BusinessMagazin

Tag: aplicatie

  • De la o carieră de fizician la una de bancher: Povestea fabuloasă a lui Nikolay Storonsky, miliardarul din spatele Revolut, aplicaţia care a revoluţionat domeniul bancar

    Nikolay Storonsky, fizician de profesie, devenit bancher, a început să construiască Revolut în 2014, când avea numai 29 de ani. Născut în Rusia, studiile şi le-a făcut la Institutul de Fizică şi Tehnologie din Moscova, mutându-se apoi în Londra pentru a lucra drept comerciant, mai întâi la Lehman Brothers, colosul financiar intrat în faliment în 2008, iar apoi la Credit Suisse, una dintre cele mai mari bănci din Elveţia. La fel ca multe alte concepte de business de succes, Revolut a luat naştere în urma unei frustrări personale: incapacitatea de a minimiza cu uşurinţă costul cheltuielilor de bani în străinătate, conform siteului CharlieHR.

    Iubind să călătorească, Storonsky obişnuia adesea să părăseasca ţara pentru mici deplasări. Însă cu fiecare ocazie, se confrunta cu probleme legate de schimbul valutar. În timp, acest lucru a creat o nemulţumire pentru antreprenor. Astfel a luat naştere ideea construirii unei platforme care să faciliteze cheltuielie externe şi schimburile valutare. Proiectul a fost pus în aplicare cu ajutorul lui Vlad Yatsenko şi al fostului dezvoltator Credit Suisse şi Deutsche Bank.

    La început, Storonsky a strâns 3,5 milioane de dolari pentru startup, lansând Revolut ca platformă de schimb la 1 iulie 2015. Fiind un concept nou şi convenabil, Revolut a beneficiat de interesul multor investitori. În următorii doi ani, proiectul a fost evaluat la suma de 350 de milioane de dolari. Compania a adăugat şi alte servicii financiare la platorfmă, cum ar fi schimbul de criptomonede sau plăţile peer-to-peer (P2P), potrivit YourTechStory.

    În 2018, Revolut a strâns 250 de milioane de dolari într-o altă rundă de finanţare, condusă de DST Global, cu sediul în Hong Kong. După eveniment, proiectul a fost evaluat la suma de 1,7 miliarde de dolari. În acelaşi an, compania a fost clasată pe locul trei în topul companiilor LinkedIn (startup-uri din Marea Britanie).

    Astfel, Revolut devine unul dintre fintech-urile cu cea mai rapidă creştere, înregistrând în prima parte a anului 2019 peste 4 milioane de utilizatori, dintre care jumătate utilizând cardul de debit Revolut. Aplicaţia oferă retragerea a aproximativ 120 de valute prin intermediul bancomatelor, iar aproximativ 29 de valute pot fi trimise persoanelor care utilizează direct platforma. De asemenea, aplicaţia acceptă schimbul de criptomonede cu 20 de monede fiat diferite. Criptomonedele acceptate de aplicaţie includ Bitcoin (BTC), Ethereum (ETH), Litecoin (LTC), Bitcoin Cash (BCH), XRP etc. Aplicaţia are şi propriul portofel care poate fi utilizat pentru a efectua plăţi online, mai menţionează sursa citată.

    Şi totuşi, cum a reuşit Storonsky să facă din Revolut un business de succes într-un timp atât de scurt? Rezultatele pozitive au venit în urma ritmului de lucru rapid. Proiectele sunt începute şi finalizate în câteva săptămâni. Majoritatea personalului lucrează la sfârşit de săptămână şi până noaptea târziu, însă nu fiindcă sunt obligaţi, afirmă Storonsky, ci pentru că aşa doresc ei. Mentalul colectiv al companiei este construit pe temelia unui volum de muncă masiv, element esenţial pentru „câştigarea jocului”.

    Acest lucru nu pare să sperie potenţialii noi angajaţi, compania fiind într-o creştere continuă. Totuşi, Nikolay spune că una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat este găsirea unor persoane care să se poată adapta programului solicitant. Cea mai grea sarcină este „angajarea unor oameni extraordinari, care au un IQ extrem de ridicat şi un set de abilităţi specifice, precum şi mentalitatea potrivită pentru aceste tipuri de condiţii”, relatează CharlieHR.

    Nu este uşor să urmezi o rutină centrată pe muncă precum cea a lui Storonsky. Locuieşte la 40 de minute de birou, lucrând de la 8 dimineaţa până la 10:30 seara. Fiind întrebat cum este viaţa lui în afara muncii, acesta răspunde: „Merg uneori în vacanţă, dar foarte rar. 99,5% din viaţa mea este legată de muncă”. Cât despre angajaţi, el afirmă: „Este vorba dacă vor să lucreze foarte greu timp de trei până la cinci ani, dar apoi să nu mai lucreze niciodată, sau să lucreze 30 de ani şi să rămână la aceeaşi condiţie”.

    Nu există nicio îndoială că ritmul şi inteligenţa lui Storonsky l-au dus acolo unde se află astăzi. „Depinde de caracterul tău”, spune el, conform CharlieHR. „A începe ceva nou este extrem de dificil. Constant eşti nevoit să dărâmi ziduri. Pentru asta ai nevoie de inteligenţă şi caracter”. El recunoaşte că acesta este modul în care a fost crescut, fiind motivat pe tot parcursul vieţii de îndeplinirea unor idealuri măreţe: „Am avut întotdeauna aceeaşi atitudine de când eram tânăr, dar cred că depinde şi de unde pleci: ţara ta, trecutul tău sau şcoala pe care ai făcut-o”.

    Revolut a declarat că recent a strâns 800 de milioane de dolari într-o nouă rundă de finanţare condusă de SoftBank şi Tiger Global. În prezent, compania este evaluată la 33 de miliarde de dolari, o creştere de şase ori mai mare faţa de 2020, când proiectul era evaluat la 5,5 miliarde dolari. Cea mai recentă rundă de finanţare face ca Revolut să fie a doua cea mai mare companie fintech din Europa, în spatele gigantului Klarna, potrivit datelor CB Insights. Proiectul este, de asemenea, cel mai mare fintech din Marea Britanie, depăşind firma de plăţi Checkout.com.

     

     

  • Aplicaţia Duolingo, cu 500 mil. descărcări, plănuieşte să se listeze pe Nasdaq în urma creşterilor înregistrate în timpul perioadelor de lockdown. Evaluare de 4,6 mld. dolari

    Duolingo, cea mai descărcată aplicaţie educaţională din lume, a declarat luni că şi-a majorat intervalul de preţ pentru oferta publică iniţială (IPO) din Statele Unite, semn că există un apetit ridicat de acţiuni pentru aplicaţia de învăţat limbi străine, notează Reuters.

    Compania intenţionează să vândă 5,1 milioane de acţiuni cu un preţ cuprins între 95 şi 100 de dolari, urmând să strângă până la 511 milioane de dolari datorită IPO-ului. Cu un preţ de 100 de dolari per acţiune, Duolingo ar atinge o evaluare de 4,6 miliarde de dolari.

    Cu peste 500 de milioane de descărcări, Duolingo este a aplicaţia cu cele mai mari venituri din rândurile categoriilor educaţionale din Google Play şi App Store.

    Compania cu sediul în Pittsburgh are circa 40 de milioane de utilizatori lunari activi care învaţă un total de 40 de limbi, cum ar fi irlandeza la hawaiiana, despre care Duolingo susţine să există mai mulţi studenţi online decât vorbitori nativi.

