BusinessMagazin

Tag: argint

  • Echipa feminină de tenis de masă a României a pierdut finala CE cu Germania, scor 0-3

    Rezultatele pe meciuri au fost următoarele:

    Bernadette Szocs – Han Ying 0-3 (10-12, 1-11, 1-11);

    Elizabeta Samara – Shan Xiaona 0-3 (10-12, 10-12, 6-11);

    Daniela Dodean-Monteiro – Petrissa Solja 2-3 (8-11, 6-11, 11-8, 11-8);

    În faza grupelor, România a trecut de Serbia (3-1), Austria (3-1) şi Franţa (3-0), în sferturile de finală a învins Polonia (3-2), iar în semifinale a învins Ucraina, scor 3-1.

    Anul trecut, echipa feminină de tenis de masă a ocupat locul 7 la CE, iar în 2013 a cucerit medalia de argint.

  • Echipa României s-a clasat pe locul întâi la Olimpiada de Geografie

    Elevii români au obţinut o medalie de aur, două de argint şi una de bronz la Olimpiada Internaţională de Geografie care a avut loc la Tver, în Rusia, rezultat cu care echipa României s-a clasat pe locul întâi, din 40 de ţări participante, a anunţat, marţi, Ministerul Educaţiei.

    Medalia de aur a fost cucerită de Costin George Dobrin, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, în timp ce Elena Aura Amironesei, absolventă a Colegiului Naţional din Iaşi, laureată cu argint şi la ediţia precedentă, şi Sonia Adelina Şortan, absolventă a Colegiul Naţional “Decebal” din Deva, au obţinut medaliile de argint. Medalia de bronz i-a revenit Lorenei Davidel, absolventă a Colegiului Naţional “Nicu Gane” din Fălticeni.

    Cu cele patru medalii obţinute la a XII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Geografie, desfăşurată în perioada 10-18 august, la Tver (Rusia), care a reunit peste 150 de concurenţi din 40 de ţări, echipa României s-a clasat pe locul întâi, a precizat Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.

    Lotul olimpic şi profesorii însoţitori Mihaela Cornelia Fiscutean şi Dorin Fiscutean, de la Colegiul Naţional din Iaşi, revin în ţară marţi, la ora 13.45, pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”.

  • Câţi bani au câştigat olimpicii loturilor internaţionale de matematică, informatică şi fizică

    Pentru performanţa de anul acesta, cei 15 olimpici au primit premii în bani, în valoare totală de 122.000 lei. Fiecare medaliat cu aur a primit un premiu în valoare de 10.000 lei. Medaliaţii cu argint au primit premii în valoare de câte 8.000 lei, iar medaliaţii cu bronz câte 6.000 lei. Profesorii care au pregătit cele trei loturi au primit premii în valoare totală de 42.300 lei.

    Fundaţia eMAG şi BCR au premiat loturile internaţionale de matematică, informatică şi fizică, în cadrul celei de-a patra ediţii a Întâlnirii cu Olimpicii. Este al patrulea an în care Fundaţia eMAG premiază olimpicii şi profesorii celor trei loturi naţionale, în cadrul proiectului Hai la Olimpiadă!, pentru rezultatele obţinute la Olimpiadele Internaţionale.

    La cea de-a patra ediţie a Întâlnirii cu Olimpicii au participat Tudor Vlad (preşedintele Fundaţiei eMAG), Dana Demetrian (Vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR), IuIian Stanciu (CEO eMAG) şi Răzvan Ziemba (CEO NOD), precum şi alţi parteneri ai proiectului Hai la Olimpiadă. Aceştia au subliniat importanţa investiţiei în educaţie, mai ales în domeniile în care România are o tradiţie din a câştiga medalii, precum şi faptul că tinerii trebuie încurajaţi să se pregătească mai bine pentru a fi performanţi într-o societate globală, aflată într-o permanentă evoluţie.

    „Sunt încântat că îi putem premia pe aceşti copii cu rezultate extraordinare la matematică, fizică şi informatică. Faptul că şi anul acesta toţi cei 15 membri ai loturilor naţionale au reuşit să câştige câte o medalie la Olimpiadele Internaţionale confirmă încă o dată că în România există o comunitate de copii şi profesori capabili de cea mai înaltă perofmanţă”, a declarat Tudor Vlad, preşedintele Fundaţiei eMAG.

