BusinessMagazin

Tag: analizare

  • Cin’ se ia cu mine bine

    Propunerea Bruxellesului a fost lansată exact cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, când cele două ţări au încheiat mai multe acorduri în domeniul energetic, între care şi prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu Gazprom, un acord care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile de gaze pe care le consumă şi un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear, având în vedere existenţa proiectului ruso-ungar de extindere a centralei nucleare de la Paks, care implică tehnologie şi finanţare rusească.

    Vizita lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-o ţară membră a UE după declanşarea conflictului din Ucraina, după cea efectuată la Viena pe când proiectul South Stream încă mai era oficial la ordinea zilei; deşi South Stream a fost abandonat între timp, o astfel de vizită are rolul de a arăta atât că Rusia are încă aliaţi importanţi în inima UE (ţinând cont că Ungaria este incomparabil mai puternică economic decât Bulgaria, Grecia sau Serbia, statele la care de obicei se face referire atunci când se enumeră potenţialii amici europeni ai Rusiei), cât şi diferenţa de tratament aplicată de Bruxelles ţărilor membre care îşi păstrează relaţiile economice, în special în domeniul energetic, cu Moscova (cu alte cuvinte, dublul standard care determină CE să facă presiuni numai asupra unor state foste comuniste ca Ungaria şi Bulgaria, nu şi asupra Austriei).

    Nu trebuie uitat nici că Putin a ales Budapesta spre a face acolo declaraţia cea mai im-portantă din punct de vedere diplomatic de după încheierea armistiţiului Minsk 2, anume spre a acuza SUA, pe baza unor informaţii de la serviciile secrete ruse, că deja furnizează Ucrainei armament de atac, sabotând astfel un acord de încetare a focului pe care ar trebui să-l susţină.

    Ungaria, la rândul său, vrea ca de pe urma relaţiei cu Rusia să câştige partea leului ori măcar întâietatea în viitoare afaceri potenţial foarte lucrative, cum ar fi implicarea în proiectul rutei ruso-turceşti de transport al gazelor menite să înlocuiască South Stream. Luna trecută, ministrul de eterne Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia crearea infrastructurii pentru aprovizionarea cu gaze ruseşti prin intermediul Turciei. Szijjarto a adăugat că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.

  • Care a fost cuvântul anului 2014?

    După ce anul trecut a ales cuvântul „selfie” ca fiind reprezentativ, Oxford Dictionary a numit cuvântul anului 2014 :  „vape”,  o abreviere de la „vapor” sau „vaporize”.  Acesta este un verb definit ca „a inspira şi expira vaporii produşi de o ţigară electronică sau un dispozitiv similar”. Oxford spune că folosirea acestui termen s-a dublat în ultimul an, pe seama creşterii vânzărilor de ţigări electronice.

    „În dicţionare a existat un spaţiu gol, căci era nevoie de un termen care să descrie această activitate şi să fie distinct de smoking,” au declarat cei de la Oxford Dictionary. Termenul se aplică şi procesului prin care respirăm vapori dintr-o ţigară electronică, dar şi ţigării în sine.

    Iată şi alţi termeni incluşi pe lista scurtă a Oxford Dictionaries în 2014:

    • bae (substantiv): folosit ca un termen afectiv pentru un partener romantic
    • budtender (substantiv): persoană al cărei serviciu este de a servi clienţii într-un magazin de canabis
    • contactless (adjectiv): referitor la sau implicând tehnologii care permit unui smart card sau telefon mobil, etc. să se conecteze wireless la un cititor electronic pentru a face o plată
    • indyref (substantiv): referendumul independenţei Scoţiei care a avut loc în Scoţia pe 18 septembrie 2014 când votanţilor li s-a cerut să voteze cu da sau nu la întrebarea „Scoţia ar trebui să fie o ţară independentă?”
    • normcore (substantiv): o tendinţă prin care hainele demodate, banale sunt purtate ca un manifest deliberat pentru modă
    • slacktivism (substantiv, informal): acţiuni realizate prin intermediul internetului sprijinind o cauză politică sau socială, dar privite ca cerând puţin timp sau implicare, cum ar fi semnarea unei petiţii online sau înscrierea într-un grup militant pe un site de socializare

    Alte dicţionare au ales alte cuvinte drept definitorii pentru anul care se încheie. Spre exemplu, dicţionarul american Merriam-Webster a ajuns la concluzia că termenul “cultură” a fost cuvântul anului 2014.