    Societatea se va lista pe Nasdaq cu simbolul bursier „DUOL”.

    Duolingo a devenit „unicorn” spre sfârşitul lui 2019, când a obţinut o evaluare de 1,5 miliarde de dolari în urma unei runde de finanţare de 30 de milioane de dolari condusă de fondul de investiţii CapitalG al Alphabet, compania-mamă a Google.

     

  • Ţară, ţară, vrem agregator! Românii au ocazia să-şi spună cuvântul în piaţa de mobilitate electrică, unde cărţile nu au fost încă făcute de multinaţionale

    În România sunt aproape 1.500 de încărcătoare pentru vehicule electrice, sau mai multe, situate în peste 700 de locaţii, sau mai multe. Ca şofer la volanul unui vehicul electric ai nevoie o aplicaţie, două, sau mai multe, pentru a fi sigur mereu că găseşti o „priză”. Toată această incertitudine reprezintă o oportunitate imensă pentru antreprenorii români din tehnologie care vor să dezvolte un agregator sau o soluţie de roaming, prin care să aducă toate încărcătoarele în acelaşi loc.

    Roamingul, ca tehnologie în telefonia mobilă, a adus un avantaj incontestabil laturii „mobile” a acestui canal de comunicare, ducând la alt nivel transmiterea informaţiei atunci când suntem în mişcare.

    Un abonat care se deplasează din România până în Germania trece prin mai multe ţări, iar singura diferenţă pe care o sesizează în furnizarea serviciilor necesare este schimbarea operatorului. Cel mai important lucru în această experienţă este accesul neîntrerupt la serviciile dorite.

    Conceptul de „roaming” a fost împrumutat în ultimii ani şi de industria de mobilitate electrică, iar mai mulţi jucători din Europa încearcă să dezvolte platforme în cadrul cărora un şofer să poată regăsi cât mai multe puncte de încărcare, de la cât mai mulţi operatori. Totuşi, piaţa este abia la început, iar asta lasă loc şi pentru antreprenorii din România, o ţară bine reprezentată la nivel regional prin prisma IT-ului.

     „Recomandarea mea este să lucreze cât mai mult la astfel de soluţii de roaming, cred că acesta este viitorul şi cred că România are resurse de IT foarte generoase şi foarte puternice, stăm bine la capitolul ăsta şi putem oferi soluţii mult mai ieftine şi mult mai bune decât cele care ne sunt propuse şi cu care lucrăm acum din Europa de Vest”, a explicat Adrian Rotăraş, project manager senior E-Mobility, E.ON Energie România, în emisiunea ZF Investiţi în România, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    E.ON are deja peste 100 de puncte de încărcare proprii în piaţa locală prin reţeaua E.ON Drive, plus alte circa 40 de staţii de încărcare prin intermediul proiectului NEXT-E, derulat la nivel european în parteneriat cu MOL România. Întregul proiect NEXT-E înseamnă circa 250 de staţii de încărcare ce ar trebui să contureze un drum electric din România până în Croaţia. Cu această experienţă deja în spate, compania crede că roamingul e următorul pas firesc.

    „O parte dintre noi ne-am şi legat la o platformă de roaming, astfel încât clienţii E.ON din România să poată încărca la staţiile altor parteneri legaţi la platforma de roaming, fără alte carduri, aplicaţii. Cred că ăsta e viitorul, nu trebuie să construim neapărat foarte multe staţii, ci să încercăm să legăm între ele staţiile existente. Acesta este şi ţelul nostru pentru România, să ne legăm cu cât mai mulţi din piaţa locală”.

    Cu toate că unii jucători din Europa au început deja să dezvolte astfel de platforme, încă nu s-a ajuns la soluţii care să capete avânt sau să cucerească piaţa cu uşurinţă, iar antreprenorii români ar putea livra mai ieftin tehnologia potrivită. „

    Vorbim de soluţii prin care să ne putem conecta staţiile, să putem vedea staţiile unui proprietar de reţele cu altele, astfel încât clienţii mei să poată avea acces prin aplicaţia mea către staţiile partenerului meu şi invers. (…) La asta tindem, la asta vrem toţi să ajungem şi bineînţeles la costuri mai mici pentru că dacă sunt costuri mai mici pentru noi, sunt costuri mai mici şi pentru clienţii noştri”.

    O astfel de platformă care eficientizează accesul la infrastructura existentă este cu atât mai importantă în România cu cât costurile cu autorizaţiile şi cu branşamentul electric ajung de multe ori să dubleze valoarea investiţiei per staţie.

    Totodată, rata medie de utilizare este de sub o încărcare pe zi în România, în comparaţie cu aproape 1,5 încărcări pe zi reprezentând media Europei Centrale. Piaţa de mobilitate electrică din România este într-un punct incipient în care creşterea poate accelera dacă nu există bariere inutile.

    Ca exemplu, datele la decembrie 2020 de la Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) arătau că anul trecut au fost înmatriculate circa 3.000 de vehicule electrice noi, dintr-un total istoric de aproximativ 6.000 de vehicule.

     

    Mai mult, ponderea electrice plus hibrid în totalul vânzărilor noi a crescut la 7,1% de la 4,2% în decembrie 2019. Aceste date reliefează apetitul în creştere pentru vehicule care rulează pe baza energiei din surse regenerabile.

    În ceea ce priveşte staţiile de încărcare, o analiză realizată de compania LEKTRI.CO arăta la ianuarie 2021 un număr de 1.427 de puncte de încărcare amplasate în 817 locaţii diferite.

    De cealaltă parte, un studiu al platformei deschise PlugShare înregistra în aprilie 2021 doar 782 de locaţii la care puteau fi regăsite încărcătoare în România. Această diferenţă la nivel de cifre este cu atât mai ameţitoare când luăm în calcul că există mulţi operatori care dezvoltă reţele separate, printre care Renovatio, Enel X, Engie, MOL România, Rompetrol, EV-Mag, EV-Connect sau Polyfazer. Disparitatea datelor şi numărul mare de operatori de diferite dimensiuni care dezvolte reţele de staţii de încărcare întăresc pledoaria pentru o soluţie de roaming sau chiar pentru un agregator.

    Aşa cum implicaţiile conceptului de open banking au dus până la momentul în care un utilizator de servicii bancare îşi poate alinia toate conturile în aplicaţia unei singure bănci, aşa ar putea ajuta un agregator şoferii, dar şi piaţa de mobilitate electrică în totalitatea ei. Un agregator ar putea arăta în orice moment câte puncte de încărcare există în România, în câte locaţii, iar şoferul ar putea avea acces la toate, indiferent de numele înscris pe încărcător.

    Unul dintre cei mai mari jucători care se conturează în acest moment în piaţa europeană este compania finlandeză Virta, care a închis recent o rundă de finanţare de 30 de milioane de euro pentru a accelera extinderea la nivel global. Finanţarea a venit de la fondurile Jolt Capital, Tesi şi Vertex Growth. Inclusă în topul companiilor cu cea mai rapidă creştere realizat de Financial Times, Virta operează deja în 30 de ţări şi a reuşit să aducă la un loc serviciile oferite de aproape 1.000 de reţele de încărcare diferite, toate prin platforma Virta.

