BusinessMagazin

Tag: apa

  • Aer curat la purtător

    Dacă poluarea din sistemele de transport subteran îi deranjează pe călători, aceştia pot recurge la alte mijloace de transport ori apela la soluţia unui purificator portabil de aer, aşa cum este cel propus de un designer industrial, Kevin Chiam. Purificatorul denumit Airtomo se află momentan în stadiul de prototip, scrie Dezeen, fiind realizat cu ajutorul unei imprimante 3D şi gândit să fie utilizat în metroul londonez. Airtomo poate fi ataşat uşor la genţi, încălţăminte sau buzunarele îmbrăcămintei şi funcţionează prin lansarea unor vapori de apă în aer, care se prind de pulberile sedimentabile din acesta şi cad pe podea sau pe sol.

     

  • Valoarea de piaţă a Coca-Cola a scăzut cu 4 miliarde de dolari după ce jucătorul de fotbal Cristiano Ronaldo le-a recomandat fanilor să bea apă

    Gestul realizat de fotbalistul portughez Cristiano Ronaldo în cadrul unei conferinţe de presă de la Euro 2020 a şters 4 miliarde de dolari din valoarea de piaţă a gigantului american Coca-Cola, scrie Business Insider.

    Înaintea meciului cu Ungaria de la Budapesta, Ronaldo, care avea alături de el două sticle de Coca-Cola, a luat o sticlă de apă şi a încurajat oamenii să consume mai multă „água” – cuvântul portughez pentru apă.

    Acţiunile Coca-Cola s-au tranzacţionat cu aproximativ 56,17 dolari la începutul şedinţei de luni, însă au scăzut cu 1,6% la 55,22 dolari după sfârşitul conferinţei de presă, rezultând într-un declin al valorii de piaţă de la 242 de miliarde de dolari la 238 de miliarde. După şedinţa de tranzacţionare de marţi, acţiunile producătorului de răcoritoare se tranzacţionau la 55,41 dolari.

    Coca-Cola este unul dintre sponsorii oficiali ai turneului UEFA Euro 2020. Compania a declarat în urma incidentului că „toată lumea este îndreptăţită la orice fel de preferinţe în materie de băuturi”, iar oamenii au „gusturi şi nevoi” diferite.

    Anterior, Ronaldo – care deţine o avere netă estimată la 500 de milioane de dolari – şi-a exprimat dezacordul cu privire la Coca-Cola şi alte alimente nesănătoase. Fotbalistul respectă un program de fitness care include şase mese pe zi, împărţindu-şi orele de somn în cinci „reprize” de 90 de minute.

    Ronaldo, 36 de ani, s-a clasat anul trecut pe locul trei în topul Forbes al celor mai bine plătiţi atleţi la nivel mondial, câştigând aproximativ 120 de milioane de dolari într-un an în care a devenit primul om din lume cu 500 de urmăritori pe Facebook, Instagram şi Twitter.

    Portughezul, al cărui contract cu Juventus Torino îi aduce anual 64 de milioane de dolari, deţine un contract pe viaţă cu Nike şi se află în spatele businessului CR7, care include articole vestimentare, accesorii, hoteluri şi săli de fitness.

     

  • De ce apa îmbuteliată este una dintre cele mai mari păcăleli din istoria modernă a lumii, lucru care este valabil şi pentru ţara noastra

    Apa îmbuteliată a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri. Doar în Statele Unite se cheltuiesc în jur de 100 de miliarde de dolari pe an. Companii mari precum Nestle, Pepsi sau Coca-Cola au început să exploateze această nişă. Lucru de înţeles de altfel, pentru că la nivel global consumul de apă îmbuteliată a depăşit consumul de suc.

    Totuşi, pentru majoritatea americanilor, apa de la robinet şi cea din magazine este identică în ceea ce priveşte valorile nutriţionale şi sănătatea, relatează Science Alert.

    În unele cazuri, apa de la robinet este chiar mai sigură decât cea îmbuteliată, întrucât prima este verificată mai des, excepţie făcând puţurile proprii care de obicei nu se bucură de aceleaşi verificări riguroase.

    De asemenea, un studiu recent a identificat faptul că aproape jumătate din cantitatea de apă îmbuteliată din Statele Unite este derivată din apa normală.

    Producţia de apă îmbuteliată, alături de recipientele acestora, necesită un proces complex. Un studiu publicat în jurnalul Environmental Research Letters a scos la iveală că în jur de 32-54 de milioane de barili de petrol au fost folosiţi pentru producţia apei îmbuteliate consumate în Statele Unite în anul 2007.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • De ce apa îmbuteliată este una dintre cele mai mari păcăleli din istoria modernă a lumii, lucru care este valabil şi pentru ţara noastra

    Apa îmbuteliată a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri. Doar în Statele Unite se cheltuiesc în jur de 100 de miliarde de dolari pe an. Companii mari precum Nestle, Pepsi sau Coca-Cola au început să exploateze această nişă. Lucru de înţeles de altfel, pentru că la nivel global consumul de apă îmbuteliată a depăşit consumul de suc.