     

  • Profiturile companiilor din industria alcoolului au scăzut cu 90% în perioada crizei

    Analiza, realizată în randul a 123 de companii, arată că în perioada analizată cifra de afaceri a companiilor a scăzut cu un ritm mediu anual de 2,6%, iar al salariaţilor cu 14,5%. Tendinta cifrei de afaceri este confirmată de calculele realizate pentru întreg domeniu. Cercetarea s-a realizat pe patru segmente de activitate: băuturi răcoritoare şi apă minerală, bere, băuturi spirtoase şi vin. În 2013 ponderea fiecarui segment în totalul pieţei – conform datelor ONRC – a fost urmatoarea: 48%, 40%, 5%, respectiv 7%.

    În 2008-2013 marja medie de profit net a eşantionului analizat a fost de 1,2%. Dintre cele patru segmente analizate, cea mai mare valoare a acestui indicator a fost înregistrată de segmentul de producţie şi comercializare vin (2,2%), iar cea mai scazută de segmentul berii (-0,9%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, acesta a înregistrat fluctuaţii anuale cuprinse între -6,7% (2009 vs. 2008) si plus 1,6% (2011 vs. 2010), pe ansamblul perioadei ritmul mediu anual de creştere fiind de -3,1%.

    În 2013, la nivelul întregului domeniu, 33,7% dintre firmele care au declarat că desfaşoară aceasta activitate au înregistrat profit. Numarul de proceduri de insolvenţă deschise de către companiile din industria băuturilor a crescut într-un ritm mediu anual de cca. 53%, ajungând în 2013 la 66 companii nou intrate în  insolvenţă. Ponderea companiilor intrate în insolvenţă în totalul companiilor din sector a variat în intervalul analizat între 1,2% (2008) şi 6,9% (2013), valoarea medie a perioadei fiind de 5,1%.

  • Declaraţiile lui Victor Ponta, în DOSARUL LUKOIL, analizate de CSM

     “Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”, se arată în comunicatul CSM.

    Premierul Victor Ponta i-a criticat luni pe procurorii care au dispus sechestrul pe produsele Petrotel Lukoil, susţinând că „nu fugeau cu conductele în Rusia”.

    „Procurorul este suveran şi nici nu cred că este foarte interesat că Lukoil are 3.500 angajaţi, că, de exemplu, Oltchim cumpără doar de la Lukoil, că au blocat combustibil pe la Oil Terminal şi la Conpet, că nu ştie procurorul şi nici nu cred că e treaba…sau mă rog, probabil că nu e treaba domniei sale. Ceea ce noi sperăm – nu avem niciun drept să intervenim în anchete şi nici nu ne dorim acest lucru – ne dorim totuşi ca vineri să poată să plătească salariile şi ca activitatea să continue normal, după care, sigur, în urma anchetei penale, să se recupereze prejudiciul şi să fie sancţionaţi oamenii care au încălcat legea”, a spus premierul Victor Ponta.

    Citiţi mai multe pe www.gândul.info

  • Mircea Băsescu cere înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu

     Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a depus, miercuri dimineaţă, la Tribunalul Constanţa o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru clientul său.

    “Am depus cererea de înlocuire a măsurii arestului cu arestul la domiciliu. Se va judeca săptămâna aceasta, mâine (n.r. – joi) sau poimâine, la Tribunalul Constanţa. E prima cerere de acest fel pe care o facem, instanţa a refuzat până acum eliberarea sub control judiciar”, a declarat Nelu Taşcă.

    El a spus că această cerere ar avea şanse de reuşită deoarece este o măsură mai restrictivă decât cea a eliberării sub control judiciar, aşa cum solicitaseră avocaţii lui Mircea Băsescu săptămâna trecută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Cătălin Olteanu, FM România: Ce ascund cifrele din spatele creşterii productivităţii

    CĂTĂLIN OLTEANU este director general al FM România

    Unul din cuvintele magice, alături de eficienţă şi optimizare, productivitatea este ades întâlnită în discursurile celor ce măsoară performanţa operaţională a unei organizaţii. De cele mai multe ori prin productivitate se măsoară câte anume operaţii se efectuează într-o unitate de timp, şi cam asta e pentru toată lumea înţelesul respectivului indicator. Mai puţin pentru cei ce „se pierd“ în traducerea lui sau care încearcă să îl ajusteze ca pe elasticul de la budigăii bunicii.

    Ca să fiu mai clar, iată o păţanie cu un anume manager de firmă. Omul se confrunta cu o problemă de P&L (profit and loss) şi ca să o rezolve a luat-o aritmetic şi i-a ieşit că trebuie să crească productivitatea cu 10%.

    După ce şi-a făcut socotelile, s-a adresat managerului operaţional care se ocupa de respectivul business unit.