    În total, reţeaua de roaming dezvoltată de compania fondată în 2013 a ajuns la aproape 170.000 de puncte de încărcare. O astfel de platformă funcţionează ca vânzări pe segmentul B2B, întrucât clienţii sunt operatorii de reţele de staţii de încărcare, care vor să ajungă mai eficient la şoferii de vehicule electrice.

    Într-un articol de blog, cei de la compania Virta explică faptul că reţelele de roaming conţin de obicei mai multe straturi, care pot ajuta furnizorii de servicii să determine cât de amplă va fi acoperirea reţelei din care fac parte.

    Astfel, primul strat reprezintă reţeaua unui operator. Acest tip de reţea individuală ajunge să fie inclusă într-un al doilea strat, adică într-o platformă precum cea dezvoltată de Virta. Aici se întâmplă ceea ce explica Adrian Rotăraş de la E.ON, şi-anume clienţii unui operator au acces şi la reţelele celorlalţi operatori care şi-au înscris staţiile într-o astfel de platformă – fără ca şoferul să aibă nevoie de contracte noi sau de conturi de utilizator suplimentare.

    Al treilea strat este format din reţele de roaming mult mai ample, care se pot construi în jurul unor huburi sau prin acorduri bilaterale. Spre exemplu, Virta oferă acces la aproape 170.000 de puncte de încărcare doar pentru că plaforma de roaming a companiei este inclusă la rândul ei într-o reţea de roaming mai mare, cea a Hubject, care încorporează puncte de încărcare din Europa până în Japonia.

    Aşa cum explicau şi reprezentanţii Virta, astfel de structuri pot fi realizate fie printr-un model centralizat, open source, fie prin intermediul acordurilor bilaterale. Varianta acordurilor bilaterale pare mai simplă la acest moment pentru că le permite unor jucători mari să se grupeze la un loc şi să câştige astfel o cotă mai mare din piaţă, având o libertate mai mare la setarea preţurilor.

    Asta înseamnă că un şofer trebuie să fie mereu conectat la ştirile din piaţa de mobiliate electrică pentru a afla cine a mai încheiat parteneriat cu cine, astfel încât să schimbe platforma utilizată odată cu evoluţia pieţei. Un model de business care plasează cu adevărat clientul în centrul conceptului nu s-ar baza pe un model de acorduri bilaterale, ci pe unul de roaming deschis, centralizat în huburi.

    Scopul final este de a avea acces la majoritatea staţiilor de încărcare cu doar un cont de client – aşa cum poţi plăti la majoritatea supermarketurilor cu aproape toate tipurile de card.

    La acest moment, nu există o legislaţie europeană coerentă care să acopere roamingul în piaţa de mobilitate electrică, însă discuţiile între oficiali au început deja în ceea ce priveşte standardele de interoperabilitate.

    În tot acest context, antreprenorii români pot beneficia de oportunitate şi pot dezvolta astfel de platforme, mai ales că prezenţa unor grupuri europene importante în piaţa locală ar putea reprezenta o rampă de lansare pentru o soluţie tehnologică de top.

  • Antreprenorul român care a lansat o soluţie de mobilitate la Tel Aviv. Acum aceasta poate fi folosită în 60 de oraşe din lume

    Cu mai multe start-up-uri la activ şi cu o pandemie care a schimbat drastic tendinţele de mobilitate urbană ale locuitorilor din marile oraşe, antreprenorul Mihai Rotaru s-a ambiţionat să găsească o soluţie care să reunească serviciile din acest segment de piaţă într-un singur loc. Rezultatul a fost UrbanAir, o aplicaţie folosită acum în 60 de oraşe din lume.

    UrbanAir a pornit dintr-o nevoie personală şi din dorinţa de a putea accesa cât mai uşor şi eficient opţiunile de mobilitate din jurul meu. Astfel, eu am fost primul client”, spune Mihai Rotaru, fondatorul businessului. El nu este la prima experienţă antreprenorială. Absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, specializarea Calculatoare, Rotaru a fondat în trecut mai multe companii, printre care se numără şi Clever Taxi, vândută către grupul Daimler în urmă cu patru ani. „Cu Clever Taxi am avut ocazia să contribuim la transformarea mobilităţii urbane şi am văzut cât de mult poate ajuta societatea, însă problema mobilităţii nu era rezolvată. Ridesharingul nu pare a fi soluţia unică, definitivă sau sustenabilă pentru oraşe, aşa că am decis sa mă implic prin realizarea unui produs care poate fi fundaţia modului în care oamenii se vor deplasa în oraşele viitorului.”

    Oficial, aplicaţia a fost lansată în a doua jumătate a lunii martie 2021 în Tel Aviv şi, ulterior, în Bucureşti, după ce, la sfârşitul anului 2019, antreprenorul ridicase o rundă de finanţare iniţială de 600.000 de euro, la care au participat Early Game Ventures, dar şi un fost investitor din compania anterioară, Andrei Pitiş. „Am lansat-o prima dată în Tel Aviv deoarece în luna martie marea parte a lumii era încă în lockdown, în timp ce Israelul se pregătea de deschidere. Au avut o campanie de imunizare foarte rapidă şi au fost primii care au ridicat restricţiile, lucru care s-a văzut rapid şi în industria de mobilitate”, explică antreprenorul.

    UrbanAir a fost gândită ca o soluţie care să-ţi ofere cea mai eficientă şi rapidă modalitate de deplasare din orice loc, orice moment, dar şi din toate opţiunile disponibile, notează Rotaru. „Când foloseşti serviciile de tip shared este esenţială proximitatea, mai exact să ai acces la toate vehiculele din oraşul tău într-un mod cât mai uşor. Când ai 10 furnizori (Bucureşti) sau chiar peste 20 într-un singur oraş (Madrid), chiar şi identificarea acelui vehicul este o problemă. Astfel, prin UrbanAir poţi folosi la maximum toate soluţiile de mobilitate fără bariere de utilizare. Îţi permite să conectezi toate conturile de mobilitate şi să le accesezi, folosindu-le pe cele mai apropiate, ieftine, rapide şi sustenabile. UrbanAir vine în ajutorul acestei probleme fiind una din puţinele aplicaţii la nivel global de acest gen.” Avantajul de a folosi acest tip de vehicule, adaugă Rotaru, constă în schimbarea obiceiului de deplasare în mediul urban cu o miză potenţială foarte mare – eliminarea necesităţii deţinerii unei maşini personale, cel puţin în oraş. Potrivit lui, din rândul beneficiilor aduse de UrbanAir se numără şi faptul că serviciile furnizorilor de mobilitate – atât din România, cât şi din afară – pot fi folosite din aplicaţie şi fără a avea cont la fiecare în parte, ceea ce înseamnă „că putem zbura într-un oraş din vest şi putem folosi anumiţi furnizori direct cu această aplicaţie”. 

     Carte de vizită Mihai Rotaru

    ♦ Este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, specializarea Calculatoare;

    ♦ De 13 ani face antreprenoriat în domeniul tehnologiei;

    ♦ În trecut, a pornit mai multe start-up-uri în diverse domenii, de la servicii la social shopping şi până la mobilitate, reprezentativă pe acest segment fiind compania Clever Taxi, care a fost vândută către grupul Daimler în anul 2017;

    ♦ În ultimii ani, pe lângă antreprenoriat s-a implicat în ecosistemul start-up-urilor din România ca investitor, mentor şi adviser.