    Totuşi, pentru majoritatea americanilor, apa de la robinet şi cea din magazine este identică în ceea ce priveşte valorile nutriţionale şi sănătatea, relatează Science Alert.

    În unele cazuri, apa de la robinet este chiar mai sigură decât cea îmbuteliată, întrucât prima este verificată mai des, excepţie făcând puţurile proprii care de obicei nu se bucură de aceleaşi verificări riguroase.

    De asemenea, un studiu recent a identificat faptul că aproape jumătate din cantitatea de apă îmbuteliată din Statele Unite este derivată din apa normală.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Bucureşti: Misterul apei roşii din lacul IOR, descifrat

    Apa lacului din parcul IOR s-a înroşit în luna februarie. Autorităţile au luat probe din apă şi au avut mai multe piste, inclusiv o poluare masivă.

    Rezultatele analizelor făcute de specialiştii de la Apele Române arată că algele sunt de vină.

    „Colegii de la Apele Române ne informează că au identificat prezenţa unei alge roşii pe nume Crysococcus, conform ultimelor rezultate de analiză ale apei lacului IOR din Bucureşti. Este o algă brun-aurie care are o perioadă de dezvoltare primăvara timpuriu, atunci când temperatura apei este până la 13 grade”, au anunţat reprezentanţii Ministerului Mediului.

    Alga descoperită în apele lacului bucureştean nu este de natură toxică. Prin urmare, prezenţa ei nu afectează nici calitatea apei şi nici fauna acvatică.

  • Bani aruncaţi pe apa Dunării. Debitul Dunării este cu 55% peste media anuală. Transportatorii lucrează la capacitate maximă, dar lucrări de dragaj de 200 mil. euro sunt „spălate“ de apele fluviului

    „În fiecare an sedimentele depuse în urma dragajului pe insule se întorc înapoi în fluviu. Autorităţile fie mută materialul rezultat de pe o insulă pe alta, fie nu fac nimic şi lucrările de dragaj se reiau apoi“.

    Debitul apelor Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost ieri, 23 fe­bruarie, în valoare de 8.300 mc/s, peste media multianuală a lunii februarie, de 5.300 mc/s, arată datele de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). În ultima perioadă, nivelul apei a crescut, iar prognozele arată că acest lucru se va întâmpla şi în luna martie, fapt ce face navigarea foarte bună pe Dunăre pentru transportatori.

    „Pentru transport este foarte bine că a crescut nivelul apei Dunării, pentru că permite navigarea foarte bună. În porturi este problemă când creşte debitul, pentru că pot fi inundaţii, dar acum cotele nu sunt atât de mari încât să vorbim despre aşa ceva“, explică Petru Ştefănuţ, director general al TTS, cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, controlat de Mircea Mihăilescu, cu afaceri de 383 milioane de lei în 2019.

    În diagnoza hidrologică pentru Dunăre a INHGA de ieri, nu se prognozează posibi­litatea apariţiei unor inundaţii ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar „este necesară urmărirea atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice şi respectiv a comportării lucrărilor hidro­tehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor“.

    La staţia hidrometrică Isaccea, din judeţul Tulcea, ieri nivelul apei se situa peste faza I de apărare, dar prognozele erau că valorile se vor situa în jurul nivelui corespunzător. În această perioadă a anului, în general, apele Dunării sunt foarte înalte, pentru că se topesc zăpezile, iar cotele din acest an sunt peste cele obişnuite din anii anteriori, spun specialiştii. „În 2017 era gheaţă pe vremea asta. Acum lucrurile stau altfel şi se prevede că anul 2021 va fi foarte bun, mai ales că am avut zăpadă, ceea ce înseamnă că ne putem aştepta la o recoltă agricolă bună, cerealele fiind foarte im­por­tante pentru navigaţie, căci se face transport, în masă, pe Dunăre“, a afirmat Petru Ştefănuţ. Prin portul Constanţa, anual sunt tranzitate 25 de milioane de tone de cereale, marfă care provine din România, Serbia şi Ungaria. „Valoarea este mult mai mare decât acum zece ani, pentru că infrastructura portului s-a dezvoltat şi s-au făcut silozuri mari în apropiere“, menţio­nează Ştefănuţ.