    Raţionamentul lui era foarte simplu: dai afară 10% din resurse, faci la fel de multe operaţii şi din aritmetică reiese că ai cu 10% mai multă productivitate. Nu s-a gândit în schimb la un aspect esenţial: că lucrătorii rămaşi trebuie convinşi să lucreze cu 10% mai repede, ca să compenseze lipsa colegilor zburaţi. Nu prea i-a convins nimeni, aşa că au început să se înregistreze întârzieri, probleme, clientul a devenit din ce în ce mai nemulţumit, iar productivitatea înregistrată nu se schimbase cu nimic.

    Nu de alta, dar fiecare operator făcea acelaşi număr de operaţii pe oră ca şi înainte. În final, a fost scăzută doar capacitatea de producţie – pe care a trebuit să o punem repede la loc, ca să nu ne pierdem afacerea. Abia după aceea a reuşit un inginer de proces să regândească modul în care se făceau operaţiile şi să crească productivitatea cu aproape 15%. Astfel s-a ajuns la ceea ce se dorea din start: mai multe operaţii în unitatea de timp, cu aceleaşi resurse instalate.

    Acum, că am stabilit că mai întâi trebuie să lucrezi la procese, e cu schepsis şi cum te uiţi la procesele respective. Nu de alta, dar într-o altă organizaţie, unde oamenii pricepeau care e înţelesul cuvântului productivitate, au apelat la un guru în lean manufacturing. Acesta a venit, s-a uitat la linia de producţie şi apoi a stabilit un plan de improvement (Kaizen, frate!) care din 3 heijunka reducea muda şi scotea îmbunătăţirea necesară.

    Şi au venit experţii, au băgat repede nişte Gemba walk, au definit value stream map, apoi au pus mâna pe procese, le-au analizat, au mai făcut ce-au mai făcut şi după prima lună s-a ţinut o şedinţă în care ni s-au prezentat primele realizări. Conform cu cifrele respective, productivitatea crescuse cu 25%!

    Excelent rezultat, dar insuficient. Aşa că experţii în lean manufacturing şi-au suflecat din nou mânecile, au luat din nou procesele la puricat, au mai identificat nişte mudă de eliminat, au mai reglat odată takt time-ul, au mai pus nişte heijunka pe muda, au băgat nişte poke-yoke (sisteme antiprost, pe limba noastră) pe ici, pe colo ca să nu mai greşească lumea fabricaţia şi ta-da-dam!!! La sfârşitul acţiunii iar şedinţă, iar rezultate prezentate – productivitatea mai crescuse cu 20%.

    Incredibil! Dar nu ne dăm bătuţi, tovarăşi, mai binele e duşmanul binelui, aşa că experţii locali au invitat un coleg japonez, expert în toate cele, şi s-au apucat din nou de lucru. Au pus din nou tunurile pe linia de fabricaţie, au întărit fiveS-ul, au reluat la puricat toată aprovizionarea cu materiale şi semifabricate ca să fie siguri că totul e bazat pe pull şi pe kan-ban… Ce mai! Treabă serioasă.

    De data asta mai câştigaseră 15% la capitolul productivitate!

    A fost momentul în care un anumit manageraş, cam defetist de felul lui, a pus o întrebare tendenţioasă şi răutăcioasă care suna cam aşa: “Dragilor, cum se face că după ce aţi crescut productivitatea cu 15%, 20% şi respectiv 25%, linia de producţie scoate tot 120 de produse pe oră şi tot cu aproximativ 45 de oameni?“.
    Mă întrebaţi dacă sunt nebun, sau dacă am idee unde sunt productivităţile afişate? Sau dacă, poate, cineva a pictat cifrele?

    Ei bine, pe alocuri s-au obţinut acele creşteri de productivitate, dar cu preţul inducerii unor probleme în altă parte. Beleaua cea mai mare e că experţii s-au uitat cu mare atenţie la bucăţele şi segmente din linia de producţie şi nu la ansamblul ei. Odată ce echipa s-a uitat la poza „din elicopter“ şi a unit segmentele de bucăţele de improvement, s-a văzut şi îmbunătăţirea reală şi creşterea de productivitate. Era doar de 10%, dar credeţi-mă! Era reală şi se simţea peste tot, şi în P&L şi în satisfacţia clientului.

  • Vânzările Dacia în Germania au crescut în primele şase luni cu 9,5%, de patru ori mai rapid ca piaţa

     Cota de piaţă a Dacia în Germania se situează la 1,7% în perioada ianuarie-iunie, potrivit biroului de înmatriculări auto german.

    Dintre cele 33 de mărci analizate, 18 au consemnat creştere a vânzărilor, iar restul scădere.

    Jeep, cu un avans de 33%, la 4.041 maşini, a avut cea mai bună evoluţie, în timp ce Chevrolet, cu o scădere de 62,6%, la 4.999 maşini, a înregistrat cel mai mare declin.

    Vânzările mărcii Volkswagen, liderul pieţei germane, au scăzut cu 0,5%, la 323.474 unităţi, iar cele ale Renault, parte a grupului francez cu acelaşi nume, care deţine şi Dacia, au avansat tot cu 9,5%, la 53.574 maşini.

    În luna iunie, vânzările Dacia au crescut cu 8,7%, la 5.088 autoturisme, pe o piaţă în scădere cu 1,9%, la 277.614 maşini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ în ultimele 6 luni: Care este singurul oraş din ţară unde preţurile apartamentelor au scăzut

     Deşi a consemnat şi scăderi, piaţa rezidenţială s-a înscris, per ansamblu, pe un trend crescător al preţurilor în primul semestru din 2014, relevă o analiză realizată de Imobiliare.ro. În perioada menţionată, suma medie solicitată la nivel naţional pentru apartamentele disponibile spre vânzare (noi şi vechi) s-a majorat cu 0,7%, de la 898 de euro pe metru pătrat util, la începutul lui ianuarie, până la 904 euro pe metru pătrat, la finele lunii iunie.

    “De menţionat este totuşi că, în prima lună de vară, preţul mediu a consemnat un declin de 1,8% (faţă de valoarea de 921 de euro pe metru pătrat atinsă în luna mai). În prima jumătate din 2014, trendul general ascendent al preţurilor a fost resimţit mai acut în marile oraşe comparativ cu restul ţării; cu toate acestea, unul dintre centrele regionale analizate face excepţie de la regula scumpirilor”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU al pieţei imobiliare: Preţurile locuinţelor din România, a patra cea mai mare scădere din 45 de ţări din lume

    Preţurile locuinţelor din România au scăzut în primul trimestru cu 4%, faţă de 9,25% cu un an înainte, potrivit unui studiu realizat pe baza preţurilor medii, ajustate cu inflaţia, înregistrând a patra cea mai mare scădere din cele 45 de pieţe analizate.

    Grecia, Spania şi Rusia au înregistrat cele mai mari scăderi de preţuri în primul trimestru, cu 7,08% (faţă de – 11,19% în perioada similară a anului trecut), 5,41% (comparativ cu -12,48%), respectiv 5,15% (-0,32%), conform studiului realizat de portalul globalpropertyguide.com.

    Alte pieţe europene unde preţurile locuinţelor au scăzut în perioada analizată sunt Kiev, Ucraina (3,54%), Zagreb, Croaţia (2,88%), Vaşovia, Polonia (2,53%), Franţa (2,22%), Norvegia (1,97%), Slovacia (1,44%) şi Finlanda (1,29%).

    “Opt din cele mai slab performante pieţe rezidenţiale din studiul nostru mondial vin din Europa. Dar, acest lucru poate să ne dea o impresie derutantă. De fapt, ţările codaşe până recent au început să-şi revină, în timp ce pieţele cu performanţe puternice sunt în curs de a ajunge la un maxim. În total, nouă ţări europene au performat mai bine în primul trimestru al acestui an, decât anul trecut, doar 7 au avut o performanţă mai redusă”, se arată în raportul portalului imobiliar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Korodi vrea rezolvarea tuturor dosarelor restante Casa Verde în 2014, pentru 13.000 de cetăţeni

     Korodi a arătat că, în ultima sesiune de finanţare în cadrul programului Casa Verde, din 2011, deschisă în perioada 01.06.2011 – 15.07.2011, au fost depuse în total 23.938 de dosare.

    Dintre acestea au fost analizate 14.162 de dosare, iar 9.776 sunt încă în curs de analiză, ministrul luând decizia să fie analizate urgent şi aceste dosare.

    Din dosarele analizate, 11.509 au fost acceptate şi 2.653 au fost respinse. Pentru 5.674 de beneficiari contractele au fost semnate în 2011 şi 2012, iar în acest moment sunt în curs de plată. Dintre acestea, până în prezent au fost decontate un număr de 5.347 cereri în valoare totală de 32 188 746,52 lei.

    Pentru restul de 5.835 de beneficiari, contractele vor fi semnate începând de săptămâna aceasta, iar solicitanţii vor fi contactaţi în vederea contractării, a mai anunţat ministrul. Acestor beneficiari li se vor adăuga şi cei care vor fi desemnaţi în urma analizei celor 9.776 de dosare restante din sesiunea 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro