“Nu doar că nu am fost consultaţi, nu a fost făcută o consultare publică, proiectul nu a fost în dezbatere publică, ci publicat tacit în Monitorul Oficial, cu patru zile înainte de începerea anului şcolar 2015-2016, punându-ne în faţa unui fapt împlinit”.
DECIZIE păguboasă pentru români. Mii de oameni riscă să-şi PIARDĂ banii
Peste 2,5 milioane de elevi au intrat, vineri, în vacanţa de vară. Astfel, serbarea de sfârşit de an este prilej de bucurie pentru mai toţi şcolarii, cu excepţia celor care au “boabe”, cum zic ei, şi mai trebuie să înveţe pe vară. Dar cei mai fericiţi sunt, de departe, premianţii. La clasele mici, puţin sunt cei care nu primesc premii.
Cei mici au venit însoţiţi de aproape toată familia: părinţi, bunici, unchi, fraţi şi surori. Zarva din curtea şcolii pare de neoprit.
“Am învăţat mult, ca să iau coroniţă”, spune Mihai, care a trecut în clasa a VI-a. Din spate, bunicul comentează: “Nu a învăţat prea mult. Putea şi mai mult. Să vedem ce va face la anul”. Băiatul răspunde apăsat “Ba am învăţat mult” şi nu mai vrea să continue discuţia. În fond, a luat coroniţă, în clasa a V-a. Aceasta a fost făcută din crizanteme mici albe cu fire violet, asortată la ţinuta impecabilă alcătuită din panataloni lila, cămaşă albă şi cravată lila.
Cu cât cresc, elevii preferă să vină singuri la serbare pentru ca după aceea să petreacă nestingheriţi cu colegii şi pietenii.
Dana a terminat clasa a IX-a. Şi ea are coroniţă pe cap. O coroniţă cu flori mici albe alternând cu unele galbene. Poartă o fustă scurtă neagră cu auriu.
“Sunt tare, am luat coroniţă şi acum. Aş vrea să iau coroniţă tot liceul”, spune Dana.
Astfel, de ieri a început “raiul florăreselor”. “Am împletiti zeci de coroniţe. Am făcut artă, le-am vândut la comandă cu 50 de lei. Păi erau de lux”, povesteşte Florica, florăreasă din Berceni.
Negustorii au făcut coroniţe pentru toate buzunarele, de la cele de 5 lei, din palstic, pe care “le ai toată viaţa”, la adevărate aranjamente cu orhidee, trandafiri exotici, garoafe din Olanda, flori de câmp şi liliac.
După vacanţa de vară, elevii vor reveni la cursuri în 14 septembrie.
Cei care nu au promovat la toate materiile se vor prezenta la şcoală mai devreme, în perioada 17 – 19 august, pentru corigenţe.
Unul din zece elevi de clasele a III-a şi a IV-a a studiat disciplina opţională Educaţie financiară în cel de-al doilea an de la implementarea proiectului de introducere în învăţământul primar a acestei discipline gratuite. Astfel, aproape 45.000 de elevi s-au înscris în anul şcolar 2014-2015 la cursurile de educaţie financiară, adică cca 11% din totalul elevilor din clasa a III-a şi a IV-a înscrişi în acelaşi an şcolar la nivelul ţării.
Pentru anul şcolar 2015-2016 s-au înscris deja peste 30.000 elevi din ciclul primar, iar perioada în care se mai poate opta pentru cursurile de educaţie financiară este încă deschisă până la sfârşitul acestui an scolar. Opţionalul se desfăşoară după programa şcolară aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Numărul elevilor participanţi a crescut în cei doi ani de când programul a devenit disponibil la nivelul învăţământului primar. Astfel, dacă în 2013-2014 au fost înscrişi aproximativ 12.500 elevi din 32 judeţe şi municipiul Bucureşti, în anul şcolar 2014-2015 au studiat disciplina de Educaţie financiară peste 44.600 elevi din toată ţara. Programul se bucură de susţinerea cadrelor didactice, peste 2.000 de dascăli din întreaga ţară fiind înscrişi în program în anul şcolar 2014 – 2015.
