BusinessMagazin

Tag: analisti

  • Analiştii avertizează că impactul scumpirii creditului asupra companiilor de-abia de-acum începe să se facă simţit pe deplin

    Pericolul ca o înmulţire a de­faulturilor corporate să exacerbeze o încetinire a economiei mondiale este de luni întregi în mare măsură dat deoparte de pieţele de credit rezili­ente, însă acum problemele legate de datoriile companiilor încep să urce la suprafaţă, scrie Reuters.

    Un număr în creştere de compa­nii sunt retrogradate la categoria junk, având prin urmare în faţă costuri de finanţare în creştere.

    Retailerul Casino, cu datorii de 6,4 miliarde de euro, poartă negocieri cu creditorii, Thames Water din UK se scufundă sub povara unor datorii de 14 miliarde de lire sterline, iar compania imobiliară suedeză SBB, retrogradată la junk în mai, se află în epicentrul unui crah imobiliar care ameninţă să prindă în vâltoarea sa întreaga economie suedeză.

    Şi totuşi, costul asigurării expu­ne­rii la un coş de companii europene cu rating junk a atins recent cel mai scăzut nivel din peste un an, sugerând că investitorii rămân calmi în faţa amplificării riscurilor de default. S&P Global se aşteaptă ca ratele de de­fault pentru companiile ameri­cane şi europene cu rating sub-in­vest­ment să crească la 4,25% şi respectiv 3,6% până în martie 2024, de la 2,5% şi 2,8% în martie acest an.

    Speranţele că economia mondia­lă va evita un declin pronunţat şi că majorările de dobânzi agresive vor lua sfârşit în scurt timp explică op­timismul investitorilor, însă analiştii atrag atenţia că impactul scumpirii creditului de-abia de-acum va începe să fie resimţit pe deplin.

    Nu toate firmele vor putea su­pra­vieţui provocărilor datoriilor uriaşe, creşterii dobânzilor şi costurilor şi scăderii profiturilor.

    „Suntem încă la aproximativ 12 luni de resimţirea pe deplin a impac­tu­lui, în special în Europa, unde de­clinul ar putea fi mai puţin sever, dar redre­sarea va fi de asemenea mai len­tă“, arată Enela Lieskovska, par­te­ner la Bain Capital Special Situations.

    Richard Cooper, partener la Cleary Gottlieb, o firmă de avoca­tură de top pentru falimente corpo­rate, avertizează că situaţia pare dife­rită de ciclurile anterioare. „Vor fi o mulţime de defaulturi“.

    O furtună legată de datorii corporate de 500 miliarde de dolari se formează asupra economiei mondiale, potrivit Bloomberg.

    În profunzime, există un factor comun al problemelor companiilor: datoriile acumulate în timpul erei banilor neobişnuit de ieftini. Acestea devin o povară mai apăsătoare în contextul scumpirii creditului de către băncile centrale.

    În SUA, volumul obligaţiunilor cu randamente ridicate şi împrumuturilor riscante a consemnat mai mult de o dublare faţă de 2008 la 3.000 miliarde de dolari în 2021. În aceeaşi perioadă, datoriile companiilor chineze non-financiare au crescut raportat la dimensiunea economiei ţării, iar în Europa, vânzările de obligaţiuni junk au urcat cu peste 40% doar în 2021.

    O mulţime din titlurile respective va trebui rambursate în următorii ani, adăugându-se unui volum al datoriilor ce ajung la maturitate de 785 miliarde de dolari.

    Cu creşterea încetinind în China şi Europa şi Fed-ul aşteptat să majoreze în continuare dobânzile, plăţile respective s-ar putea dovedi a fi prea mult pentru multe companii.

     

  • În ziua în care peste 150.000 de profesori sunt în grevă – Senatul votează legile Educaţiei

    Senatul va vota, în şedinţa de plen de luni, legile Educaţiei, anunţă Alina Gorghiu. „ devine astăzi realitate”, spune preşedintele interimar al Senatului.

    „Cred că cel mai important, de departe, proiect pe care îl avem astăzi pe ordinea de zi este pachetul legilor educaţiei. <România Educată> devine astăzi realitate, sunt convinsă, prin votul coaliţiei aflate la guvernare. Parlamentarii sunt mobilizaţi. Le mulţumesc celor din comisia de educaţie pentru efortul de peste o săptămână”, anunţă Alina Gorghiu.
    Ea precizează că peste 500 de amendamente au fost depuse şi în Senat.

    „Sunt mulţumită că astăzi reuşim să supunem votului plenului proiectul cel mai mare de consultare naţională din ultimele trei decenii. Vorbim de nişte legi care oferă răspunsuri şi un cadrul adecvat nevoilor elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor. Sunt oameni care au nevoie de aceste schimbări.

