“Dupa o discutie telefonica intre Sergio Batista si presedintele
AFA, Julio Grondona, Batista a lasat la latitudinea Comitetului
Executiv decizia privind activitatea sa la conducerea echipei
nationale. Astfel, Comisia Nationala de Selectie a decis rezilierea
contractului lui Sergio Batista si suspendarea meciului amical cu
Romania, din luna august”, a anuntat AFA, pe site-ul oficial.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Acest meci cu Argentina a fost angajat din octombrie 2010, cu
agentia imputernicita a federatiei argentiniene pentru meci. Are
clauze foarte clare, prezenta celei mai bune echipe: Messi, Tevez,
Higuain, Mascherano. Efortul este urias din partea noastra,
emotiile suporterilor de asemenea. Dupa primele reactii din presa,
din iulie, pe 21 iulie, m-am adresat lui Julio Grondona,
presedintele federatiei, in care i-am solicitat sa intervina la
cluburi, apoi si companiei. Azi m-am adresat din nou lui Julio
Grondona, dupa ce am vazut un mic comunicat. Nici nu stiu daca sa
tin cont de el. Mi se pare ca este inca de neluat in seama. M-am
adresat lui Grondona cu o scrisoare in care ii cer expres sa
participe nationala Argentinei cu minim patru vedete. Am incheiat
spunandu-i ca ma voi adresa FIFA pentru daune substantiale”, a
declarat Sandu. De asemenea, Sandu a precizat ca o solutie pentru
inlocuirea Argentinei este Portugalia si a mentionat ca a trimis o
scrisoare in acest sens presedintelui federatiei portugheze,
Gilberto Madail.
In istoria recenta a Romaniei nu au existat femei sa fi avut
parcursuri atat de fulminante ca femeile din preajma presedintelui
Traian Basescu – ca s-au numit ele Elena Udrea, Roberta Anastase,
Monica Ridzi sau Lavinia Sandru. Cristina Fernandez a repetat in
viata directivele sotului ei, mai ales in momentul cand el se afla
in spatele tronului. Femeile din preajma lui Traian Basescu sunt,
practic, purtatoare ale mesajului prezidential, expresie a vointei
sale. Cine isi imagineaza ca Roberta Anastase ar mai fi in fruntea
Camerei Deputatilor fara acordul presedintelui?
Mai mult pe www.zf.ro.
Problema e ca FMI nu va mai putea sa ramana multa vreme
indulgent cu tarile pe care le finanteaza, fiindca risca sa nu mai
aiba fonduri pentru viitoarele crize, care vor veni probabil din
Japonia sau China, afirma economistul Kenneth Rogoff, profesor de
economie si politici publice la Harvard.
“Intrebarea pentru FMI in Europa nu este daca are un plan viabil
de implicare, ci daca are o strategie viabila de iesire”, afirma
Rogoff, intr-un comentariu distribuit de Project
Syndicate.
Daca Fondul isi pierde credibilitatea de catalist al reformei
bugetelor, pachetele financiare generoase pentru tarile europene nu
vor servi decat sa exacerbeze marea criza globala a datoriilor
publice, care mocneste nu numai in Europa, ci si in SUA, Japonia si
in alte zone, scrie economistul american. “Cresterea economica
lenta, imbatranirea populatiei si deficitele publice in continua
crestere formeaza un mix periculos.”
Ca fost economist-sef al FMI, Kenneth Rogoff are toata
autoritatea de a spune ca rolul de baza al FMI a fost, dupa al
doilea razboi mondial incoace, de a sustine redresarea economiilor
afectate de razboi, iar pana la actuala criza financiara, cele mai
multe economii europene s-au considerat prea bogate pentru a se
umili cerand asistenta financiara Fondului. Acum insa, dupa
revenirea in forta a FMI in marile economii est-europene, din
Ungaria si Romania pana in Ucraina, tarile zonei euro sunt de acord
ca o implicare a institutiei nu este exclusa nici pentru Grecia,
nici pentru Portugalia, Spania, Italia sau Irlanda, daca va fi
nevoie.
Revenirea Fondului are insa loc dupa ce “retorica populista din
cursul crizei asiatice din anii ’90 l-a castrat”, determinand pana
si tarile africane sa se fereasca de FMI ca de ciuma si sa prefere
sa ia credite de oriunde din alta parte, de pilda din China. Daca
decizia G20 de a creste de patru ori finantarea pentru Fond a
rezolvat problema fondurilor, problema parghiilor FMI ramane insa:
vechea severitate proverbiala a institutiei fata de indisciplina
fiscala a debitorilor s-a dus.
“Daca FMI ar impune conditii dure, ‘nemtesti’ pentru a da bani
unei tari, ar risca sa provoace imediat opozitie si intrarea in
incapacitate de plata a tarilor respective, ceea ce e ultimul lucru
pe care si-l doreste. Pana acum, de pilda, s-a dovedit destul de
bland in Europa de Est, sustinand programe care depind de proiectii
optimiste atat asupra cresterii economice, cat si a restrictiilor
bugetare”, sustine Rogoff.
Or, FMI trebuie sa gaseasca o cale de a iesi din aceasta
situatie, intrucat, chiar si cu resursele financiare majorate de
care dispune, nu va putea face fata la infinit unor debitori carora
li se tolereaza perpetuarea problemelor fiscale de frica de a nu le
provoca incapacitatea de plata. In fond, si tari care au beneficiat
de asistenta FMI au ajuns in incapacitate de plata: Argentina,
Indonezia sau Uruguay sunt exemple recente, afirma economistul
american.
In cazul Romaniei, dupa cum stim, atitudinea FMI de la inceputul
programului de imprumut stand-by de 12,9 miliarde de euro inceput
in mai 2009 a fost de a accepta modificarea succesiva a tintelor de
deficit bugetar, respectiv de a accepta, in premiera absoluta in
istoria institutiei, folosirea a jumatate din fiecare transa de
imprumut pentru finantarea deficitului bugetar, in loc de a cere ca
toti banii sa fie folositi pentru sustinerea rezervei valutare.
Comentariul lui Kenneth Rogoff poate fi ascultat printr-un
click aici.