BusinessMagazin

Tag: Antonescu

  • CNAS contra ICR: liberalii câştigă oricum

    Andrei Marga rămăsese însă un ultim mohican guvernamental pe frontul, părăsit treptat de liberali, al luptei deschise anti-băsiste şi anti-coabitare, iar politica lui dură de la ICR, unde a restaurat atmosfera de pe vremea lui Adrian Năstase, şi criticile sale la adresa Germaniei nu convin premierului Victor Ponta, proaspăt întors din vizita făcută la Berlin, care dintr-un motiv similar l-a admonestat recent pe ministrul culturii, Daniel Barbu.

    Fruntaşi liberali ca Norica Nicolai sau Mircea Diaconu au acuzat maniera de debarcare a lui Marga, iar liderul Crin Antonescu a declarat că n-are ce să-i reproşeze lui Andrei Marga şi i-a criticat pe reprezentanţii PDL care au comentat că prezenţa lui Marga la conducerea ICR a distrus credibilitatea institutului. Dincolo de aceste reacţii, proteste semnificative n-au existat însă la vârful PNL, ţinând cont că partidul tocmai a primit şefia Casei Naţonale a Asigurărilor de Sănătate, prin numirea de către Victor Ponta a europarlamentarului Cristian Buşoi.

  • Ideea de referendum la români: Jos unealta lui Hitler!

    La aceasta s-a adăugat însă, mai nou, şi o mică tensiune PNL-PC, aparent fiindcă PC nu-i mai consideră suficient de combativi pe liberali în lupta contra coabitării PSD-Băsescu, în realitate probabil pentru că văd scăzând atât cota PNL în raport cu PSD în cadrul USL, cât şi cota lui Crin Antonescu de posibil prezidenţiabil al unei alianţe USL, aşa încât îşi caută alte moduri de a rămâne în preajma puterii.

    Fapt e că, în ciuda opoziţiei parlamentarilor, referendumul lui Băsescu va avea loc totuşi, conform procedurii constituţionale actuale, pe care Crin Antonescu a anunţat însă că Parlamentul o va revizui, cu motivaţia memorabilă că şi Adolf Hitler şi-a consolidat puterea în dauna democraţiei tot prin referendumuri populare, adică aşa cum ar intenţiona să facă şi Traian Băsescu. Efectele iniţiativei lui Băsescu s-au făcut deja simţite: votul în Senat al proiectului de revizuire a Constituţiei a fost amânat până la toamnă, iar Crin Antonescu, şeful comisiei parlamentare de revizuire, a repetat că viitoarea Constituţie va constrânge Parlamentul ca atunci când va elabora legea electorală, să limiteze la 300 numărul maxim de deputaţi (dar nu şi numărul maxim de parlamentari, aşa cum a stabilit referendumul din 2009).

    Deocamdată, proiectul de revizuire a fost aprobat de comisie şi va fi trimis la Consiliul Legislativ, apoi la CCR, iar în paralel va fi trimis Comisiei Europene şi Comisiei de la Veneţia, care vor avea la începutul lui iulie un prim schimb de opinii cu autorităţile române pe marginea textului.

  • Virtuţile femeii rome, în pofida statului român infractor. Perlele politice ale săptămânii

    “Acest comportament nu este demn de un stat al UE şi, repet, este comportamentul unui stat infractor” – deputatul francez Pierre Lellouche despre “condiţiile perfect nedemne” la care ar fi supuşi romii în România

    “Să ştiţi că Parlamentul nu se numără cu suta, de ce 300 de membri şi nu 200, de ce 200 şi nu 100, poate mai bine parlament cu 0 membri?” – Călin Popescu-Tăriceanu (PNL)

    “Sluga sfidează stăpânul, pentru prima dată Parlamentul sfidează poporul, pentru că nu ţine cont de voinţa acestuia, stăpânul nostru este poporul” – Ioan Oltean, vicepreşedintele PDL

    “Paginile cele mai interesante sunt 242 şi 243 din volumul 5. Sunt două pagini albe care reprezintă ziua de 20 iunie 2012. A fost un moment pentru mine în care am trecut dintr-o viaţă în altă viaţă” – Adrian Năstase (ex-PSD) la publicarea cărţii sale cu postări de pe blog

    “Credibilitatea PDL, astăzi, spunând aceste lucruri, tinde spre zero, nu zic zero, pentru că sunt tolerant” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre criticile PDL la adresa felului cum Andrei Marga a condus ICR
     