    Este o reformă asumată de PNL, asumată de România, pentru că această reformă se află în PNRR şi este o reformă care are ca obiective urmărite accesul neîngrădit la educaţie, prevenirea şi combaterea abandonului şcolar care în ultimii ani a devenit o problemă în România, învăţământul dual şi adaptarea la piaţa muncii, îmbunătăţirea managementului educaţional, realizarea unei reforme cât mai incluzive şi mai curpinzătoare”, încheie Gorghiu.

  • Euro bifează un nou maxim istoric faţă de leu

    Cursul valutar a fost cotat vineri, 19 mai, la 4.9783 lei/euro, atingând un nou maxim istoric, după ce joi a înregistrat valoarea de 4.9731 lei/euro.

    De la începutul anului, leul s-a depreciat 1,03% faţă de euro.

    În perspectivă, analiştii anticipează continuarea presiunilor de depreciere având în vedere  şi deficitele mari, de cont curent şi bugetar, din România. Astfel, majoritatea prognozelor analiştilor indică un curs valutar de peste 5 lei/euro în acest an.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atenţionat recent în privinţa deficitelor mari din România, susţinând că ajustarea fiscală este esenţială şi trebuie făcută. „România trebuie să iasă din deficitul excesiv. Suntem singura ţară din UE cu deficit execesiv şi acest lucru costă şi bugetul, costă şi ţara“, a declarat guvernatorul BNR la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei. El a arătat că deficitul de cont curent şi deficitul fiscal sunt probleme pe care ţara trebuie să le rezolve în perioada următoare.

    Cursul de schimb a oscilat pe parcursul lui T1/2023 preponderent în intervalul 4,88-4,94 lei/euro. Cele mai mici niveluri ale cursului valutar din ianuarie au fost în 26 ianuarie şi 27 ianuarie, de 4,8858 lei/euro şi, respectiv 4,8922 lei/euro.

    Şi luna februarie a adus în câteva zile cotaţia valutară sub 4,9 lei/euro, cele mai mici niveluri ale cursului fiind în 08 februarie – 4,8962, 9 februarie – 4,8900 lei/euro şi 15 februarie – 4,8993 lei/euro.

    Tot vineri, dolarul american a fost cotat la 4,6091 lei, în urcare cu 0,25% faţă de valoarea afişată joi de BNR. Moneda americană rămâne însă sub maximul de 5,179 lei înregistrat în toamna anului trecut.

     

     

  • O gură de aer pentru toţi românii cu credite: Analiştii prognozează că majorarea dobânzilor s-a încheiat VIDEO

    Analiştii economici sunt de părere că românii nu se vor mai confrunta cu creşteri ale dobânzilor, în contextul în care la nivel internaţional marile bănci centrale au început deja să renunţe la politica de înăsprire. Mai mult, pe fondul unui decalaj dintre deciziile de politică monetară şi efectele acestora în economie, analiştii concluzionează că BNR a pus pe pauză majorarea dobânzilor pentru a observa evoluţia economică şi pentru a nu forţa majorări care se provoace turbulenţe la nivel economic.

    „Din punctul meu de vedere, dacă urmărim ce s-a întâmplat recent şi datele din prezent, nu cred că vor mai creşte dobânzile în România. Nu cred că va mai fi vorba despre o creştere pentru că există un decalaj de 6-8 luni între deciziile de politică monetară ale  BNR şi efectele acestora în economie, iar din acest punct de vedere Banca Naţională a pus pauză pentru a vedea cum va evolua economia”, a declarat Radu Puiu, analist XTB România, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

  • Acţiunile americane se apreciază după ce inflaţia din aprilie, de 4,9% pe an, a venit sub aşteptările analiştilor

    Cu 0,4% se apreciază indicele bursier Dow Jones în tranzacţile de dinaintea deschiderii de tranzacţionare de pe Wall Street, în timp ce S&P creşte cu 0,7%, Nasdaq cu 0,8% în contextul în care rata anuală a inflaţiei din cea mai mare economie la nivel mondial a fost sub aşteptări.

    Iar asta accordă mai mult spaţiu de manevră Rezervei Federale a SUA în bătălia cu inflaţia mai ales în contextul în care cea mai puternică bancă centrală din lume a fost nevoită să majoreze dobânda la maximul din 2007 încoace pentru a tempera creşterea preţurilor.

    Preţurile de consum din aprilie au crescut cu 4,9% faţă de anul trecut, mai puţin decât creşterea anuală de 5% aşteptată de economişti, scrie publicaţia CNBC.  Randamentele titlurilor de trezorerie au scăzut în urma raportului, sprijinind şi mai mult o piaţă bursieră îngrijorată de faptul că ratele mai mari vor afecta creşterea economică.

    Acţiunile titlurilor din sectorul tehnologic, precum Alphabet, Nvidia şi Tesla, au câştigat în premarket. Airbnb şi Twilio au scăzut cu 13% şi, respectiv, 16%, din cauza previziunilor slabe.

    Producătorul de vehicule electrice Rivian a sărit cu 6% pe o pierdere mai mică decât se aştepta. Sezonul de bilanţuri continuă miercuri cu rezultatele Disney şi Robinhood.

    Wall Street a monitorizat cele mai recente actualizări privind plafonul de îndatorare al Statelor Unite, în condiţiile în care cresc îngrijorarările că dacă nu se ajunge la o decizie înainte de termenul limită de 1 iunie, s-ar putea ajunge la incapacitate de plată.

    Preşedintele Joe Biden a avut marţi o întâlnire cheie cu liderii Congresului, dar comentariile liderilor de pe ambele părţi ale culoarului au sugerat că s-au făcut puţine progrese.​

     

  • România răsuflă uşurată. Recesiunea din Germania pare tot mai departe

    Fabricile germane au revenit după criza energetică resimţită la începutul anului, producţia industrială crescând peste aşteptări în primele două luni ale anului, scrie Financial Times.

    Creşterea cu 2% a producţiei în februarie, mult peste prognoza de doar 0,1% dintr-un sondaj Reuters, este cel mai recent semn pozitiv pentru prima economie a Europei.

    Experţii au spus că datele, publicate joi de agenţia federală de statistică, înseamă că Germania a reuşit evite o recesiune în timpul iernii, în ciuda unei contracţii de 0,4% din PIB în trimestrul al patrulea.

     

  • Este 2023 anul în care BVB intră pe radarul investitorilor străini?

    Piaţa locală de capital are şansa să facă din 2023 unul dintre cei mai importanţi ani de la înfiinţarea sa în urmă cu peste 140 de ani, în vreme ce mult anticipata listare a Hidroelectrica poate aduce Bursa de Valori Bucureşti la statutul de piaţă emergentă din partea Morgan Stanley şi deci mai aproape de investitorii instituţionali globali. Cum se poziţionează piaţa anul acesta? Cum văd analiştii externi BVB? La ce se aşteaptă participanţii bursieri locali?

     

    Debutul la BVB al Hidroelectrica ar putea marca cea mai mare ofertă publică de vânzare de acţiuni (IPO) din istoria României şi posibil din Europa de Est, fiind estimată la 2-2,5 miliarde de euro, peste deţinătorul actualului record, retailerul polonez Allegro. Prospectul de listare va fi depus în curând la Autoritatea de Supraveghere Financiară, prima fereastră pentru IPO fiind în mai, iar a doua la începutul lunii iunie. Ce înseamnă, mai exact, acest lucru pentru piaţa locală?

    „Hidroelectrica va aduce vizibilitate Bursei. Va fi încă un emitent care ne va aduce mai aproape de calificarea ca piaţă emergentă de către Morgan Stanley Capital Partners. În plus, sigur ne va aduce o creştere a numărului de investitori. În acest context, şi noi, şi brokerii din jurul nostru trebuie să fim pregătiţi să procesăm investitorii care se vor uita  şi vor fi aduşi la Bursă de listarea Hidroelectrica”, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, prezent la ZF Capital Markets Summit.

    În cadrul celei de a doua ediţii a conferinţei, organizată pe 13 martie la hotelul Marriott din Capitală, au participat analişti, reprezentanţi ai companiilor listate la BVB, şefi de fonduri mutuale (locale şi străine), brokeri, reprezentanţi ai statului român, ASF-ului, cât şi ai altor burse de valori din regiune.

    Unul dintre invitaţi, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group – operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, Republica Moldova şi Italia –, argumentează că statul român ar trebui să joace un rol mai important în dezvoltarea bursei locale, în special prin listarea unui număr mai mare dintre societăţile unde este acţionar majoritar.

    „Cred că pentru a dezvolta mai departe bursa ar trebui să accelerăm ritmul. Tot ce se întâmplă în jurul nostru în lume se întâmplă mult mai repede, inclusiv după criza sanitară toate lucrurile s-au accelerat şi automat şi dezvoltarea Bursei ar trebui accelerată. Un actor important este statul, care ar trebui să listeze mai multe companii şi ar îmbunătăţi performanţa acestor companii prin transparenţă”, crede el.