    În ultimii ani, în general nivelul apelor Dunării a fost scăzut, cu excepţia perioadei ianuarie – aprilie, când valorile debitului au fost mai mari, iar pentru transportul fluvial în bune condiţii a fost necesar să se efectueze lucrări de dragaj pentru asigurarea de adân­cimi în acvatoriile portuare, canale şi căi navigabile, condiţie primordială pentru sigu­ranţa navelor. „Sezoanele s-au schimbat şi în ultima perioadă s-au făcut lucrări de dragaj 12 luni din 12, pentru că nivelul apelor, în general, este scăzut. De obicei, se fac lucrări de dragaj 9 luni din 12“, a explicat An­dreia Marchidan, director executiv al Super­quatro Grup, companie ce oferă servicii de dragaj.

    Paul Ivanov, CEO al Trading Line Group & Inland Shipping, unul dintre cei mai mari transportatori fluviali, susţine că adâncimea de 7 metri, pe care o are acum fluviul Dunărea, îi ajută pe transportatori să lucreze la capacitate maximă, însă prevede că „la vară nu o să avem apă“.

    De altfel, sedimentele depuse în urma dragajului pe insule se vor duce înapoi, spune el, fapt ce îi afectează pe transportatori pe termen lung.

    „În fiecare an sedimentele depuse în urma dragajului pe insule se întorc înapoi în fluviu. Noi monitorizăm cotele apei şi le dăm autorităţilor datele în timp real, însă ele fie mută materialul rezultat de pe o insulă pe alta, fie nu fac nimic şi lucrările de dragaj se reiau apoi. (…) E nevoie de aceste lucrări, dar sedimentele trebuie depozitate corect. Anul trecut am avut noroc că adâncimea apei a fost de 2,5 metri, cât ne cere UE“, precizează Paul Ivanov.

    Sectoarele de Dunăre în care adâncimile minime de navigaţie de 2,5 metri, recomandate de Comisia Dunării, nu pot fi asigurate pe toată durata anului sunt sectorul comun româno-bulgar (km 845,5 – km 375) şi Călăraşi – Brăila (km 375 – km 175). Operatorii susţin că problemele în circulaţia navelor pe Dunăre sunt mai vechi din cauza lipsei lucrărilor de dragare. Ei au menţionat că Ministerul Transporturilor încearcă, din 2012, să îi convingă pe omologii bulgari să aloce fondurile necesare în acest sens.

    Practic, eficacitatea lucrărilor privind dragarea pentru a menţine condiţiile minime de navigabilitate, ce presupune sute de mii de metri cubi de pământ scos din Dunăre şi depozitat pe insule, este pe termen scurt şi nu vizează lucrări serioase, de 20-30 de ani, spun specialiştii.

    În Master Planul General de Transport al României, publicat în 2020 pe site-ul guvernului, se arată că pentru realizarea lucrărilor de dragaj de iniţiere şi construcţii hidrotehnice speciale în vederea creşterii numărului de zile de navigaţie pe Dunăre în perioada 2014 – 2020 au fost alocaţi peste 200 de milioane de euro.

  • De ce apa îmbuteliată este una dintre cele mai mari farse din istoria modernă, lucru valabil şi pentru România

    Apa îmbuteliată a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri. Doar în Statele Unite se cheltuiesc în jur de 100 de miliarde de dolari pe an. Companii mari precum Nestle, Pepsi sau Coca-Cola au început să exploateze această nişă. Lucru de înţeles de altfel, pentru că la nivel global consumul de apă îmbuteliată a depăşit consumul de suc.

    Totuşi, pentru majoritatea americanilor, apa de la robinet şi cea din magazine este identică în ceea ce priveşte valorile nutriţionale şi sănătatea, relatează Science Alert.

    În unele cazuri, apa de la robinet este chiar mai sigură decât cea îmbuteliată, întrucât prima este verificată mai des, excepţie făcând puţurile proprii care de obicei nu se bucură de aceleaşi verificări riguroase.

    De asemenea, un studiu recent a identificat faptul că aproape jumătate din cantitatea de apă îmbuteliată din Statele Unite este derivată din apa normală.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Comisia Europeană aprobă o investiţie de 222 de milioane de euro pentru infrastructura de apă din judeţul Ilfov

    Potrivit unui comunicat al CE, finanţarea va fi asigurată din Fondul de coeziune.

    Această investiţie va duce la conectarea mai multor gospodării la reţeaua de canalizare şi va asigura o calitate mai bună şi mai puţine scurgeri de ape reziduale. Prin această investiţie se va furniza apă potabilă care respectă standardele de calitate pentru aproximativ 234 000 de persoane.

    „Această investiţie demonstrează angajamentul UE pentru creşterea standardelor de trai ale europenilor. Deşi prioritatea noastră este combaterea efectelor pandemiei, suntem angajaţi în îndeplinirea misiunii Fondului de Coeziune de reducere a disparităţilor dintre regiuni, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă”, a declarat Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune şi reforme.

    Reprezentanţii CE susţin că în urma acestui proiect rata de conectare la sistemul de alimentare cu apă va creşte de la 57,1 % la 99,6 % în 52 de comunităţi.

    „În acelaşi timp, reţeaua de canalizare va fi extinsă cu 43,29 %, pentru a deservi 100 % din populaţia zonei. Proiectul ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea pierderilor de apă, va proteja biodiversitatea şi va crea 1 500 de locuri de muncă temporare în faza de implementare şi 72 de locuri de muncă permanente în faza operaţională”, se mai arată în comunicat.

  • Lupul Singuratic. Cine este necunoscutul rege al apei îmbuteliate din China care a ajuns mai bogat decât Warren Buffet

    Zhong Shanshan, fondatorul Nongfu Spring, o companie chineză ce produce sticle de apă, a ajuns mai bogat decât miliardar american Warren Buffett, după ce, conform Bloomberg Billionaires Index, averea sa a crescut cu 13,5 miliarde de dolari în primele zile ale noului an, la 91,7 miliarde de dolari.

    Zhong Shanshan, este acum al şaselea cel mai bogat om al lumii. Acţiunile companiei sale au crescut cu 18% în primele două zile ale noului an, acest lucru ducând creşterea valorii acţiunilor de la listarea la bursă din Septembrie la 200%.

    Este abia a doua oară când un cetăţean chinez intră în top 10, primul fiind magnatul imobiliar Wang Jianlin care a atins locul 8 în anul 2015. Este de asemenea cea mai bună clasare a unui chinez de la apariţia index-ului Bloomberg lansat în 2012.

    Zhong l-a surclasat săptămâna trecută pe indianul Mukesh Ambani ca cel mai bogat om al Asiei şi se apropie de atingerea sumei averii sale de peste 100 de miliarde de dolari, sumă atinsă doar de alţi cinci oameni în lume. Buffet se află în afara acestora cu o avere de 86,2 miliarde de dolari.

    Investitorii sunt tot mai atraşi de compania sa, China arătând succesul stopării răspândirii noului coronavirul. Zhong a ajutat 4 rude să devină la rândul lor miliardari, sora sa mai tânără şi 3 rude ale soţiei sale toate deţinând 1,4% din Nongfu, aceste părţi fiind valorate la 1,3 miliarde de dolari. Compania a produs zeci de milionari, printre care se numără alte rude sau angajaţi ai lui Zhong.

    Anul 2020 şi pandemia a afectat economia globală, însă cei mai bogaţi oameni ai lumii au avut de profitat. Zhong a reuşit să obţină peste 71 de miliarde de dolari în 2020, surclasat doar de primii doi clasaţi, Elon Musk şi Jeff Bezos. O excepţie însă este fostul cel mai bogat om al Asiei, Jack Ma. Acesta n-a mai fost văzut în public de când guvernul Chinez a stopat punerea în vânzare a companiei sale Ant Group Co, estimată la 35 de miliarde de dolari. Averea sa a scăzut din luna Octombrie cu aproape 10 miliarde de dolari, Ma ocupând poziţia 25 în clasamentul celor mai bogate persoane ale lumii.

     

  • Avocatul Poporului s-a autosesizat în problema lipsei apei calde şi a căldurii în Capitală

    Avocatul Poporului a transmis, marţi, că a luat cunoştinţă despre lipsa apei calde şi a căldurii în toate sectoarele din Bucureşti, după ce în mass-media au apărut numeroase articole despre această problemă.

    În situaţia în care România este în plină perioadă pandemică, Avocatul Poporului cere Primăriei Capitalei şi primăriilor de sector să spună ce măsuri au fost luate.

    „Având în vedere că problema lipsei apei calde şi a căldurii reprezintă o chestiune de sănătate publică, mai ales că România se confruntă cu lupta împotriva virusului COVID-19, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu încă din data de 9 decembrie 2020. Astfel, au fost efectuate demersuri la toate primăriile de sector, precum şi la Primăria Municipiului Bucureşti, pentru a ne comunica măsurile imediate dispuse, în vederea asigurării condiţiilor de trai normale, în case în această iarnă, întrucât anotimpul rece s-a instalat deja”, a transmis Avocatul Poporului, într-un comunicat de presă.

    Avocatul Poporului va face publice rezultatele.

    Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a spus, vinerea trecută, că în prezent CET Sud dă căldură la 75 de grade şi speră să se ajungă la 85 de grade în zilele care urmează. Speranţa edilului este ca bucureştenii că aibă căldură în case măcar la nivelul iernii trecute.

    Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat, la rândul său, că toate problemele cu căldura şi apa caldă în Capitală pornesc de la reţeaua primară, pe care sunt pierderi uriaşe din cauza lipsei de investiţii: „Vrem, nu vrem, iarna asta trebuie să o trecem aşa”.