muntele Măslinilor, în Ierusalimul de Est, dar a cerut 15.000 de euro pentru un mormânt.

    Însă Meshi-Zahav a apreciat că locul desemnat pentru înmormântare este nepotrivit, într-o zonă izolată a cimitirului, cu probleme de securitate, astfel că această variantă a fost exclusă. Ulterior, femeia de afaceri Eva Zarfati, care deţine o parte din cimitirul Har Hamenuhot, s-a oferit să doneze patru morminte, dar au fost descoperite probleme cu documentele sale, astfel că şi această ofertă a fost respinsă.

    În final au început negocieri cu societatea funerară a comunităţii sefarde, care s-a oferit să înmormânteze victimele gratis pe Muntele Măslinilor, dar Guvernul a refuzat, probabil din motive de securitate. Ulterior societatea a oferit morminte la Har Hamenuhot, la preţul de aproximativ 10.800 de euro fiecare. În urma negocierilor, s-a stabilit că banii vor fi plătiţi de comunitatea evreilor francezi, nu de familiile victimelor.

    Ministerul israelian al Afacerilor Religioase a anunţat marţi noaptea că va suporta costurile înmormântărilor, dar a precizat că familiile victimelor au refuzat variantele gratuite şi că sumele ar fi urmat să fie plătite de comunitatea evreilor francezi, nu de familii.

  • Israelul a insistat pentru înmormântarea victimelor de la Paris pe teritoriul său, apoi a cerut bani

    Guvernul israelian a insistat ca cei patru evrei ucişi în atacul de la un magazin din Paris să fie înmormântaţi în Israel şi chiar a făcut presiuni asupra unei familii, care iniţial dorea ca funeraliile să se desfăşoare în Franţa, a afirmat Yehuda Meshi-Zahav, preşedintele organizaţiei de voluntari Zaka.

    Ulterior, familiile şi comunitatea evreilor francezi au fost rugate să plătească pentru morminte. Întrucât victimele nu erau cetăţeni israelieni, înmormântările nu au fost plătite de Institutul Naţional de Asigurări, iar în pofida caracterului lor semioficial, Guvernul nu le-a declarat funeralii de stat. Abia după o zi de negocieri s-a decis ca statul israelian să acopere costurile.

    După ce s-a decis înmormântarea celor patru victime în Israel, au apărut probleme în ceea ce priveşte locul înhumării, care a fost schimbat de trei ori. Iniţial, societatea funerară a comunităţii yemenite a sugerat ca victimele să fie înmormântate pe Muntele Măslinilor, în Ierusalimul de Est, dar a cerut 15.000 de euro pentru un mormânt.

    Însă Meshi-Zahav a apreciat că locul desemnat pentru înmormântare este nepotrivit, într-o zonă izolată a cimitirului, cu probleme de securitate, astfel că această variantă a fost exclusă. Ulterior, femeia de afaceri Eva Zarfati, care deţine o parte din cimitirul Har Hamenuhot, s-a oferit să doneze patru morminte, dar au fost descoperite probleme cu documentele sale, astfel că şi această ofertă a fost respinsă.

    În final au început negocieri cu societatea funerară a comunităţii sefarde, care s-a oferit să înmormânteze victimele gratis pe Muntele Măslinilor, dar Guvernul a refuzat, probabil din motive de securitate. Ulterior societatea a oferit morminte la Har Hamenuhot, la preţul de aproximativ 10.800 de euro fiecare. În urma negocierilor, s-a stabilit că banii vor fi plătiţi de comunitatea evreilor francezi, nu de familiile victimelor.

    Ministerul israelian al Afacerilor Religioase a anunţat marţi noaptea că va suporta costurile înmormântărilor, dar a precizat că familiile victimelor au refuzat variantele gratuite şi că sumele ar fi urmat să fie plătite de comunitatea evreilor francezi, nu de familii.