    De altfel, opinia sa  este împărtăşită inclusiv de Petr Koblic, CEO al Bursei din Praga şi preşedintele Federaţiei Burselor de Valori din Europa (FESE). Într-un interviu acordat recent pentru ZF, el a declarat că debutul Hidroelectrica – prin vânzarea unei deţineri a Fondului Proprietatea, acţionar vânzător – poate da startul altor listări ale companiilor din portofoliul statului în contextul în care disponibilitatea pieţei europene privind IPO-urile şi tranzacţiile realizate pe burse poate reveni la normal. Mai mult, preşedintele FESE este de părere că listarea exclusiv la BVB – deci nu şi pe altă piaţă majoră din vest – se va dovedi o alegere înţeleaptă pe viitor, reuşind să atragă mai mulţi investitori instituţionali către BVB, precum fonduri străine de pensii.

    Pentru context, Victor Gânsac, CEO al companiei de securitate cibernetică listată până de curând pe piaţa AeRO, pepiniera segmentului principal al BVB, spune că a fost contactat de un investitor instituţional la o oră după transferul pe piaţa principală, unde se va lista Hidroelectrica.

    „Cred că suntem pe un drum bun cu bursa, fondurile şi administratorii de fonduri, în sensul în care la finalul lunii ianuarie avem cel mai mare număr de investitori în fondurile de investiţii în acţiuni, peste 52.000. Avem anul trecut cinci noi administratori de fonduri de investiţii alternative, urmaţi de încă un ETF lansat luna trecută care a adunat aproape o mie de investitori”, explică Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri. Şeful AAF spune că industria locală de asset management a avut subscrieri pozitive în luna ianuarie, dar încă are mult de recuperat, având în vedere că nivelul activelor din fonduri deschise de investiţii nu a mai fost atât de jos din 2013.

    Anul trecut, evoluţia activelor a fost în linie cu pieţele externe, cu excepţia fondurilor de investiţii alternative, care au înregistrat creşteri, faţă de pieţele din Europa care au avut scăderi. Citând un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de anul trecut, Horia Gustă adaugă că un factor important în dezvoltarea pieţei de capital constă în definirea entităţilor responsabile pentru anumiţi paşi, precum Ministerul Finanţelor, ASF, bursa, AAF, BNR etc.

    „Sunt foarte multe măsuri bune, însă aş vrea să le spun doar pe cele din sarcina AAF. Prima măsură era egală de impozitare, care s-a schimbat în România de la 1 ianuarie 2023, vorbind despre reţinerea la sursă.”

    La evenimentul organizat de ZF a participat şi James Ashley, managing director al Goldman Sachs Asset Management, divizia de administrare a activelor din cadrul gigantului bancar american Goldman Sachs, care a intrat recent pe piaţa din România prin preluarea NN Investment Partners. El a adus în discuţie oportunităţile pe care le are România într-un context definit prin „reglobalizare”: „Noi nu vedem deglobalizarea şi avem o perspectivă puţin diferită, poate vedem ceea ce am putea numi o reglobalizare. Ce am văzut în ultimii 20 de ani este că multe companii europene şi americane au folosit China şi Asia de Sud-Est ca un hub pentru producţia de bunuri.”

    Pe baza mai multor factori economici, geopolitici sau a unor elemente precum rezilienţa lanţului de aprovizionare în faţa unor ameninţări de tipul Covid-19, reprezentantul Goldman Sachs crede că pieţele pot vedea lanţuri de aprovizionare mai răsfirate pe viitor. De exemplu, unele companii din Europa de Vest sau din America de Nord nu îşi vor reloca producţia în propriile lor jurisdicţii, ci vor continua să aibă prezenţă în Asia, în timp ce încep să se uite la Europa Centrală şi de Est, spre America Latină sau la anumite părţi din Africa pentru noi facilităţi de producţie. Pe de altă parte, deşi inflaţia pare să fi ajuns la apogeu în unele economii, analistul se aşteaptă în continuare la majorări ale ratelor dobânzilor din partea Rezervei Federale din SUA şi Băncii Centrale Europene, seria de creşteri fiind unul dintre marile motive care au dus la evoluţiile bursiere slabe din 2022.

    „Dacă mergem în urmă cu şase luni, conversaţia era despre cât de adâncă şi cât de lungă va fi recesiunea. Acum e o întrebare legitimă dacă vom vedea sau nu o recesiune. Încă există probabilitatea de a vedea o recesiune scurtă şi de suprafaţă, dar, subliniez, scurtă şi de suprafaţă.” Totuşi, în pofida tuturor estimărilor pesimiste din ultima perioadă, analiştii par să fi căzut de acord asupra unui lucru: listarea Hidroelectrica are potenţialul de a trage în sus evoluţia BVB din 2023, mai ales că anul acesta ar putea avea loc inclusiv relansarea pieţei instrumentelor derivate pe piaţa locală de capital.

    Cum se vede însă listarea Hidroelectrica din afara României?

    „Sentimentul privind listarea Hidroelectrica este unul foarte pozitiv în Croaţia. Investitorii noştri caută oportunităţi de investiţii şi aşteaptă cu interes acest IPO. Al doilea eveniment care sper că va conecta sau care va mări conexiunea cu România este emiterea de ETF-uri (fonduri tranzacţionate la bursă – n.r.) şi cred că un ETF pe piaţa de capital din România va da posibilitatea investitorilor din Croaţia să investească în prima ligă bursieră din România”, spune Ivana Gazic, şefa Bursei din Zagreb.

    În acest sens, InterCapital Asset Management, societate de administrare a investiţiilor care a introdus diverse produse şi servicii noi pe pieţele de capital din regiune, cum ar fi lansarea primelor ETF-uri în Croaţia pe baza indicilor Bursei de Valori Zagreb şi ai Bursei de Valori Ljubljana, cotate de asemenea în Slovenia, se pregăteşte să creeze un ETF care ar replica indicele BET al Bursei de la Bucureşti.

    „În urmă cu doi ani, am lansat primele ETF-uri bazate pe pieţele din Croaţia şi Slovenia, fiind listate pe ambele burse. Acum suntem în proces de creare a unui ETF care ar replica indicele BET şi sperăm să primim aprobare din partea autorităţilor în următoarele 2-3 săptămâni”, spune Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital AM. Compania este cel mai mare administrator de investiţii independent din Croaţia, care gestionează active de aproximativ 400 de milioane de euro în Europa de Sud şi de Est.

    „Sperăm să îl listăm aici cât mai repede, însă acest lucru nu se află în controlul nostru. Avem investiţii pe piaţa din România de peste zece ani şi vedem întreaga regiune de sud-est a Europei drept un teren propriu. Fără iniţiative de creare de produse noi şi fără promovarea de produse ieftine şi atractive, îndreptate către mediul de retail şi investitorii instituţionali străini, regiunea nu poate decât să rămână la nivelul actual.”

    Totodată, Eglé Fredriksson, manager de portofoliu al administratorului suedez de active East Capital Asset Management, argumentează că listarea Hidroelectrica este intens aşteptată la nivel regional, va avea un impact major asupra modului în care este percepută piaţa românească şi va facilita promovarea de către Morgan Stanley.

    „Noi, de exemplu, am vrea să vedem mai multe companii care să vină pe piaţa de capital şi mai multe stimulente pentru investitorii retail pentru a rămâne şi a investi pe piaţa locală. Pe de altă parte, cel mai important pentru România este că are nevoie de mai mulţi investitori străini, pentru că dacă ne uităm la activitatea investitorilor străini a scăzut destul de mult odată cu invadarea Ucrainei anul trecut şi a rămas la un nivel destul de scăzut”, spune Eglé Fredriksson.

    Anul trecut, Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a avut venituri de 9,1 miliarde de lei, în urcare cu 40% faţă de 2021, şi un profit net de 4 miliarde de lei, cu 32,7% peste rezultatul precedentului exerciţiu financiar. Grupul a vândut energie electrică de 14,33THW, minus 16%, însă preţul mediu de vânzare a crescut cu 65% la 560 lei/MWH.

    Mergând înainte, Milan Pruşan, country head la Goldman Sachs Asset Management, subliniază necesitatea atragerii celor peste 500.000 de investitori din piaţa de asset management din România către fondurile de acţiuni, mai ales când randamentele obligaţiunilor corporative şi guvernamentale sunt date peste cap de inflaţie şi, implicit, de majorarea ratelor dobânzilor, notând în acest sens o oportunitate majoră de dezvoltare a Bursei de Valori Bucureşti.

    „Din structura pieţei locale de administrare a activelor reiese cât de necesară este diversificarea, iar aici aşa face o conexiune şi cu situaţia nefericită a acestei bănci din SUA, în sensul în care o expunere prea mare pe titluri de stat a condus la un dezechilibru caracterizat de performanţe relativ slabe în 2022. Suntem în contextul în care puteam construi pe o fundaţie pe care o consider destul de puternică”, spune Milan Pruşan.

    În aceeaşi notă, Ioan Gheorghiu, manager adjunct, Amundi AM, cel mai mare administrator de active din Europa, spune că principalele sectoare de interes rămân energia (în principal producţia, fără utilităţi) şi domeniul financiar-bancar. Astfel, contextul actual – marcat de prăbuşirea Silicon Valley din SUA şi criza bancară americană – vine să susţină orientarea de tip „value” pentru încă şase luni – un an, ceea ce favorizează Bursa de la Bucureşti, a cărei componenţă este dominată de respectivul tip de companii şi mai puţin de sectorul „growth” (orientat pe creşteri rapide).

    În timpul conferinţei ZF a fost invitat inclusiv Andrei Gemeneanu, managing partner al fondului de private equity Morphosis Capital, cu venituri de 47 de milioane de euro în 2021.

    „Suntem într-un context geopolitic complicat.Stăm de vorbă cu mari administratori de active din afara ţării care spun că România este o oportunitate interesantă. Ei ştiu că este un război la graniţă, însă ceea ce spun după «dar» nu mai este ascultat de nimeni. Orice criză creează oportunităţi”, spune Andrei Gemeneanu.

    În ceea ce priveşte reglementările impuse pieţei, Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi propune să scurteze pe viitor procesele de atragere de capital prin intermediul pieţei bursiere, promiţând să fie mai selectivă cu privire la criteriile de acces pentru finanţare prin BVB.

    „Pentru a atrage investitorii, lucrăm pe mai multe paliere, încercăm să aducem încredere prin stabilitatea financiară a entităţilor pieţei, încercăm să comunicăm pe toate canalele de social media, unde sectorul este destul de activ. Încercăm să educăm populaţia, cifrele sunt undeva la 300.000 de elevi până în ciclul liceal şi 20.000 de studenţi, iar raportat la ciclul de investitori activi, orice procent din aceşti tineri ar putea duce la o creştere substanţială”, spune Cosmin Păunescu, şeful serviciul de supraveghere prudenţială, ASF.

    Pe viitor, Autoritatea vrea să simplifice regulamentele şi interacţiunea cu investitorii, în parametrii menţionaţi de legislaţia europeană şi să observe o îmbunătăţire considerabilă a companiilor pe segmentul ESG (mediu, social şi guvernanţă corporativă), unde se încadrează şi Hidroelectrica.

    „Există un studiu recent care vorbeşte despre interesul a 80% din investitori din generaţiile Millennials şi Z către instrumente ESG şi 60% din investitorii generaţiei X”, adaugă Cosmin Păunescu. Pentru investitori, este un concept cu tot mai multă tracţiune, mai ales pentru ţările unde activismul ecologic şi social are o latură adânc înrădăcinată în comunitate. În plus, lipsa standardelor ESG este privită ca factor de risc în analizele financiare ale Băncii Centrale Europene, urmând să fie luate în calcul de cât mai mulţi analişti care oferă preţuri ţintă.

    „Cu bune şi rele, România este o zonă interesantă şi apetisantă din punct de vedere investiţional. Sunt dorinţe din partea investitorilor străini, trebuie doar să avem deschidere să îi primim şi să ne facem PR-ul mai bun. Viitorul va depinde foarte mult de ce se întâmplă pe plan internaţional”, consideră Aurel Bernat, CEO al BT AM. 

     

    Cosmin Păunescu, head of Prudential Supervision Unit, ASF

    Speranţa noastră este să intrăm pe lista Morgan Stanley cu listarea Hidroelectrica, acesta este targetul final pentru România, asta ne dorim. Contrapartea centrală este în proces de autorizare, va mai dura întrunirea colegiului, dar va fi un alt instrument de creştere a lichidităţii din piaţă. Lichiditatea anul acesta a fost destul de scăzută comparativ cu anul trecut. Anul trecut aveam fenomene geopolitice şi macroeconomice clare, care au condus la o volatilitate ridicată. Anul acesta, investitorii au văzut rezultate financiare destul de bune şi nu au proiectat scăderi atât de mari şi practic nu au fost instrumente disponibile de tranzacţionare, nu aveai ce poziţie să adopţi. Asta sperăm să se rezolve odată cu dezvoltarea pieţei derivatelor din România.

     

    Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital AM

    Ideea noastră este să ducem aceste produse (ETF-uri – n.red.) pe pieţele UE şi către investitorii instituţionali. Pasul principal ar fi creştem popularitatea acestor produse în rândul investitorilor locali de retail. De la declanşarea războiului din Ucraina, deci de când inflaţia a lovit piaţa, s-a retras mult din fondurile de acţiuni, acesta fiind trendul la nivel global. Povestea s-a aplicat şi la instrumentele cu venit fix. Poate cele care au beneficiat un pic au fost fondurile cu expunere pe piaţa monetară, în special în Statele Unite întrucât ratele dobânzilor au început să crească semnificativ. Din octombrie, sentimentul s-a schimbat un pic, investitorii au adus din nou bani în acţiuni, însă cele mai recente ştiri i-au determinat să fie mai precauţi.