  • Mahalagismele care riscă să blocheze statul. Perlele politice ale săptămânii

    “O emblemă uriaşă pe o casă dărâmată de incompetenţă” – Cătălin Predoiu, fostul ministru PNL al justiţiei, despre fostul său partid

    “Revizuirea actuală (a Constituţiei) reprezintă un risc de blocare a statului” – preşedintele Traian Băsescu

    “Guvernul guvernează, nu dă din gură la televizor ce ar vrea şi ce nu ar vrea” – premierul Victor Ponta despre ideea preşedintelui de a convoca un nou referendum constituţional

    “Un sfat: lăutare, schimbă placa!” – europarlamentarul PDL Elena Băsescu către colegul său Cătălin Ivan (PSD), care afirmase că nici măcar EBA nu crede că un referendum constituţional ar avea relevanţă

    “Mahalagismele, fie şi ale domnului Băsescu, nu le discut” – Crin Antonescu, liderul PNL, replicând afirmaţiilor lui Traian Băsescu că proiectul USL de revizuire a Constituţiei îl transformă pe preşedintele ţării într-o “paiaţă”

    “Cred că un preşedinte care a fost demis practic de cetăţeni nu ar mai avea dreptul moral să facă acest lucru” – Eugen Nicolăescu, vicepreşedintele PNL, despre convocarea unui nou referendum constituţional
     

  • Constituţia? Ei, aveţi puţintică răbdare!

    Amendamentele respinse privesc chestiuni secundare sau chiar parazitare de ordin simbolic (schimbarea zilei naţionale cu cea de 10 mai, recunoaşterea rolului istoric al bisericilor, introducerea devizei Nihil Sine Deo, schimbarea imnului naţional; singurul amendament admis a fost reintroducerea stemei pe drapel) sau inovaţii bizare chiar şi pentru democraţia românească (eliminarea referendumului din Constituţie, coborârea vârstei minime de vot la 16 ani).

    În schimb, punctele unde au apărut disensiuni între PSD şi PNL s-au legat de regmul interceptărilor de comunicaţii între suspecţi (acestea vor fi autorizate doar de judecător şi doar în cazuri de “urgenţă deosebită” de către procurori pe o perioadă de 48 de ore – varianta PNL, respectiv 24 de ore – varianta PSD) şi de specificarea faptului că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie (amendament introdus de BOR, aprobat de PNL, dar dezavuat de PSD, prin vocea premierului Victor Ponta). Pentru ambele, votul va fi reluat.

    Ambele partide aflate la putere au adoptat însă cu plăcere un amendament prin care magistraţii apar drept singura putere a statului ai cărei reprezentanţi pot fi executaţi silit de stat pentru recuperarea prejudiciului cauzat de exercitarea funcţiei lor cu rea-credinţă sau neglijenţă. La fel de plăcută a fost pentru aleşii puterii şi impunerea prevederii că orice persoană juridică şi fizică este obligată să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare, dacă primeşte invitaţie scrisă.

  • Ziua cârtiţei: anul 2009 se întoarce cu referendum cu tot

    Tema acestor discuţii a fost modificarea Constituţiei, având în vedere că Forumul Constituţional îi predă la 27 mai Comisiei Constituţionale conduse de Crin Antonescu raportul consultării populare asupra modificărilor legii fundamentale. Conform calendarului anunţat de Ponta, comisia trebuie să se mişte suficient de repede încât textul modificărilor să poată fi adoptat de Senat până la vacanţa de vară, de Cameră în sesiunea de toamnă şi supus referendumului popular în octombrie.

    Deja Senatul a adoptat, marţi, scăderea pragului de prezenţă la referendumuri de la 50% la 30%, în timp ce pragul de validare este de 25%. Dacă opoziţia are suficientă motivaţie şi suficientă susţinere la Bruxelles, ar putea combate scăderea pragului cu argumentul că nu se poate modifica o Constituţie adoptată cu un prag de prezenţă de 50% plus 1 (valabil în 2003) uzând de un referendum cu prag de prezenţă de 30%. Deocamdată însă, probabil şi ca indiciu că motivaţia şi susţinerea în cauză lipsesc, opoziţia s-a apucat să facă o “listă a ruşinii” cu cei 259 de aleşi care au respins, tot marţi, în Camera Deputaţilor proiectul de lege al PDL din 2011 privind revizuirea Constituţiei în acord cu rezultatele referendumului din 2009, care cerea, conform iniţiativei preşedintelui Traian Băsescu, parlament uninominal şi scăderea la 300 a numărului de aleşi.