    În prezent, aplicaţia are majoritatea funcţionalităţilor active în 60 de oraşe mari din lume, având peste 100 de furnizori integraţi. „Sunt toate oraşele mari din Europa şi America. Într-un oraş nelansat, funcţionalităţile pot fi limitate, fără opţiuni de a face cursa, ci doar a descoperi proximitatea vehiculelor. Totuşi, dacă vedem cerere mare într-o anumită regiune, facem dezvoltările necesare astfel încât utilizatorii să poată beneficia de aplicaţie oriunde s-ar afla.” În România aplicaţia are aproximativ 20.000 de utilizatori, Cluj-Napoca şi Constanţa fiind cele mai reprezentate. Capitala, spune Rotaru, dispune de zece astfel de servicii şi un interes mare din partea utilizatorilor, însă în ceea ce priveşte Primăria la capitolul infrastructură mai este de lucru. „Bucureştiul este, aşadar, o piaţă cu potenţial enorm, cu un public care îşi doreşte şi adoptă rapid astfel de soluţii. Mai mult decât atât, este o necesitate critică pentru rezolvarea problemei traficului care ne afectează atât sănătatea, cât şi dezvoltarea economică şi socială. Tocmai de aceea misiunea noastră este să dezvoltăm aceste categorii de servicii.” În Bucureşti în aplicaţie există mii de trotinete, biciclete, peste 600 de maşini în regim de car sharing şi scutere electrice. „Piaţa este încă la început, dar împreună cu soluţii de ridesharing au devenit o alternativă reală la utilizarea maşinii personale în mediul urban.” Cealaltă piaţă semnificativă este reprezentată de Israel, cu o cotă similară, de circa 20.000 de utilizatori.

    Pe parcursul acestei veri sunt planificate lansări în alte opt oraşe europene mari din Spania, Franţa şi Germania. „Sunt pieţe foarte fragmentate, dar care au construit infrastructură şi facilităţi fiscale dedicate acestor tipuri de soluţii. În acele oraşe, mobilitatea alternativă este extrem de populară şi este integrată în sistemul de mobilitate publică, chiar reglementată ca atare. Există infrastructură şi cadru legislativ şi pot fi exemple de bună practică şi pentru România. Pentru lansări avem atât oameni locali, cât şi investiţii în dezvoltarea produsului şi publicitate.”

    UrbanAir este disponibilă gratuit pe toate cele trei sisteme de operare (Android, iOS şi Huawei), şi funcţionează şi se adaptează automat la locaţia unde se află utilizatorul. „Costul utilizării serviciilor este identic cu cel aplicat în situaţia în care se foloseşte aplicaţia furnizorului. Unele servicii au şi abonamente, oferte preţuri preferenţiale pentru unii utilizatori, iar toate acestea se aplică identic şi automat în cazul folosirii aplicaţiei UrbanAir.” Despre monetizare spune că aceasta se face prin parteneriate cu furnizorii, oferte speciale, campanii şi altele, listarea partenerilor fiind, de asemena, gratuită.

    Prin prisma varietăţii tipurilor de soluţii oferite – de la trotinete, biciclete, până la scutere şi maşini – aplicaţia adresează toate categoriile de vârstă sau venituri. „Totuşi, un factor important este adopţia şi percepţia acestor servicii de către oameni. Vedem că early adopters, studenţi şi tineri profesionişti cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, nu mai deţin sau nu folosesc frecvent maşini personale în oraşe.”

    Antreprenorul preferă să rămână rezervat în legătură cu estimarea veniturilor din primul an de activitate, spunând că „2021 este un an de construcţie, astfel că metrica principală va fi numărul de pieţe active şi cel de utilizatori – unde ţintim câteva sute de mii la sfârşitul anului într-un scenariu realist”.

    Despre pandemie, Rotaru spune că aceasta a avut un impact foarte mare asupra multor domenii, mobilitatea urbană fiind unul dintre cele mai afectate. „Au scăzut volumele, însă mai important este faptul că s-au schimbat comportamente şi obiceiurile consumatorilor. Astfel, oamenii au început să evite transportul public şi să folosească mai des vehiculele individuale – deţinute sau în regim shared – deoarece sunt mai sigure din punct de vedere al distanţării sociale. De asemenea, distanţele şi destinaţiile s-au schimbat, au devenit de proximitate redusă.” Aceşti factori, adaugă el, au determinat multe oraşe să sprijine locuitorii prin construirea în mod accelerat de piste de biciclete şi prin aplicarea filozofiei oraşului celor 15 minute (15 minutes city). „Paris este un astfel de exemplu, urmat de Londra şi New York, care şi-au schimbat drastic infrastructura urbană pentru a reflecta această schimbare de comportament a cetăţenilor.”

    Despre posibilitatea de a integra, pe viitor, şi alte tipuri de vehicule pe platformă, cum ar fi rulotele, antreprenorul spune că „scopul UrbanAir este de a fi nodul central, un sistem de operare pentru toată mobilitatea urbană. În funcţie de specificul fiecărei regiuni pot fi diverse mijloace de mobilitate. Cât timp vor fi mijloace de mobilitate inovative care rezolvă o problemă locală, noi le vom sprijini şi integra.”

    În viziunea lui Mihai Rotaru, transportul urban al viitorului este unul care elimină bariera distanţelor şi a confortului în momentul în care vrem să accesăm orice resursă sau loc din oraşul în care trăim. „Este sustenabil, multimodal şi adaptat la nevoile punctuale ale cetăţenilor. Mai mult decât atât, este un mix de public şi privat, dar şi de tipuri de vehicule. Este construit să servească un oraş pentru oameni.”

  • Cu ce a fost înlocuită cartela de pontaj în telemuncă

    În momentul în care interacţiunea directă dintre colegi s-a transformat într-o chestiune de domeniul trecutului, nevoia unei soluţii care să îmbunătăţească nivelul de colaborare şi să digitalizeze viaţa la birou a devenit cât se poate de clară. Discuţiile s-au mutat, pe Zoom, iar odată cu această tranziţie a fost nevoie de o modalitate mai bună de organizare a muncii, la care s-au gândit şi fondatorii Elysian Software.

     

    Pornind de la o nevoie internă a grupului Elysian Software, aplicaţia Tassis a fost lansată la începutul lui 2021 în urma unei investiţii de 80.000 de euro în fonduri proprii, compania dezvoltând astfel prima platformă de pontaj online şi management al timpului şi proiectelor din România, într-un efort iniţial de a oferi mai multă flexibilitate echipei şi de a creşte gradul de transparenţă al muncii de zi cu zi. Proiectul a prins contur încă din 2016, Elysian identificând între timp nevoia de a adăuga şi funcţionalităţile de management al proiectelor şi activităţilor, care lipsesc în prezent în orice altă aplicaţie de pontaj prezentă pe piaţă. Acum, după folosirea cu succes pe plan intern a aplicaţiei, compania oferă instrumentul în sprijinul comunităţii locale de business, fiind însă adaptat nevoilor pieţelor internaţionale. Elysian estimează un număr de 1.000 de clienţi până la finalul anului.

    „Tassis s-a născut din dorinţa de a simplifica atât munca altor companii şi a angajaţilor lor, dar şi a freelancerilor interesaţi de o imagine de ansamblu clară a activităţii lor. Consider că cea mai importantă investiţie a noastră este experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul timpului şi îmbunătăţirile pe care i le-am adus în cei patru ani de utilizare internă. Aplicaţia prinde avânt pe măsură ce companiile conştientizează nevoia de lucra într-un mod hibrid, iar Tassis gestionează transparent echipa indiferent de locul de unde se lucrează. În acest moment pregătim lansarea unei noi modalităţi de pontaj prin intermediul cartelelor fizice pentru a răspunde nevoilor companiilor de producţie, care au nevoie şi de această soluţie clasică.Traseul vânzărilor nu ne dezamăgeşte, curba este crescătoare şi ne confirmă faptul că am luat decizia bună”, spune Radu Miloş, fondator şi director tehnic al Elysian Software.

    Radu Miloş susţine că există o dezbatere delicată între cei care consideră că productivitatea se rezumă la orele consumate versus cei care sunt de părere că sarcinile duse la capăt reprezintă cel mai bine nivelul de productivitate din cadrul unei companii, însă Tassis reuşeşte să surprindă ambele abordări.

    Compania deţine o multitudine de metrici şi statistici care permit şefilor de proiect să vadă stadiul actual al activităţilor. Aşadar, din câteva clickuri se pot accesa grafice intuitive care dezvăluie orele planificate, orele consumate, evoluţia actuală versus planificarea iniţială şi orele suplimentare – ustensile ce îi pot ajuta pe manageri să conducă un proiect în cunoştinţă de cauză.

    „În primul rând, dezvoltăm soluţii software din pasiune, aşa cum a apărut şi Elysian Software, şi tot acesta este şi motorul susţinerii companiei. Toată echipa noastră este formată din ingineri pasionaţi de software şi mereu ne ambiţionează provocările clienţilor noştri – de a identifica şi livra cele mai bune şi ingenioase soluţii la orice problemă pe care o avem de rezolvat. Tassis a apărut din nevoia de a eficientiza procesele noastre de gestiune a timpului şi a proiectelor. Am avut nevoie de o modalitate uşoară de a vedea timpul petrecut pe anumite proiecte şi clienţi, de a gestiona orele de lucru, orele suplimentare, concediile şi un cumul de documentele specifice departamentului de HR”, susţine fondatorul Elysian.

    Tendinţele din piaţa actuală a muncii – lucrul în regim remote şi reducerea numărului de angajaţi din birouri – au devenit o replică a cutremurului din 2020. Firmele încearcă în prezent să găsească planul ideal de revenire la normalitate, însă angajaţii continuă să sublinieze importanţa echilibrului dintre viaţa personală şi carieră şi, implicit, dintre munca la domiciliu şi lucrul de la birou, care se pot contopi într-un sistem hibrid odată cu ridicarea totală a măsurilor anticoronavirus. 

    2020 a fost un an de adaptare la munca de acasă, iar 2021 poate să sedimenteze opţiunile alese în primul an al pandemiei deoarece, chiar dacă angajaţii duc lipsă de interacţiunea pe care o implică viaţa la birou, mulţi dintre ei s-au obişnuit deja cu telemunca. Aşadar, viziunea managerilor va fi crucială în contextul actual, ei fiind nevoiţi să aleagă o serie de strategii într-o perioadă fără precedent în istoria recentă.

    „Pentru noi totul a venit natural. Aveam mulţi angajaţi care nu erau constrânşi de un anumit program de lucru, nu aveau nevoie de un job clasic de la 9 la 5 şi nici noi nu aveam nevoie de ei în sistemul acesta. Ne-am dat seama că este bine să avem şi un program flexibil atât timp cât proiectele sunt finalizate la timp. În acel moment, am dezvoltat Tassis, exact pentru a contoriza eforturile colegilor pe un anume proiect. Încetul cu încetul, de la un program flexibil am ajuns şi la variantele de work-from-home. Toate aceste lucruri au fost posibile şi prin introducerea de platforme de colaborare digitală, precum Tassis.”

    Clienţii aplicaţiei sunt antreprenori, manageri, angajatori, specialişti în resurse umane, freelanceri sau pur şi simplu oameni care doresc să utilizeze un instrument de pontaj eficient şi management al timpului şi activităţilor. De asemenea, printre utilizatori se găsesc societăţi cu peste 100 de angajaţi din domenii precum consultanţă, IT, juridic, contabilitate, logistică, comerţ etc. Platforma este gratuită pentru freelanceri şi echipe de până la trei persoane, compania lansând abonamente lunare companiilor cu mai mult de patru angajaţi şi oferte personalizate pentru grupurile cu un staff de peste 100 de persoane.

    Între timp, cea mai mare provocare a aplicaţiei constă în încercarea de a deschide o piaţă şi de a educa. Marile companii sunt conştiente că au nevoie de o aplicaţie de pontaj şi au implementat deja acest tip de instrument în cadrul organizaţiilor. Totodată, Elysian încearcă să ajungă la firme sau echipe mici care se împart în două categorii: cei care cunosc astfel de aplicaţii de pontaj online şi management al proiectelor, dar nu îşi permit achiziţia software-ului; şi cei care nu conştientizează nevoia unei astfel de soluţii. „Noi nu livrăm software, ci soluţii. Iar pentru ca o soluţie să fie bună, trebuie să fie cea mai potrivită la o problemă. Şi acolo putem ajunge doar printr-o înţelegere profundă a businessului oricărui client. Fiind o aplicaţie de pontaj, dar cu o ambiţie mult mai mare, Tassis îşi propune nu doar să le ofere utilizatorilor o platformă uşor de folosit de coworking şi pontaj, ci să demonstreze că putem redefini angajatul model după criterii reale”, a declarat Radu Miloş pentru BM.

    Elysian Software a început printr-o asociere de doi parteneri cu viziuni asemănătoare asupra devotamentului şi livrării de servicii. De la un singur angajat în 2013, societatea a ajuns la un staff de 21 de oameni în 2021 şi se află într-o creştere constantă, reiterându-şi misiunea de a face ca proiectele să corespună necesităţilor clienţilor din cadrul grupului.

    Radu Miloş şi-a petrecut întreaga carieră profesională în domeniul soluţiilor digitale. În prima parte a carierei a explorat lucrul în interiorul unor companii din Franţa, Belgia, Austria, realizând vizite profesionale pe patru continente, din SUA şi America Latină către Asia şi peste douăzeci de ţări din Europa. „Din 2013 am investit toate cunoştinţele şi energia în punerea bazelor unei companii unde experienţa mea de inginer software, de gestionat clienţi, proiecte şi motivat angajaţi este valorificată cel mai bine. Am creat o echipă spre care clienţii se îndreaptă cu încredere, iar colegii cu pasiune şi implicare.”

    Radu Miloş, fondator şi director tehnic Elysian Software:

    „Aplicaţia prinde avânt  pe măsura ce companiile conştientizează nevoia de lucra într-un mod hibrid, iar Tassis gestionează transparent echipa indiferent de unde se lucrează. În acest moment pregătim lansarea unei noi modalităţi de pontaj prin intermediul cartelelor fizice pentru a răspunde nevoilor companiilor de producţie, care au nevoie şi de această soluţie clasică.”

     

  • Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor

    Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor. De la această idee a pornit şi Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru, care a creat o platformă ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cronice. Platforma, numită KIDoc,  este special concepută pentru părinţii copiilor cu boli cronice şi medicii care se ocupă de cazurile lor, scopul fiind de a-i ajuta pe aceştia să comunice eficient şi să gestioneze în mod optim tratamentul copiilor.

    Platforma se află acum în curs de dezvoltare, aceasta având trei componente – una de comunicare întare echipele de medici şi între medici şi părinţi, una axată pe tratamentul copiilor cu boli cronice şi una de dosar medical electronic. În prezent, start-up-ul testează primul modul, cel de comunicare, numit KIDoc Împreună, urmând ca până la finalul acestui an să lanseze şi celelalte două module – KIDoc Tratament şi KIDoc Digital.

    „Am început să lucrăm la ideea KIDoc de acum un an – prima dată am fost incluşi într-un program regional din Balcani, un program pentru femeile antreprenor, iar apoi am intrat în Innovators for children, un accelerator de 9 luni care ne-a ajutat să ne conturăm ideea, să punem la punct strategia de dezvoltare, iar din octombrie anul trecut a început dezvoltarea propriu zisă a soluţiei. Atunci s-a alăturat şi primul developer senior – Victor Teianu, care este şi colegul meu din liceu, iar de atunci a început dezvoltarea propriu-zisă.

    Din octombrie până acum s-a pus la punct prima parte a aplicaţiei – KIDoc Împreună – acea platformă de comuniare care aduce toată echipa multidisciplinară la un loc. Acum suntem în etapa în care testăm cu utilizatorii noştri din comunitate această platfromă de comunicare şi avem câteva parteneriate cu clinici private în care urmează să punem la dispoziţie soluţia noastră pentru a fi testată cu medicii şi pacienţii de acolo”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc. Ea are o experienţă de opt ani în spitale din Bucureşti, Paris, Londra şi Luxemburg, care stă de altfel la baza ideii dezvoltării KIDoc.

    „Eu sunt medic şi de când profesez în domeniul pediatriei am aflat de la părinţii copiilor cu boli cronice că traversează mai multe etape dificile, iar printre constrângerile cele mai mari despre care mi-au spus de-a lungul timpului şi pe care le-am indentificat şi în studiul pe care l-am făcut înainte de a demara proiectul se numără în principal trei şi anume: dificultatea de a comunica eficient cu echipa care îngrijeşte copilul, iar în cazul unei boli cronice vorbim de mai mulţi medici, de o echipă multidisciplinară. Cea de-a doua provocare era administrarea tratamentului – boli cronice, care sunt foarte complexe şi în cazul cărora, de multe ori, părinţii spun că nu înţeleg mecanismul bolii, că nu înţeleg ce face fiecare medicament în parte şi din această cauză de multe ori apar şi erori în administrarea medicaţiei. Iar cea de-a treia mare problemă pe care o întâmplină toţi pacienţii cu boli cronice din România şi copiii în particular este absenţa unui dosar electronic medical – suntem cu toţii familiarizaţi cu imaginea bolnavului care intră în spitalul din România cu un dosar plin de hărtii. Noi prin KIDoc venim cu un răspuns la aceste trei provocări şi anume KIDoc are trei componente: KIDoc împreună, KIDoc Tratament şi KIDoc Digital”, a explicat Andreea Mădălina Şerban.

    Ea a adăugat că prima componentă, KIDoc Împreună răspunde nevoii de comunicare eficientă într-o echipă multidisciplinară. „Va fi o platformă de comunicare ce va aduce împreună, aşa cum îi spune şi numele, întreaga echipă care îngrijeşte copilul cu boală cronică – părintele, medicul de familie, medicul pediatru, medicul specialist şi alţi specialişti.” Cel de-al doilea modul, KIDoc Tratament, va fi instrumentul profesional de gestionare a medicaţiei copilului care suferă de o boală cronică. „Este menit să crească aderenţa la tratament prin faptul că vine să îi explice părintelui, printr-un limbaj uşor de înţeles, ce face fiecare medicament în parte – verifică dozele pe care le are prescrise în aplicaţie şi verifică şi potenţialele interacţiuni. O particularitate a pacienţilor cu boli cronice este faptul că ei sunt îngrijiţi de mai mulţi medici şi fiecare prescrie un tratament diferit, iar KIDoc verifică înainte de a introduce un medicament nou în tratament dacă nu cumva acesta interacţionează cu ceva ce lua deja copilul”, a punctat fondatoarea KIDoc.

    A treia componentă a proiectului, KIDoc Digital este dedicată dosarului medical electronic al fiecărui pacient în care sunt păstrate toate documentele astfel încât să fie accesibile pentru toată echipa care îngrijeşte copilul pacient. „Acest dosar medical electronic va face posibilă şi cererea unei a doua opinii pentru că părintele va putea adăuga în aplicaţie şi un alt medic care nu este medicul curant al copilului, căruia vrea să îi prezinte cazul”, a completat ea. Platforma KIDoc va fi disponibilă ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, primul modul urmând a fi gata în vară, iar celelalte două în toamnă.

    „În decursul verii vom avea deja disponibil pentru descărcare partea de KIDoc Împreună şi ne dorim ca până în luna noiembrie să avem gata şi celelalte două componente. Practic, echipa de programatori juniori care s-a alăturat în cadrul programului Innovation Labs, lucrează la partea de medicaţie şi atunci estimăm că nu va dura mult de la lansarea KIDoc Împreună până când vom avea disponibilă şi KIDoc Tratament.”

    Cum va funcţiona mai exact aplicaţia? „În momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR. Din acel punct, medicul respectiv va face parte din echipa multidisciplinară din aplicaţie care este implicată în îngrijirea copilului şi astfel vor putea comunica eficient”, a precizat Andreea Mădălina Şerban. În primul an de funcţionare, start-up-ul şi-a propus să atragă peste 4.000 de utilizatori ai soluţiei. „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor”, a menţionat ea, adăugând că până acum echipa KIDoc a discutat cu peste o mie de părinţi. „Am construit şi o comunitate pe Facebook în care distribuim materiale relevante, comunicăm cu ei, am organizat focus-grupuri pentru a înţelege mai bine nevoile lor. Pe de cealaltă parte am vorbit şi cu medicii şi avem o comunitate de 300 de medici care susţin soluţia şi care o vor promova către pacienţii lor.”

    Platforma KIDoc va include în viitor aplicaţii pentru diferite boli cronice, prima aleasă fiind epilepsia. Aplicaţia KIDoc Epi este dedicată micilor pacienţi cu epilepsie şi familiile lor, urmând ca anul viitor start-up-ul să dezvolte o soluţie similară pentru alte două patologii cronice – astmul şi diabetul. Până acum, proiectul KIDoc a fost susţinut din resurse proprii şi cu ajutorul unui premiu de 15.000 euro în cadrul unui program de accelerare pentru start-up-uri, iar odată ce va avea lansate toate cele trei componente ale platformei, start-up-ul medtech va începe să şi monetizeze. „Încă lucrăm la strategia de pricing însă ceea ce am definit până în acest punct cu mentorii noştri a fost că ne dorim să avem atât un model B2C adresat părinţilor, cât şi unul B2B pentru clinicile private. La modelul B2C ne dorim ca pentru medici utilizarea aplicaţiei să rămână gratuită, iar pentru părinţi vom stabili valoarea unui abonament lunar. KIDoc este un proiect de suflet, care are şi o componentă socială importantă pe lângă aceasta de business şi căutăm încontinuu soluţii pentru a face accesibilă platforma pentru toţi cei care au nevoie şi atunci vom avea şi componenta KIDoc Social care vine cu abonament gratuit pentru familiile care nu îşi pot permite să plătească. Avem deja sprijin din partea mai multor companii care ne-au spus că vor să susţină astfel de abonamente KIDoc social”, a menţionat ea, adăugând că echipa explorează de asemenea şi soluţii prin care să poată oferi platforma şi către clinici private care mai apoi să o facă disponibilă către reţeaua lor de medici şi către pacienţii care se tratează acolo. În primul an de funcţionare de la lansarea tuturor celor trei componente ale platformei KIDoc, Andreea Mădălina Şerban estimează că va avea nevoie de o finanţare de circa 50.000 euro, iar apoi după consolidarea pe piaţa locală, start-up-ul va avea nevoie de resurse financiare mai mari pentru a se putea extinde şi în afara României.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Andreea Mădălina Şerban, fondator KIDoc

    Ce face? Dezvoltă o platformă online ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cornice

    „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor.”

    Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc:„Am gândit KIDoc ca o aplicaţie mobilă disponibilă pe Android şi iOS, iar în momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR.“

    2. Invitat: Alexandru Filip, fondator Pickatrip.ro

    Ce face? A lansat recent pe piaţa locală platforma online cu acelaşi nume ce le oferă utilizatorilor care se abonează acces la pachete turistice cu tarife reduse între 30-50%.

    „În primul rând, vrem să atingem masa critică de abonaţi – primul prag este de 1.000 de abonaţi şi încercăm să ajungem la el până la începutul lui iulie. Iar ca ţintă pentru acest an avem 2.500 de abonaţi loiali, multiplicând cu costul abonamentului şi cu toate pachetele vândute pe site, fiindcă noi încasăm acele pachete, anticipăm o cifră de afaceri de până într-o 100.000 euro anul acesta cu cel puţin o triplare anul viitor şi ca abonaţi şi ca cifră de afaceri.”

     

    Sfatul expertului

    Invitat: Mădălina Stănescu, fondator Optimized

    Care sunt greşelile care duc la irosirea bugetelor de promovare online? Riscul ca antreprenorii să-şi irosească banii din bugetele de promovare online este unul semnificativ, dacă aceştia nu se documentează temeinic înainte de a lansa campanii sau dacă nu lucrează cu experţi în domeniu.

    „Riscul de a pierde banii alocaţi promovării online este foarte mare. În primul rând din cauza faptului că nu avem cunoştinţele necesare să lucrăm cu aceste platforme. Sunt platforme complexe Facebook Ads, Google Ads, există cursuri de certificare şi există ani de experienţă pe care noi experţii în marketing îi avem lucrând cu bugete de milioane de euro de la diferite companii, făcând experimente, testând diferite tipuri de campanii, deci lipsa de experienţă în aceste platforme îşi spune cuvântul şi putem să irosim practic bugetele din cauza neştiinţei.”

     

    Start-up Boost

    Invitaţi: Gabriela Mechea şi Bogdan Florea, Asociaţia Industriei de Soft şi Servicii (ANIS)

    Cum creştem ecosistemul de start-up-uri tech? Cea mai mare provocare cu care se confruntă în prezent industria locală de software şi de servicii este reprezentată de exodul constant al specialiştilor în tehnologie, situaţie care are nevoie de un răspuns consistent şi structurat din partea actorilor politici.

    „Poate cea mai importantă provocare în acest moment este legată de exodul specialiştilor şi după cum ştim cu toţii la nivel global, nu numai în industria de software, în marea majoritate a industriilor dar cu precădere în zona digitală, este o concurenţă acerbă după resurse şi după talent, după resurse bine calificate. Din păcate, noi pierdem încontinuu astfel de talente în favoarea altor pieţe şi cumva aici ar trebui să existe o acţiune concertată şi structurată pe termen mediu din partea actorilor politici, după părerea noastră. Această creştere menţionată în studiu poate fi atinsă dacă vom conlucra la nivel de societate – atât actorii privaţi cât şi statul – în încercarea de a accelera transformarea digitală.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Soluţie digitală pentru contribuabilii care vor să-şi calculeze impozitul pe profit

    Aplicaţia digitală dezvoltată de echipa de Business Tax Advisory a EY România este uşor de folosit şi are o interfaţă prietenoasă.

    Aceasta poate micşora semnificativ timpul alocat de contribuabilii români pentru calculul impozitului şi reduce erorile.

    „Soluţia noastră digitală vine să răspundă nevoilor tuturor companiilor, indiferent de mărime sau domeniu de activitate. Vorbim despre o soluţie care poate fi adoptată şi utilizată în operaţiunile de zi cu zi, fără nicio rezervă din punctul de vedere al caracteristicilor şi facilităţilor tehnice pe care le oferă. Intuitivă, cu o serie de formate generate automat şi cu resurse legislative actualizate permanent, generează calculul impozitului pe profit trimestrial sau anual, declaraţiile fiscale şi stochează documentele aferente perioadelor de raportare”, a spus Andra Caşu, liderul echipei de Business Tax Advisory a EY România.

    Aplicaţia este utilă în timpul pandemiei, explică specialiştii.

    „După cum ştim, rezilienţa pe care contribuabilii au arătat-o în contextul pandemiei le-a accelerat capacitatea de a lucra din ce în ce mai mult online. Acum, următorul pas este să optimizeze procedurile interne utilizând soluţii digitale, prin care funcţia fiscală obţine avantaje în termeni de productivitate şi acurateţe”, a precizat Andra Caşu.

  • Răspunsul Europei la aplicaţia Robinhood: Platforma germană de tranzacţionare Trade Republic atrage 900 mil. dolari de la investitori şi ajunge la o evaluare de 5,3 miliarde dolari

    Platforma germană de tranzacţionare Trade Republic a anunaţat că a strâns fonduri de 900 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare uriaşă care evaluează start-up-ul la 5,3 miliarde de dolari, scrie CNBC.

    Runda, seria C, a fost condusă de fondul american de tip venture capital Sequoia, cu sprijin suplimentar de la investitori noi precum TCV şi Thrive Capital. Acţionarii existenţi includ Accel, Founders Fund şi Creandum, care şi-au majorat deţinerile. Accel şi Founder Fund au participat şi la runda de finanţare seria B acum un an.

    Trade Republic este în esenţă un răspuns al Europei la aplicaţia Robinhood. Platforma permite utilizatorilor să tranzacţioneze acţiuni şi ETF-uri fără a plăti comision, câştigând bani dintr-o taxă fixă de 1 euro (1,22 dolari) percepută pe tranzacţie.

    La începutul acestui an, Trade Republic a adăugat un serviciu de criptomonede, lansând funcţia într-un moment în care preţurile bitcoin şi alte altor monede digitale înregistrau raliuri puternice.

    La fel ca Robinhood, Trade Republic a beneficiat de o creştere a interesului investitorilor de retail pentru burse. La începutul anului 2021, tranzacţionarea online a crescut pe fondul volatilităţii determinate de acţiuni precum GameStop sau altele promovate pe grupul de Reddit “WallStreetBets”.

    TR spune că europenii se apropie de pieţele financiare în timp ce se luptă să obţină o rentabilitate decentă a economiilor lor ca urmare a ratelor de dobândă foarte scăzute. Compania are acum peste 6 miliarde de euro active sub administrare.