    „Ne-am alăturat proiectului Hai la Olimpiadă! pentru că suntem convinşi că tinerii din România au un potenţial uriaş, care trebuie încurajat şi susţinut. Olimpicii de astăzi, elevii care se pregătesc în fiecare zi să fie mai buni vor fi cei care peste câţiva ani vor conduce afaceri importante în România. De aceea, BCR sprijină iniţiative care să pună în evidenţă tot ceea ce are mai bun societatea noastră”, spune Dana Demetrian, Vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR.

    La Olimpiada Internaţională de informatică din Kazahstan, lotul naţional de informatică  şi-a adjudecat patru medalii, una de aur, două de argint şi una de bronz.

    Rareş Darius Buhai, (clasa a XII-a) a câştigat a patra medalie de aur consecutivă la această competiţie. Medalii de argint au fost obţinute de Alexandru Velea (clasa a XII-a) şi de Marius Valentin Hărşan (clasa a XII-a). Andrei Popa (clasa a X-a) a câştigat medalia de bronz. Profesorii care au pregătit lotul naţional de informatică sunt Adrian Panaete şi Marius Nicoli.

    Lotul naţional de matematică şi-a adjudecat în total şase medalii la a 56-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale, care a avut loc la Chiang Mai, Thailanda: o medalie de aur, patru de argint şi una de bronz. În competiţia de anul acesta au participat 577 de olimpici din 104 de ţări.

    Simona Diaconu (clasa a XII-a) a obţinut medalia de aur, Marius Bocanu (clasa a XII-a), Ciprian Bonciocat (clasa a X-a), Andrei Andronache (clasa a XI-a) şi Ştefan Spătaru (clasa a XII-a)  au câştigat medalii de argint, iar Andrei Puiu (clasa a XII-a), bronz. Echipa de profesori care a însoţit lotul naţional de matematică a fost alcătuită din Radu Gologan, Mihai Bălună şi Cătălin Gherghe.

    Olimpicii lotului naţional de fizică au câştigat la Olimpiada Internaţională din Mumbay, India, două medalii de aur, două medalii de argint şi una de bronz.

    Ştefan Eniceicu (clasa a XI-a) şi Tudor Creţu (clasa a XII-a) au câştigat medalii de aur, Cristian Frunză (clasa a XII-a) şa Răzvan Radu (clasa a X-a) au obţinut medalii de argint, iar Ileana Rugină (clasa a XII-a), bronz. Cei cinci olimpici sunt elevi ai Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti. Echipa de profesori care a însoţit lotul naţional de fizică a fost alcătuită din Adrian Dafinei şi Delia Davidescu, ambii titulari la Liceul Internaţional de Informatică, şi Sebastian Popescu, conferenţiar doctor în cadrul Facultăţii de Fizică „Vasile Alecsandri” din Iaşi.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012 în cadrul căruia sunt susţinuţi elevii şi profesorii care doresc să se pregătească şi să facă performanţă la matematică, informatică şi fizică. Începând din 2014, BCR devine partener al programului prin susţinerea, alături de Fundaţia eMAG, a centrelor de pregătire şi a celor mai importante concursuri pentru elevi. Prin Hai la Olimpiadă!, profesorii din Centrele de Performanţă sunt recompensaţi material pentru orele de pregătire a elevilor, iar cele mai bune rezultate ale copiilor la concursurile naţionale şi internaţionale primesc premii.

  • Noul trend al hipsterilor: un atlet italian introduce modelul “jumătate barbă-jumătate ras”

    De ce trebuie să alegi între a te bărbieri sau a îţi lăsa o barbă de hipster? Graţie unui atlet italian, acum le poţi avea pe amândouă.

    Săritorul în înălţime Gianmarco Tamberi, proaspăt medaliat cu argint la Diamond League în Londra, a tras atenţia spectatorilor mai degrabă datorită imaginii sale nonconformiste.

    Tamberi a apărut prima dată cu o jumătate de barbă la campionatele europene din martie, dar se gândeşte la acest look încă din 2011, potrivit celor de la Quartz. Tânărul spune că imaginea sa unică îi poartă noroc; dacă ne uităm la faptul că a doborât pe 1 iulie recordul Italiei la săritură în înălţime, pare să aibă dreptate.

  • Un “dolar” a fost vândut pentru 32 de milioane de dolari

    Pictura din 1962 a artistului Andy Warhol, ce reprezintă o parte dintr-o bancnotă de un dolar, a fost vândută la licitaţie pentru 32,8 de milioane de dolari la casa Sotheby’s din Londra.

    Opera se numeşte “Bancnota de un dolar (certificatul de argint)” şi a văzut lumina zilei în urma unei discuţii dintre Warhol şi unul dintre prietenii lui apropiaţi.

    Aflându-se intr-o pană de idei, Warhol a cerut sfatul prietenului, iar acesta i-a spus să picteze ceva la care ţine mult. Warhol s-a gândit şi a zis că iubeşte banii cel mai mult. Bancnota de un dolar este singurul tablou pictat de mâna al artistului. În anii 80, Andy Warhol s-a reîntors la tema banilor şi a mai creat câteva opere. Warhol a susţinut că tot timpul a fost atras de imaginea dolarului, de design-ul acestuia.

    Un tablou în ulei realizat în 1955 de Pablo Picasso în culori vibrante, ca omagiu adus prietenului şi rivalului său Henri Matisse, a fost vândut în această lună cu 179,4 milioane de dolari, la o licitaţie organizată de casa Christie’s la New York, şi a devenit astfel cea mai scumpă operă de artă tranzacţionată vreodată la licitaţie.

  • România, vicecampioană mondială la eSports

    Ţara noastră s-a numărat printre puţinele state reprezentate la toate cele şapte discipline ale Campionatului Mondial: disciplina pe echipe (Dota 2) şi cele individuale (Hearthstone, Starcraft 2 masculin, Starcraft 2 feminin, Tekken Tag Tournament 2 masculin, Tekken Tag Tournament 2 feminin şi Ultra Street Fighter IV), se arată într-un comunicat al PGL.

    Echipa Professional Gamers League (federaţia naţională din România, recunoscută oficial de Federaţia Internaţională de Sport Electronic, IeSF) a fost selectată dintre federaţiile celor 46 de state membre să se ocupe de producţia celei de-a 6-a ediţii a Campionatului Mondial de Sport Electronic, care s-a desfăşurat în perioada 12-16 noiembrie în capitala azeră, Baku.

  • BNR lansează pentru colecţionari o nouă monedă din argint

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală: 10 lei; metal: argint; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 grame; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei redă un desen al artistului plastic Eugen Drăguţescu, valoarea nominală “10 LEI”, inscripţia “ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune “2014”. Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura lui Eugen Drăguţescu şi anii între care a trăit “1914”, “1993”.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 330,00 lei/buc.

    Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguţescu au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

  • Banii, un subiect delicat în religie

    Subiectul banilor este unul regăsit deseori în temele religioase.

    Luca 16:13 – “Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt, sau va ţine numai la unul şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi banului”.

    Luca 14:33 – “Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu”.

    Eclesiastul 5:10 – “Cine iubeşte argintul, nu se satură niciodată de argint, şi cine iubeşte bogăţia multă, nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune!

    Pe de altă parte, monedele vechi au purtat mesaje creştine: imaginea Fecioarei Maria şi a Pruncului, texte sau imagini biblice, imagini de îngeri.
     

  • Istoria banilor: dezvoltarea sistemului financiar mondial

    Pe măsură ce timpul a trecut, sistemul financiar mondial, pentru că putem vorbi deja de aşa ceva, se dezvoltă: egiptenii pun bazele unui sistem bursier, romanii se confruntă, în timpul celui de-al doilea război punic, dintre Roma şi Cartagina, cu inflaţia generată de enorma cerere de bani pentru plata trupelor iar insula greacă Delos devine un important centru bancar. Spiritul novator chinez se manifestă şi el: apar banii din piele (de cerb), cu o valoare de 40.000 de monede de bază.

    Romanii au reacţionat cu o relativă întârziere la baterea de monedă, dar au adoptat, pe lângă aur şi argint, şi metalele mai puţin preţioase, cum ar fi arama. Împăratul Augustuts a reformat atât sistemul monetar cât şi pe cel al taxelor, impozitând tranzacţiile comerciale, deţinerea de terenuri şi câştigurile.

    În toată această perioadă, cele mai folosite unităţi monetare de către greci erau halcousul (din aramă, echivala cu o treime de obol), obolul (o şesime de drahmă), drahma (din argint), staterul (din aur, echivala cu 4 drahme) şi talantul (600 de drahme). Romanii foloseau libra şi uncia, din aramă, denarii din argint şi aureusii din aur.

    Alungarea cămătarilor din templul Ierusalimului de către Isus nu a fost decât un episod minor al dezvoltării sistemului monetar, cu bunele şi relele sale: în anul 250 conţinutul de argint al monedelor romane scade la 40% iar în 270 la numai 4%, consecinţe ale inflaţiei accelerate. Aurelian încearcă să combată acest flagel printr-o emisiune de noi monede de aur pur, cărora le ridică valoarea de două ori şi jumătate. Fără prea mare succes, pentru că inflaţia rămâne o problemă şi pentru Diocleţian. Acesta este învins de forţele pieţei, chiar dacă a introdus controlul preţurilor şi al dobânzilor, şi abdică. Pe de altă parte, Diocleţian este cel ce a introdus primul sistem de buget anual, cu succes.

    Inflaţia nu s-a lăsat învinsă nici de trecerea la creştinism a Imperiului Roman, chiar dacă, cu această ocazie, împăratul Constantin cel Mare a confiscat enormele comori acumulate în templele “păgâne”.

    Mai trebuie remarcat şi faptul că împăratul Constantin a emis o monedă de aur, solidus, în anul 306, care a fost produsă, fără a i se schimba greutatea sau puritatea timp de 700 de ani. O măsură a inflaţiei acelori timpuri este evoluţia valorii aurului: în anul 307 preţul era dublu faţă de cel stabilit de Diocleţian cu şase ani mai devreme iar în 324 preţul era de şase ori mai mare. Ceva mai târziu, în Egipt, o măsură de aur care valora 300.000 de denari ajunge să coste 2.120.000.000 de denari.

    Invaziile barbare au frânat evoluţiile monetare, activităţile bancare sunt abandonate, iar monedele emise de episcopul Mellitus în Londra sunt folosite mai mult drept bijuterii decât pentru scopuri comerciale.

  • Istoria banilor: apariţia monedelor metalice

    Cine putea să marcheze apariţia monedelor metalice, apropiate de forma modernă, dacă nu Herodot, părintele istoriei? Acesta critica spiritul mercantil al locuitorilor cetăţii Lidia, colonie grecească din Asia mică, care nu s-au mulţumit să bată monedă, dar au şi inventat magazinele.Primele monezi au apărut în 640 – 630 î.Ch., fiind fabricate din electrum (aur alb – un aliaj de aur din râurile actualei Anatolii şi din argint, în proporţii egale). Apariţia monedei, repede adoptată în varii forme de restul civilizaţiei antice, a dus şi la apariţia primului bancher. Acesta a fost Pithius, care, la începutul celui de-al cincilea secol înainte de Hristos opera în Asia Mică.

    Tot în această perioadă monedele îşi fac apariţia şi în China, de formă rotundă şi din metal; nu aveau o valoare foarte mare şi s-au dovedit incomode în tranzacţiile costisitoare, spune Glyn Davies, în lucrarea Istoria banilor.

    Cetăţile greceşti Atena şi Corinth încep să bată monedă proprie în 575 – 570 î.Ch., iar un sfert de veac mai târziu legendarul rege Cressus începe să producă, în Lidia, monede de aur şi argint. Capturat de persani, Cressus deschide drumul primilor bani în Persia, care se îndrăgostesc rapid de monezile din aur.

    Apariţia monezilor duce, inevitabil, la ceea ce peste secole, în presa financiară, vor fi denumite “sucess stories”; prima pare a fi cea a sclavului atenian Pasion, care devine în anii 394 – 371 î.Ch. cel mai înstărit şi faimos bancher grec, câştigându-şi, totodată, şi libertatea.

    În timp ce Pasion îşi dezvolta pasiunea pentru bani, pe alte meleaguri, la Roma, gâştele se dovedeau paznici vigilenţi ai Capitoliului (unde se păstrau rezervele monetare ale cetăţii). Preveniţi asupra atacului galilor, romanii i-au mulţumit zeiţei Moneta, din al cărui nume derivă cuvântul “money”. 

    Mânuirea banilor se dezvoltă: în Grecia cu 350 de ani înainte de Hristos dobânda practicată pentru activităţi cuminţi, cum este morăritul, era de 10%, în timp ce pentru activităţile ce implicau riscuri sporite, cum ar fi transportul naval o dobândă de 30% era normală.

    Alexandru cel Mare poate trece drept unul din primii mari cheltuitori ai lumii: întreţinerea uriaşei sale armate costa o jumătate de tonă de argint pe zi. Dar cuceririle sale şi prăzile bogate au stimulat schimburile comerciale; drept urmare Alexandru a simplificat cursul de schimb, fixând o rată de schimb de 10 monezi de argint pentru una de aur.