    Linia de luptă politică aleasă de PDL, cu denunţarea trădării voinţei poporului exprimate în 2009, a fost recent sugerată de preşedinte, care anunţase că e gata să convoace în 2014 un nou referendum pentru chestiunea parlamentului uninominal cu 300 de aleşi, dacă USL nu va introduce aceasta în proiectul său actual de revizuire a Constituţiei. E greu de spus ce ecou va avea în electorat reînvierea în sine a temelor din 2009, însă ideea unor cheltuieli inutile presupuse de organizarea a două referendumuri pe aceeaşi temă ar avea, în principiu, potenţial de muniţie electorală.

  • Nu se cade să coabitezi cu părinţii adoptivi. Perlele politice ale săptămânii

    “Eu îl consider un om deosebit, cu credinţa lui Dumnezeu. Regret când un coleg de-al nostru este condamnat” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, despre condamnarea la închisoare a lui Gh. Becali

    “Gura păcătosului adevărat grăieşte” – Emil Boc, fostul preşedinte al PDL, ca reacţie la afirmaţia liderului PNL, Crin Antonescu, că l-ar putea numi premier pe Traian Băsescu dacă acesta ar fi propus de către un partid sau o alianţă care ar câştiga parlamentarele

    “Dacă nu se întoarce cu ceva palpabil de la Bruxelles, îi recomand să rămână acolo la un curs de perfecţionare” – Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, despre participarea premierului Victor Ponta la lucrările Consiliului European

    “Ţin la Victor Ponta la fel cum ţin la mine. Sigur, sunt liberal, există această legătură de sânge, dar Victor Ponta a fost adoptat de liberali, e şi prim-ministrul lor” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “Eu cu Crin Antonescu nu vreau să coabitez. Noi suntem parteneri. Coabitezi cu cel pe care nu-l susţii şi cu care nu ai ce face. Băsescu credeţi că coabitează de plăcere cu mine?” – premierul Victor Ponta

  • Telenovelă interminabilă cu servicii secrete

    Stănescu, unul dintre criticii din PNL cei mai înverşunaţi ai PSD şi ai lui Ponta, a iniţiat o lege care prevede măsurarea terenurilor de către Agenţia de Cadastru să se facă gratis, iar legea a fost votată în Senat lunea trecută de către un PNL coalizat cu PDL, PPDD şi UDMR contra PSD-PC; aceasta ar fi picătura care a umplut paharul, conform premierului. Dincolo de aceasta însă, mai mult a contat scandalul mediatic stârnit de Stănescu prin demisia, alături de alţi patru liberali, din comisia de anchetă a posibilei încălcări a imunităţii diplomatice a judecătorului CEDO Corneliu Bârsan, prin interceptări telefonice orchestrate de SRI şi DNA în virtutea legii siguranţei naţionale, cu scopul de a proba suspiciunea de corupţie asupra soţiei lui Bârsan.

    Sorin Roşca-Stănescu, mereu dornic de luptă contra lui Ponta, a acuzat PSD că blochează comisia fiindcă ancheta  ar fi ajuns la Traian Băsescu şi la directorul SRI, Liviu Maior, lucru care nu i-ar conveni premierului. Hazliu este însă că în USL există un consens (concretizat şi într-un proiect de lege promovat de un pesedist) că demantelarea epocii Băsescu trebuie să treacă şi prin interzicerea folosirii de către procurori pentru cauze penale uzuale a interceptărilor telefonice cu mandat obţinut în virtutea legii siguranţei naţionale.

    Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, condusă de Georgian Pop (PSD), a explicat în martie că s-a autosesizat în cazul Bârsan şi că a făcut deja o primă anchetă care nu a dovedit existenţa unor interceptări în condiţiile legii siguranţei naţionale. Senatul a aprobat însă atunci cererea lui Roşca-Stănescu de înfiinţare a unei comisii separate pentru cazul Bârsan, lucru catalogat (corect) de Monica Macovei drept o încercare de intimidare în general a procurorilor şi a judecătorilor care emit mandate de interceptare.

    Dar e de natură scandalul stârnit de Stănescu să submineze decisiv coeziunea USL? Fisura între PSD şi PNL se manifestă, deşi în surdină, în multiple zone de decizie politică, aşa cum am văzut în ultimele luni, de la chestiunea confiscării averilor ilicite şi până la cea a impunerii unei taxe de solidaritate de 10% pentru bugetarii cu salarii sau pensii de peste 1.000 de euro pe lună.