Elevii înscrişi la opţionalul/auxiliarul gratuit de Educaţie financiară vor îmbina activităţile formale cu cele practice. În 2015, spre exemplu, elevii au avut oportunitatea de a participa la Olimpiada Micilor Bancheri, un concurs de educaţie financiară care a îmbinat testarea cunoştinţelor financiare teoretice cu exprimarea creativităţii şi a gândirii logice prin realizarea unor proiecte. În cadrul concursului, elevii au avut oportunitatea de a vizita Muzeul şi Biblioteca BNR, precum şi sediul unor instituţii financiare. Cele mai bune proiecte au fost premiate, iar MasterCard a acordat o distincţie specială celui mai inovator proiect.
Opţionalul/auxiliarul Educaţie financiară se desfăşoară cu sprijinul Băncii Naţionale a României, care a realizat şi monitorizarea proiectului prin vizitarea elevilor şi profesorilor din 22 judeţe, cât şi evaluarea cunoştinţelor elevilor, prin organizarea Olimpiadei Micilor Bancheri.
Edilul şef al Capitalei, Sorin Oprescu, a participat la deschiderea anului scolar preuniversitar 2014-2015 la Şcoala nr. 110 din Sectorul 4. Oprescu le-a urat succes copiilor în noul an scolar şi i-a asigurat, atât pe profesori, cât si pe elevi, de întreaga susţinere a municipalităţii în ceea ce priveşte infrastructura şcolară.
Astfel, primarul general a arătat ca programul demarat de municipalitate şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) este în curs de finalizare, urmând ca eforturile municipalităţii să se concentreze către grădiniţe şi centre sportive.
“În ceea ce priveşte intervenţia municipalităţii, sunt bucuros că părinţii pot fi liniştiţi în privinţa condiţiilor pe care le oferim copiilor în 98 dintre cele 100 de şcoli de care ne-am ocupat. Astfel, odată terminat acest program, ne îndreptăm către construirea de grădiniţe, dar şi de centre de sport situate în cartiere. Scopul este acela de a le lăsa deschise şi vara, pentru a le putea folosi întreaga comunitate, bineînţeles în condiţii civilizate”, a mai spus Oprescu.
El s-a referit şi la cabinetele medicale din unităţile de învăţământ, precizând că municipalitatea încearcă să găsească “modalitatea optimă pentru a putea asigura asistenţa medicala 24 de ore din 24”. “Mă refer la medic şi asistentă pentru situaţiile de urgenţă”, a adăugat primarul general.
Tot în Sectorul 4 a participat la festivităţi şi edilul Cristian Popescu-Piedone. Acesta a fost alături de elevii Şcolii Gimnaziale nr. 96 şi de copiii înscrişi la Grădiniţa nr. 228 “Piticot”, oferindu-le “bobocilor”, în dar, ghiozdane şi invitaţii la spectacole de circ.
Cei mai fericiţi au fost 72 de elevi care au obţinut cele mai bune rezultate la învăţătură în precedentul an şcolar. Edilul Sectorului 4 le-a dat acestora câte o tabletă cu conexiune la Internet, în baza unei colaborări între Administraţia Şcolilor, Liceelor şi Grădiniţelor şi un operator de telefonie mobilă. Prin aceeaşi colaborare, bibliotecile celor 43 de unităţi şcolare din Sectorul 4 sunt dotate, de luni, cu câte un televizor tip LCD.
“Iar pentru o cât mai promptă şi eficientă comunicare între părinţii copiilor care învaţă în şcolile Sectorului 4 şi conducerea Administraţiei Şcolilor, Liceelor şi Grădiniţelor Sector 4, Primarul Cristian Popescu-Piedone a înfiinţat o linie telefonică tip TELVERDE. Aşadar, începând de astăzi (luni), apelând gratuit 0800.801.150, pot fi semnalate puncte de vedere legate de modul în care sunt administrate clădirile în care funcţionează unităţile de învăţământ de pe raza Sectorului 4”, mai spune Primăria Sectorului 4.
În Sectorul 1, anul şcolar 2014-2015 a început cu şcoli consolidate, reabilitate şi modernizate şi cu o ofertă educaţională “completă şi atractivă”, susţine Primăria de sector.
Potrivit administraţiei publice locale, grădiniţele, şcolile şi liceele din Sectorul 1 şi-au primit elevii în cele mai bune condiţii. Primăria Sectorului 1 a finalizat lucrările de reparaţii curente la toate unităţile de învăţământ, astfel încât noul an şcolar a început în condiţii optime.