     

    Eglé Fredriksson, Portfolio Manager, East Capital Asset Management

    Ne uităm împreună cu alţi investitori la listarea Hidroelectrica. Desigur, va fi nevoie să vedem şi alte lucruri că se întâmplă în România, precum o claritate privind taxarea, riscurile unei suprataxări, reformele din ţară şi vrem să vedem mai multe progrese. Aceste riscuri nu vor fi rezolvate printr-un singur eveniment pe piaţa de capital.

     

    Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri

    Sunt multe măsuri de dezvoltare a pieţei, precum creşterea nivelului de economisire de către retail sau gospodării. O măsură este legată de creşterea numărului de instrumente financiare listate. De asemenea, o măsură interesantă făcea referire la încurajarea creării de fonduri care să  investească în produse diversificate care să includă bonduri corporative nefinanciare. O atenţie specială trebuie acordată instrumentelor de pe AeRO pentru a finanţa companiile de mărimi medii prin obligaţiuni corporative.  Trebuie să ne gândim cu toţii că asta trebuie să fie o soluţie.

     

    Zuzanna Kurek, fondatoare, Cornerstone Communications

    Foarte multă lume se aşteaptă la listarea Hidroelectrica. Acest lucru trebuia să se întâmple încă de acum 10 ani. Ne lipseşte un ecosistem care să suporte piaţa de capital. Dar această problemă se poate rezolva prin atragerea marilor companii străine, după cum vedem azi, multe din ele deja devin prezente. Există foarte mulţi bani în piaţă care aşteaptă listarea Hidroelectrica. După această listare va fi un interes crescut pentru alte companii antreprenoriale, chiar şi companii deja prezente la bursă. Această piaţă are potenţial pentru că oamenii care lucrează în ea cred şi ei. Mai departe vorbim de resposabilitatea companiilor, de guvernanţă corporativă.

     

    Radu Hanga, preşedinte, Bursa de Valori Bucureşti

    Fondurile de pensii sunt jucători foarte mari. Vorbim de active de 20 de miliarde de euro. În medie, fiecare administrator are cam 3 miliarde de euro. Sigur, capacitatea lor de a investi este limitată la companiile mari listate la Bursă, cele mai lichide. Mi-ar plăcea să văd lichiditatea mergând în jos, şi către companiile mai mici. Aici intervine rolul fondurilor de pensii ca alocatori. Ca fond de pensii nu poţi să investeşti în 100 de companii, dar poţi să aloci o parte din banii destinaţi fondurilor de acţiuni către alte fonduri, alţi jucători mai mici, cu politică de investiţii mai flexibilă.

    În momentul în care piaţa creşte, şi mecanismul de evaluare creşte, inclusiv valoarea portofoliului listat. Dacă creşterea este mai mare decât creşterea activelor vor fi în zona în care trebuie să facă ajustări. Cred că pe măsură ce industria fondurilor de pensii se va maturiza, rata de creştere a activelor fondurilor de pensii se va plafona, va ajunge la un moment dat pe un palier în care intrările pe fondurile de pensii vor fi egale cu plăţile pe care le vor face pentru oamenii care se vor retrage.

     

    Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Mazars România

    În România există puţine tranzacţii cu investitori americani spre deosebire de alte zone din Europa, dar o tendinţă foarte importantă o reprezintă ponderea creşterii investitorilor locali, semnul unei economii mature, a unei clase de antreprenori care realizează că prin astfel de operaţiuni se pot extinde. Avem şi fonduri de investiţii din ce în ce mai active astfel încât atât la nivelul României, dar şi al regiunii, putem spune că 2022 a bifat un an ridicat al investiţiilor.

    Atât la nivel local cât şi regional, peste 50% dintre tranzacţii sunt făcute de investitori din afara regiunii. În România, în 2022, pe primele locuri au fost investitorii din Marea Britanie, Germania şi Austria. Dacă ne uităm pe ultimii trei ani, în acest clasament intră şi investitori francezi, alături de cei germani, cel puţin ca număr al tranzacţiilor.

  • Franţa înregistrează un nivel record al inflaţiei în luna februarie din cauza creşterii preţurilor la alimente

    Avântul inflaţiei franceze din luna februarie a depăşit aşteptările analiştilor, menţinând presiunea asupra guvernului şi a Băncii Centrale Europene pentru a combate creşterea preţurilor, raportează Bloomberg.

    Preţurile de consum au crescut cu 7,3% faţă de anul trecut, cea mai agresivă creştere înregistrată în Franţa din istoria zonei euro. Agenţia de statistică Insee raportase iniţial o creştere de 7,2%. 

    Deşi revizuirea este mică, factorii de decizie politică urmăresc tendinţa de creştere extrem de atent, în timp ce încearcă să îşi traseze următorii paşi.

    BCE urmează să îşi respecte intenţia de a majora ratele cu 50 de puncte de bază joi, însă strategiile ulterioare sunt mai puţin clare, mai ales în contextul în care prăbuşirea Silicon Valley Bank a zguduit pieţele internaţionale. 

    În Franţa, inflaţia a devenit o mare provocare politică pentru preşedintele Emmanuel Macron, care coincide cu promovarea de către acesta a unei revizuiri controversate a pensiilor. Săptămâna trecută, guvernul său a negociat un acord cu marile companii de retail pentru a aplatiza marjele la articolele esenţiale, în timp ce gospodăriile se luptă cu o creştere rapidă a preţurilor la alimente. 

    Agenţia de statistică Insee a declarat în raportul său de miercuri că alimentele, serviciile şi produsele manufacturate au fost principalii factori care au contribuit la creşterea mai rapidă a preţurilor de la un an la altul, în timp ce creşterea costurilor energetice a încetinit. Măsura inflaţiei subiacente – care este urmărită îndeaproape de bancherii centrali – a ajuns la 6,1% în februarie, după 5,6% în ianuarie.

  • Analiştii cred că FED nu va mai creşte dobânzile pentru a digera scandalul prăbuşirii SVB

    Investitorii pariază că efectele falimentului Silicon Valley Bank vor forţa Rezerva Federală să renunţe la noi creşteri agresive ale ratelor dobânzilor. În prezent, pieţele estimează că există şanse ca banca centrală americană să întrerupă cu totul procesul de înăsprire monetară la sfârşitul acestei luni, potrivit Financial Times.

    Pieţele futures sugerează în prezent şanse de aproximativ 85% ca Fed să opteze pentru o majorare a ratelor dobânzilor cu un sfert de punct până la un interval ţintă cuprins între 4,75% şi 5% în cursul acestei luni, potrivit datelor Refinitiv, existând o probabilitate de 15% ca banca centrală americană să lase ratele neschimbate.

    Goldman Sachs a declarat luni că nu se mai aşteaptă la o nouă majorare după şedinţa Fed de pe 22 martie „având în vedere recentele tensiuni din sistemul bancar”.

    Schimbarea de pe pieţe reprezintă o răsturnare de situaţie faţă de săptămâna trecută, când investitorii credeau inevitabilă o creştere a dobânzii de 0,5 puncte procentuale, după ce Jay Powell a declarat că inflaţia americană rămâne încă încăpăţânat de ridicată, Fed fiind pregătită să adopte creşteri mai mari. 

    Ca răspuns, investitorii s-au îngrămădit în datoria publică americană, iar randamentul titlurilor de Trezorerie pe doi ani, care este deosebit de sensibil la aşteptările privind rata dobânzii, a scăzut cu 0,25 puncte procentuale, ajungând la 4,33%. Instrumentul de datorie avea un randament care depăşea cu puţin 5% miercurea trecută.

    Aceste mişcări au loc după ce prăbuşirea SVB a determinat Fed să anunţe duminică o nouă facilitate de creditare de 25 de miliarde de dolari, despre care se spune că a fost concepută „pentru a ajuta băncile să se asigure că au capacitatea de a satisface nevoile tuturor deponenţilor lor”. 

    Analiştii au declarat că măsurile de limitare a consecinţelor au reprezentat o pauză de facto în eforturile Fed de a înăspri politica monetară.

    Prăbuşirea rapidă a SVB i-a făcut pe participanţii de pe piaţă „să fie din nou mai conştienţi de faptul că Fed va provoca noi pagube dacă va continua să crească ratele”, a declarat Lee Hardman, analist valutar la MUFG.

    De asemenea, prăbuşirea băncii a „domolit vântul din pânzele dolarului american”, subliniind riscurile asociate cu creşterea ratelor, a adăugat Hardman. 

  • Economia Germaniei se află în dezechilibru: Producţia industrială depăşeşte previziunile analiştilor, dar vânzările cu amănuntul scad

    Datele economice ale Germaniei au oferit o imagine mixtă, producţia industrială depăşind aşteptările analiştilor, în timp ce vânzările cu amănuntul şi-au prelungit declinul, potrivit Financial Times.

    Producţia a crescut cu 3,5% în ianuarie faţă de luna precedentă, deşi saltul reprezintă în mare parte o revenire faţă de scăderea din decembrie.

    Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,3% de la o lună la alta în ianuarie.

    Datele în cauză prefaţează cifrele actualizate ale produsului intern brut din al patrulea trimestru din zona euro, care se aşteaptă să fie revizuite în scădere de la o creştere de 0,1%.