    Chestiunea modificării Constituţiei pentru legiferarea dreptului statului de a expropria averi sau bunuri folosite la infracţiuni ori pentru cauze de utilitate publică, de pildă, şi-a găsit răspunsuri diferite în interiorul puterii. Premierul Victor Ponta a insistat că articolul 44 privind proprietatea trebuie revizuit, pentru că el nu acoperă situaţii concrete care nu pot fi rezolvate în condiţiile actuale (valorificarea maşinilor confiscate provenite din furt ori eliberarea unor terenuri pentru construcţii de autostrăzi). Şeful comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, a insistat însă că regimul proprietăţii nu trebuie “fragilizat”, întrucât articolul 44 acoperă suficient orice situaţie descrisă de premier.

    De aceeaşi parte a baricadei cu Antonescu s-a situat de această dată preşedintele Traian Băsescu, care a amintit că există deja o lege privind confiscarea extinsă a bunurilor rezultate în urma infracţiunilor şi că aplicarea ei riguroasă ar rezolva toate problemele.

     

  • Cine mai coabitează cu cine dacă i se rupe USL. Perlele politice ale săptămânii

    “Vreţi să ne predăm un candidat domnului Voiculescu să fie analizat pe toate părţile timp de doi ani? Noi nu facem aşa ceva!” – Cezar Preda, vicele PDL, sugerând că PDL nu-şi desemnează mai repede un candidat la prezidenţiale ca să nu fie criticat la televiziune

    “Cei care îşi fac un titlu de mândrie din capacitatea lor de a coabita cu domnul Băsescu, acuzându-i pe alţii că nu au acest dar al coabitării, ar trebui să se gândească la faptul că marea coabitare, marea reuşită în materie de coabitare este totuşi aceasta, în USL” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “Ianus şi feţele lui Ianus” – Mihail Neamţu, liderul Noii Republici, solicitat să-i facă o caracterizare scurtă preşedintelui Traian Băsescu

    “A uitat să îşi cumpere coroana. şi cum nu trecea nimeni pe stradă cu vreuna în mână să i-o dea lui Marinescu, a plecat aşa cum a venit” – primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, acuzată de europarlamentarul PDL Jean Marinescu că nu l-a lăsat să depună coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul

    “USL nu se rupe, dar poate să i se rupă” – preşedinte PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, spune, comentând neînţelegerile PSD-PNL generate de atacurile lui Sorin Roşca-Stănescu la adresa lui Victor Ponta

    “Elena Udrea îşi poate aduce o contribuţie serioasă la vizibilitatea opoziţiei făcute de către PDL. Deci, nu opoziţie la opoziţie, opoziţie la USL!” – Vasile Blaga, liderul PDL

  • Confiscarea averilor? Exproprieri? Europa e cu noi

    Discursul de 9 Mai a lansat o săgeată în plus la adresa “acelor lideri de opinie care promovează discursul antieuropean”, cărora le-a dorit “să rămână simpli purtători de mesaj izolaţi”, iar în materie de revizuire a Constituţiei a promis că nicio iniţiativă nu va trece fără avizul Comisiei de la Veneţia (cu precizarea că şi liderul PNL, Crin Antonescu, e de acord, deşi respectivul n-a ieşit în public să declare nimic).

    În aparenţă, aceste demersuri ar indica o înfrângere a unui Ponta silit să înghită puncte de vedere care nu-i convin lui sau USL; în realitate, ele indică o întărire a poziţiei Guvernului exact în acele zone unde urmăreşte să-şi promoveze propriile iniţiative, având în vedere că atât coborârea pragului la referendumuri, cât şi ideea de confiscare a averilor dobândite ilegal, a maşinilor sau a altor bunuri “folosite la comiterea unor infracţiuni” ori de expropriere a unor terenuri pentru cauze de utilitate publică sunt deja acceptate sau acceptabile pentru Comisia de la Veneţia, aşa cum a indicat secretarul acesteia, Thomas Markert (foto).

    După Ponta, confiscarea bunurilor dobândite în urma infracţiunilor sau folosite la infracţiuni “este o nouă concepţie la nivel european, venită pe filieră americană” şi deci lăudabilă (nemaivorbind de faptul că fostul inamic Monica Macovei, raportor al PE pentru proiectul de directivă în acest domeniu, tocmai a primit mandat să înceapă negocieri cu Comisia Europeană şi Consiliul European pentru impunerea acestei noi legislaţii în UE).

    Liberalul Tudor Chiuariu, vicele comisiei de modificare a Constituţiei pe care o conduce Antonescu, s-a opus atât ideii de confiscare sau expropriere,  cât şi de acceptare anticipată a opiniilor Comisiei de la Veneţia, însă o raliere a liberalilor contra lui Ponta nu e de aşteptat, din raţiuni de prudenţă politică bine ştiute, atât de PNL, cât şi de PSD.