“În Sectorul 1, şi acest an şcolar a debutat în cele mai bune condiţii la toate unităţile de învăţământ pe care le administrăm. Fără investiţii în infrastructura şcolară, nu putem vorbi de performanţă în educaţie. Chiar de la început, copiii trebuie să beneficieze de cele mai bune condiţii pentru a reuşi în viaţă. Încă din 2004 am început un amplu program de investiţii pentru viitorul copiilor noştri, creând o infrastructură modernă şi sigură în toate unităţile de învăţământ”, spune primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman.
Primăria Sectorului 1 mai afirmă că grădiniţele de stat din această zonă administrativă au “dotări ca la privat”, în timp ce ordinea şi siguranţa în şcoli sunt asigurate prin butoane de panică, zeci de camere de supraveghere, instalaţii antidescărcări electrice şi sisteme de fum antiincendiu şi patrule ale Poliţiei Locale.
Şi primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a participat la deschiderea noului an şcolar 2014-2015, fiind prezent la Şcoala Gimnazială nr. 195, la grădiniţa Şcolii nr. 81 şi la Complexul Educaţional Lauder-Reut.
“Ne aflăm într-o instituţie care sper să devină în cel mai scurt timp un model pentru toate celelalte unităţi de învăţământ din sector. Este cea mai mare şcoală din Sectorul 3, cu aproape 2000 de elevi, şi avem posibilitatea să mai creştem numărul de şcolari, având în vedere că am extins această clădire. Sunt bucuros să inaugurăm şi sala de festivităţi din cadrul şcolii. Mai sunt multe lucruri de făcut, dar am depăşit ce a fost mai greu. Vreau să vă urez un an şcolar în care să acumulaţi cât mai multe cunoştinţe şi să vă bucuraţi de această şcoală”, a spus Negoiţă, la inaugurarea noului corp al Şcolii Gimnaziale nr. 195, actuala Şcoală Hamburg.
Tot luni, primarul Sectorului 3 a inaugurat şi noul corp al grădiniţei Şcolii nr. 81, care are o capacitate de 100 de locuri, oferind posibilitatea formării a cinci grupe de preşcolari.
“Inaugurăm astăzi această grădiniţă situată într-o zonă centrală, iar astfel acoperim o mare parte din necesarul de locuri. În perioada următoare ne vom concentra pe reabilitarea gradiniţelor existente şi pe sporirea numărului de locuri în creşe. Vreau să oferim condiţii cât mai bune pentru copii”, a mai spus Robert Negoiţă.
“Nu ar fi trebuit ca astăzi (luni – n.r.) să nu avem manuale. Mi-aş fi dorit ca startul manualelor digitate să fie pe 15 septembrie, şi nu pe 25 septembrie sau când o fi . Am discutat cu inspectorii generali şcolari, la videoconferinţă, ca profesorii să nu se transforme în agenţi comerciali pentru edituri. Manunalele digitale vor veni, cu toată efervescenţa şi încăpăţânarea unora”, a spus ministrul Educaţiei , prezent la deschiderea noului an la Şcoala 148 “George Călinescu” din Sectorul 5.
Întrebat dacă poate spune cine este vinovat de întârziererea apariţiei manunalelor noi, ministrul a spus că acest lucru va fi cunoscut după ce se va termina licitaţia.
“Nu pot spune cine este vinovat. Vom vedea la sfârşitul licitaţiei dacă s-a greşit din partea ministerului sau a cui este vina. Nu uitaţi interesele financiare enorme din partea editurilor. Mergeţi în clase şi veţi vedea că s-a profitat enorm de lipsa acestor manuale, mai mult sau mai puţin legal. Nu vreau să comentez decizia CNSC. Suntem obligaţi să reevaluăm. Nu vreau să dau un termen, pentru că, de fapt, problema nu este la reevaluarea MEN, pentru că pot fi făcute contestaţii pe alt subiect”, a mai spus Pricopie, precizând că din 2013 au fost proteste, reclamaţii şi observaţii privind noile manunale.
Ministrul a mai spus că a fost declanşată procedura de evaluare cerută de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), dar asta nu este tot. “În acest moment, colegii de la MEN au declanşat procedura de reevaluare. Apoi, vom anunţa, din nou, câştigătorii sau alţii, în funcţie de rezultatele reevaluării şi de observaţiile CNSC. Până vor apărea manunalele, copiii din clasa I vor învăţa pe baza fişelor, aşa cum au lucrat şi clasa la pregătitoare. Iar elevii de clasa a II-a au manunalele de anul trecut, pe de o parte, iar pe de alta, ţinând cont de programă, vor lucra pe fişă”, a adăugat Remus Pricopie.