    “50% dintre clienţii Trade Republic, respectiv peste 500.000 de persoane, nu au investit niciodată în viaţa lor pe pieţele de capital. Oferim oamenilor puterea de a începe să îşi clădească o avere, care le-a fost neglijată de băncile mari de prea mult timp, cu taxe mari şi produse opace”, a declarat cofondatorul Thomas Pischke.

    Fondată în 2015 în Berlin, Trade Republic a crescut rapid de-a lungul anilor şi are astăzi peste 1 milion de utilizatori în Germania, Franţa şi Austria. Compania are peste 400 de angajaţi şi a transmis că intenţionează să folosească sumele nou atrase pentru a dezvolta afacerea şi pentru a angaja mai mulţi oameni.

    Cea mai recentă infuzie de numerar face din Trade Republic unul dintre cele mai valoroase start-up-uri fintech din Europa, în contextul în care sectorul tehnologic a crescut dramatic pe continent în ultimul deceniu, iar anul 2020 a marcat un record în investiţii în start-up-uri europene.

  • Care este aplicaţia susţinută de Elon Musk care creşte în mare viteză şi concurează cu WhatsApp şi Telegram

    Aplicaţia de mesagerie Signal a crescut cu 1.200% în primele 4 luni ale anului. Totuşi, Signal rămâne la mare distanţă de principalele rivale WhatsApp şi Telegram. Signal este susţinută de nume cunoscute din tech precum Elon Musk sau Edward Snowden.
    Când două se ceartă, o altă aplicaţie apare şi îi convinge pe nehotărâţi. Asta s-a întâmplat cu Signal, cea care a profitat de atenţia oamenilor la WhatsApp şi Telegram.
    Firma de cercetare Sensor Tower dezvăluie că Signal a avut o creştere de 1.200% în luna ianuarie a acestui an, faţă de ianuarie 2020. Acest salt a venit pe fondul criticilor primite de WhatsApp care a anunţat schimbarea termenilor.

    În doar o lună, 51 de milioane de oameni şi-au instalat Signal. Totuşi, aplicaţia pe care Elon Musk a sponsorizat-o în urmă cu un an este la distanţă considerabilă de rivalele WhatsApp şi Telegram. Creşterea a continuat în următoarele 3 luni din 2021, însă într-un ritm mai scăzut. Unul dintre motivele încrederii utilizatorilor în Signal este dat de numele celor care au lăudat-o.

    „Ce se Signal? Funcţionează ca o aplicaţie standard de mesaje. Însă, ceea ce atrage cel mai mult este confidenţialitatea. Pe site-ul Signal vezi mesaje de susţinere din partea lui Jack Dorsey, precum şi de la Edward Snowden. Când văd că Edward Snowden foloseşte Signal, asta îmi oferă o idee destul de bună despre faptul că Signal este o aplicaţie sigură”, a spus Iyaz Akhtar, editor CNET.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbare majoră la Apple. Utilizatorii vor putea alege ce date colectează aplicaţiile despre ei

    Mişcarea va pune probleme companiilor ce colectează date cu caracter personal, cum ar fi vârsta, locaţia, obiectele cumpărate, pentru a le vinde agenţilor de publicitate.

    Multe aplicaţii le permit utilizatorilor să gestioneze sau să renunţe la colectarea de date, dar de obicei opţiunile sunt îngropate adânc în setări şi în politicile de confidenţialitate.

    Noua caracteristică disponibilă acum cu actualizarea software-ului iOS 14.5, va permite gestionarea şi blocarea colectării de date mult mai uşor. Dezvoltatorii trebuie acum să întrebe utilizatorii printr-o alertă de tip pop-up dacă pot „urmări activitatea”. Persoanele care renunţă vor vedea mai puţine anunţuri personalizate, relatează CNN.

    Deşi unele date îi pot ajuta pe utilizatori, „unele aplicaţii au mai multe trackere încorporate în ele decât au nevoie”, a transmis Apple într-un videoclip postat luni pe YouTube.

    „Ei colectează mii de informaţii despre dvs. pentru a crea un profil digital pe care îl vând altora. Aceste terţe părţi utilizează profilul dvs. pentru a vă viza cu reclame şi îl pot folosi, de asemenea, pentru a prezice şi a vă influenţa comportamentele şi deciziile. Informaţiile dvs. sunt de vânzare. Aţi devenit produsul”, a precizat compania Apple în videoclip.

    Efortul Apple a afectat unele companii care se bazează pe urmărirea datelor pentru a viza utilizatorii cu publicitate personalizată. Facebook, care realizează aproape toate veniturile sale din publicitate, a avertizat investitorii în august că modificările software-ului Apple ar putea afecta afacerea sa dacă oamenii încep să renunţe la colectarea de date.

    În decembrie, Facebook a publicat articole publicitare în The New York Times, Wall Street Journal şi Washington Post, formulându-şi obiecţiile cu privire la modul în care schimbarea va provoca daune „devastatoare” pentru milioane de întreprinderi mici care fac publicitate pe platforma sa, dintre care multe se confruntă deja efectele pandemiei.

    „Fiecare afacere începe cu o idee şi posibilitatea de a împărtăşi această idee prin reclame personalizate este un <<game changer>> pentru întreprinderile mici. Limitarea utilizării anunţurilor personalizate ar elimina un motor vital de creştere pentru companii.”, au spus reprezentaţii Facebook într-o postare pe blogul companiei în februarie.

    iOS 14.5 va fi compatibil cu toate dispozitive ce suportă iOS 14. În general, acestea includ dispozitivele cuprinse între iPhone 6S şi iPhone 12, împreună cu iPhone SE.

    Utilizatorii ar trebui să primească o solicitare în care este precizat că update-ul este disponbibil şi poate fi descărcat. Update-ul poate fi făcut şi prin următorii paşi:

    1. Deschideţi aplicaţia Setări.
    2. Selectaţi General.
    3. Apăsaţi pe Actualizare software.

    Dispozitivul se va conecta la serverele Apple şi vă va solicita să descărcaţi şi să instalaţi actualizarea. Urmaţi instrucţiunile pentru a finaliza instalarea. Când dispozitivul. reporneşte, acesta va rula iOS 14.5.

    Alte noutăţi aduse iOS 14.5 sunt peste 200 de emoji noi. iOS 14.5 include 217 de emoji noi, inclusiv noi variante de tonuri ale pielii pentru emoji-uri populare. De asemenea, au fost făcute modificări ale emojiului seringii pentru a-l face mai potrivit în a descrie vaccinurile. În cea mai recentă versiune iOS 14.5, Siri nu va mai fi implicit o voce feminină. În schimb, utilizatorii vor trebui să aleagă vocea pe care o preferă pentru asistentul digital. Utilizatorii iPhone 12 vor avea suport dual SIM la nivel global, ceea ce înseamnă că utilizatorii pot profita de slotul fizic al SIM al telefonului şi eSIM digital pentru a avea două linii de servicii pe acelaşi telefon. Acestă opţiune era disponibil anterior numai în China continentală, relatează Cnet. Odată cu actualizarea, Apple a adăugat suport iOS şi iPadOS pentru controlerele PS5 şi Xbox Series X. Utilizatorii vor găsi, de asemenea, câteva modificări de design în aplicaţiile pentru Podcast-uri, Ştiri.