Pe de altă parte, întrebat despre colegiile care admit candidaţi fără bacalaureat, Pricopie a făcut precizarea că aşa ceva nu va exista în învăţământul superior. “Acum, există instituţii de învăţământ superior, de exemplu, Universitatea ‘Cuza’ Iaşi, care are grădiniţă, deci dacă avem cadru legal şi se îndeplinesc standarde, nicio problemă să aibă şi liceu. Dar termenul de colegiu universitar este greşit, pentru că este colegiu non-universitar. Nu există nicio metodologie care să prevadă acest lucru şi nu va fi acest lucru. Există, în Legea educaţiei două articole care spun că nu poţi intra în învăţământul univeristar fără diplomă de bacalaureat”, a subliniat Pricopie.
Ministrul a vizitat, tot luni, Şcoala 311 din Sectorul 6, care a fost reabilitată prin programul BEI şi care are bazin de înot. Pentru funcţionarea acestuia, însă, ar mai fi nevoie de bani de la Ministerul Educaţiei şi de la autorităţile locale.
Din anul şcolar 2014-2015, elevii claselor I şi a II-a ar fi urmat să înveţe după manuale noi, inclusiv în variantă digitală.
Pentru realizarea acestora, Ministerul Educaţiei a organizat o licitaţie, care a fost însă contestată de unele edituri.
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a decis, la 10 septembrie, continuarea procedurii pentru reevaluarea ofertelor depuse în cadrul licitaţiei pentru realizarea manualelor şcolare, după ce trei contestaţii au fost admise, şase admise în parte şi două respinse.
O zi mai târziu, Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a susţinut că întârzierea noilor manuale pentru clasele I şi a II-a este din vina “celor care au blocat procedura” şi a asigurat elevii, cadrele didactice şi părinţii că acestea acestea vor ajunge în şcoli imediat ce licitaţia se va finaliza.
“Ministerul Educaţiei Naţionale anunţă că procedurile de licitaţie pentru achiziţionarea de manuale noi – pe hârtie şi digitale -, destinate claselor I şi a II-a, continuă. MEN a luat act de Decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi va face ajustările necesare, acolo unde acest lucru s-a dispus. MEN asigură elevii, părinţii şi dascălii că manualele vor ajunge în şcoli imediat ce procedura de licitaţie se va finaliza şi că instituţia face toate demersurile pentru ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, respectând, însă, termenele legale”, s-a arătat într-un comunicat remis de MEN.
Victor Ponta a participat, luni dimineaţă, la deschiderea noului an şcolar, la Colegiul ”Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, unde a declarat că de mai bine de zece ani nu s-au făcut manuale noi, iar acum trebuie ”să se treacă la ceea ce înseamnă educaţia viitorului”.
”Trebuie să avem manuale noi, digitale, după mai bine de zece ani, astfel încât rezultatele pe care le aveţi la şcoală să poată după aceea să vă folosească în viaţa profesională. Sunt lucruri pe care trebuie să le facem, lucruri pe care le putem face doar împreună, profesori, părinţi, autorităţi locale, Guvern”, a afirmat premierul.
În încheierea discursului ţinut în faţa elevilor şi profesorilor, Ponta a spus că anul viitor, în orice fel de calitate va avea, va fi din nou prezent la deschiderea anului şcolar la Colegiul ”Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu.
”Anul viitor, în orice fel de calitate voi avea, în primul şi în primul rând de admirator al rezultatelor şi tradiţiei Colegiului «Tudor Vladimirescu», cu siguranţă vom fi din nou împreună”, a spus Ponta.
Pentru un părinte cu doi copii, începerea anului şcolar costă peste 1.200 de lei, asta însemnând cheltuielile pentru strictul necesar. Astfel, pentru un copil de clasa a III-a, de pildă, părintele cumpără uniformă, manuale şi rechizite, dar şi un ghiozdan nou, în cazul în care cel de anul trecut nu mai poate fi folosit. Toate acestea costă, la un loc, peste 500 de lei. Pentru un copil de grădiniţă, suma este chiar mai mare de 600 de lei, întrucât acesta are nevoie şi de două perechi de încălţări, dar şi de pijama şi haine de schimb.
Un alt părinte, din Bucureşti, spune că pregătirea pentru noul an şcolar a început încă din vară, pentru că, din cauza costurilor ridicate, nu ar fi reuşit să achiziţioneze toate cele necesare într-o singură “şedinţă” de cumpărături.
“Copilul intră în clasa I. Trebuie să cumpăr uniformă. De regulă, fiecare şcoală are un loc special către care îi îndrumă pe părinţii să cumpere uniforma. Mai sunt şcoli unde vin reprezentanţii unor firme care fac uniforme şi iau măsura copiilor, apoi aduc uniforma la şcoală. Tot de la această firmă poate fi luat un trening, care costă cam 100 de lei. O uniformă completă costă între 500 şi 600 de lei”, spune o mamă care, pe de altă parte, estimează că va plăti 100 de lei pe un ghiozdan şi aproximativ aceeaşi sumă pentru rechizite.
Dacă banii nu ajung, părinţii cumpără doar strictul necesar: o fustă sau un pantalon şi o cămaşă, care micşorează la mai puţin de jumătate costurile pentru uniformă.
Cea mai lungă listă de cumpărături, la clasa I
O altă mamă, din provincie, crede că va cheltui aproximativ 1.200 de lei doar pentru începutul de an şcolar al fetiţei sale, care trece în clasa a II-a. Astfel, ea va cumpăra două uniforme (80 de lei bucata), “să aibă de schimb”, plus trei cămăşi (30 de lei bucata), pantofi (60 de lei), trening (100 de lei), tricouri (60 de lei) şi pantofi de sport (180 de lei), pentru că “pe cei de 60 de lei îi rupe imediat”.
Pentru ghiozdan, model cu rotile, mama spune că trebuie puşi deoparte 200 de lei, iar pentru caiete şi penar, alţi 150 de lei.
Aceeaşi mamă mai spune că manualele şi caietele speciale pentru primul semestru, pentru care se face comandă la şcoală, cresc cu alţi 150 de lei costurile pentru începutul noului an şcolar.
Tot în provincie, o mamă a pus pe hârtie ce mai are de cumpărat, zilele astea, pentru fetiţa care va începe clasa I: uniformă (120 de lei), trening (70 de lei), adidaşi (70 de lei), pantofi (90 de lei), ghiozdan (50 de lei), radieră (4 lei), ascuţitoare (2,5 lei), penar echipat (80 de lei), stilou (32 de lei), acuarele (15 lei), plastilină (6 lei), foarfecă (6 lei), pahar desen (6 lei), etichete (1,5 lei), lipici (4 lei).
Toate astea se adaugă listei de cumpărături care a fost deja acoperită: ciorapi (5×15 lei), cartoane colorate (5×1 leu), caiete (4×1,2 lei), coperte (4×1 leu), bloc desen (5 lei).
La şcoală privată, cheltuieli de mii de euro
Moft sau necesitate, tableta este, şi ea, pe lista de cumpărături a unora dintre părinţi, în perspectiva noului an şcolar. Cea mai ieftină tabletă costă minimum 200 de lei, însă, pentru părinţii cu dare de mână, se găsesc şi modele al căror preţ este de zece ori mai mare.
Costurile începutului de an şcolar sunt incomparabil mai mari pentru părinţii care şi-au înscris copiii la unităţi de învăţământ private.
Un părinte al cărui copil va face clasa pregătitoare la o astfel de şcoală privată spune că taxa de şcolarizare este de 2.800 euro pe an, iar masa caldă de la prânz, 800 de euro pe an. În plus, trebuie cumpărate uniforma specială a şcolii (200 de euro) şi rechizite recomandate de unitatea de învăţământ (aproximativ 200 de lei). Uniforma cuprinde două tricouri şi o fustă, pentru fetiţe, un tricou şi trening pentru sport, o pereche de pantaloni pentru uniformă şi o vestă.
Acelaşi părinte a cumpărat, de asemenea, un ghiozdan (85 de lei), un penar (40 de lei), o pereche de pantofi (89 de lei), una de pantofi sport (99 de lei) şi o alta de pantofi din pânză (39 de lei).
Francezii deduc din impozit inclusiv costurile activităţilor extraşcolare
În Franţa, părinţii unui copil din ciclul primar spun că hainele sunt cele cumpărate peste an, iar pantofii şi ghiozdanul, la fel. Lista de rechizite este gândită echilibrat, să nu împovăreze bugetul familei.
“Manualele sunt recirculabile, aşa că vom cumpăra doar caiete”, susţin aceştia.
La începutul anului şcolar, părinţii plătesc masa de prânz a copilului, gustarile şi afterschool-ul, adică în jur 150 euro pe lună, în condiţiile în care copilul este dus la şcoală la ora 8.30 şi luat la 18.00.
Costurile pentru şcoală sunt deduse însă, la sfârşit de an, din impozitul plătit de părinţi. Facilitatea este valabilă inclusiv pentru cheltuielile cu activităţile extraşcolare (muzică, sport etc.), care costă între 100 şi 200 de euro pe an.
Selgros Cash&Carry România lansează oferta de produse pentru începerea şcolii. Toate produsele necesare pentru noul an şcolar sunt disponibile în magazine, cu preţuri pornind de la 0,29 de lei. Părinţii ai căror copii sunt elevi în şcoala generală vor cheltui în medie între 350 şi 400 lei pentru a-i pregăti de începerea şcolii, în timp ce coşul minim se ridică la 190 de lei. Cumpărăturile de bază includ uniformele, echipamentele de sport, ghiozdanele şi rechizitele – caiete, penare, stilouri, creioane colorate.
„Scăderea cu 5% a coşului mediu de cumpărături se datorează efectelor produse de ofertele şi promoţiile retailerilor. Cel mai mare trafic de cumpărători îl vom înregistra în magazinele Selgros în week-endul premergător începerii noului an şcolar, când părinţii alături de copii vor face ultimele cumpărături”, declara Pia Krauss, reprezentanta Selgros Cash&Carry România.
Conform estimărilor, în perioada august-septembrie, cele mai cumpărate produse la Selgros dintre cele destinate începerii noului an şcolar sunt caietele A4 şi A5 (la 1,30 lei respectiv 0,40 lei), rucsacurile (9,99 lei), creioanele colorate (8 lei) sau articolele de îmbrăcăminte – echipamentele de sport (59 lei) şi cămăşi (29 lei).
Cele mai ieftine produse Selgros pentru începerea şcolii sunt: coperţi A5 la 0,29 lei, caiete A5 la 0,38 lei, stilou cu 2 rezerve la 1,99 lei, radieră 0,59 lei, set geometrie la 1,98 lei, rucsac la 9,99 lei. Totodată, oferta Selgros Back to School mai include şi articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, caiete speciale sau ustensile de scris.
Oferta „Back to school” este disponibilă în toate magazinele Selgros Cash&Carry din ţară în perioada august-septembrie 2014.
Selgros Cash&Carry România şi-a început activitatea pe piaţa locală în 2001, iar în prezent deţine 19 magazine în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea, Cluj, Ploieşti, Timişoara, Craiova, Bacău, Galaţi, Brăila, Arad, Suceava şi Constanţa. Compania este parte a Transgourmet Holding AG, a doua cea mai mare reţea cash&carry şi comerţ en-gros din Europa, cu operaţiuni în Elveţia, Franţa, Germania, Polonia, România şi Rusia. Aceasta include mărcile Prodega/Growa/Howeg, Selgros Cash&Carry, Transgourmet Germania şi Transgourmet Franţa. În 2013, Grupul înregistra 22.300 de angajaţi în Europa şi venituri de circa 8,2 mld. CHF. Transgourmet are sediul la Basel şi este parte a Coop Group.
Proiectul prevede că anul şcolar viitor are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare. Excepţie fac clasele terminale din învăţământul liceal, pentru care anul şcolar are 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat. De asemenea, cursurile claselor terminale se încheie în 29 mai 2015, iar pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfăşurării evaluării naţionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Puteţi dezbate prevederile Codului etic din educaţie aici.
Potrivit surselor citate, în urma unei analize a Serviciului Prevenirea Criminalităţii, poliţiştii au constatat că cele mai multe conflicte între elevi apar în timpul pauzelor, de cele mai multe ori în urma unor discuţii contradictorii.
Poliţiştii au stabilit că elevii se bat şi în timpul orelor de sport, în curtea şcolii şi la sfârşitul orelor de curs.
Din numărul total de fapte penale comise în şcoli, aproximativ 70 au fost loviri şi alte violenţe.
O altă infracţiune des întâlnită în rândul elevilor este furtul. Poliţiştii Serviciului Prevenirea Criminalităţii susţin că cele mai multe furturi vizează telefoanele mobile. Acestea sunt furate, în principal, din vestiarele sălilor de sport, dar şi în timpul recreaţiilor, când mulţi elevi îşi lasă telefoanele în clasă, nesupravegheate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro