BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Prezenţa la vot în alegerile din Franţa, de 26,41% la ora 12:00 CET, este sub cea din 2017

    Prezenţa la vot în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale franceze de duminică era de 26,41% până la ora 12.00 (1000 GMT), arată datele Ministerului de Interne, citate de Reuters.

    Cifra de participare a fost mai mică decât la aceeaşi oră în 2017, când a fost de 28,23%, dar mai mare decât în primul tur din 2022, în urmă cu două săptămâni, când a fost de 25,48% până la prânz.

    Analiştii spun că o prezenţă scăzută la vot adaugă o notă de incertitudine pentru rezultatul final.

    Votul a început la ora 8.00 şi se va încheia la ora 20.00, când sunt aşteptate primele estimări ale rezultatelor.

     

  • Sondaje.Avansul lui Macron în faţa lui Le Pen se măreşte înaintea scrutinului de duminică din Franţa

    Un sondaj Ipsos l-a plasat pe Macron obţinând 56,5% din voturi, în creştere cu o jumătate de punct faţă de vineri şi cu 3,5 puncte faţă de data de 8 aprilie, cu două zile înainte de primul tur de scrutin în care Macron şi candidata de extremă dreapta Le Pen s-au calificat pentru turul al doilea.

    Un sondaj Opinionway l-a plasat pe Macron la 56%, în creştere cu două puncte faţă de vineri. Într-un sondaj Ifop, cota lui Macron în intenţiile de vot a urcat la 55%, cu o jumătate de punct mai mult decât luni şi cu trei puncte mai mult decât la 8 aprilie.

    Scorul mediu al lui Macron în cele trei sondaje a urcat la 55,83%, în creştere cu peste trei puncte faţă de media de la 8 aprilie.

    Emmanuel Macron a câştigat alegerile din 2017 cu 66,1% din voturi, tot împotriva lui Le Pen, dar cursa este acum mult mai strânsă. Macron a pierdut voturi din cauza criticilor privind gestionarea crizei COVID şi a politicilor economice.

  • Duminică au loc alegeri prezidenţiale în Franţa

    Francezii merg duminică la urne pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, după o campanie discretă, umbrită de războiul din Ucraina.

    Aproximativ 48,7 milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota în competiţia prezidenţială de duminică, alegând dintr-un grup de 12 candidaţi care se luptă pentru a conduce a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene şi singura putere nucleară a blocului comunitar.

    Preşedintele Emmanuel Macron încearcă să devină primul preşedinte în exerciţiu care este reales în două decenii. Ultimul preşedinte care a reuşit acest lucru a fost Jacques Chirac în 2002.

    Contracandidaţii săi variază de la un cadidat de extremă stângă cu simpatii comuniste până la candidaţi anti-imigraţie de extremă dreapta.

    Secţiile de votare se deschid în Franţa continentală duminică, la ora locală 8.00 (9.00 ora României). Ele se vor închide la ora locală 19.00 (20.00 ora României) în majoritatea localităţilor şi la ora 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe, inclusiv la Paris. Primele sondaje la ieşirea de la urne vor fi publicate la ora 20.00 (21.00 Ora României).

    Cei doi candidaţi care vor obţine cele mai multe voturi se vor califica pentru turul al doilea ce va avea loc pe 24 aprilie.

    Doisprezece candidaţi au ajuns pe buletinul de vot oficial – inclusiv şapte care au candidat şi la ultimele alegeri din 2017. Aceştia acoperă tot spectrul politic. O treime dintre ei sunt femei.

    Printre candidaţi se numără finaliştii din 2017, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, care candidează pentru a treia oară la Palatul Élysée. Alţi „veterani” cu candidaturi la activ sunt candidaţii de stânga Jean-Luc Mélenchon, Philippe Poutou şi Nathalie Arthaud, naţionalistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan şi candidatul de centru-dreapta Jean Lassalle.

    Noii veniţi sunt Eric Zemmour, un fost expert TV de extremă dreapta; Valérie Pécresse, şefa conservatoare a regiunii pariziene; Anne Hidalgo, primarul socialist al Parisului; Yannick Jadot de la Verzi; şi Fabien Roussel, candidatul Partidului Comunist.

    Cu excepţia unei surprize monumentale, se aşteaptă ca atât Macron, cât şi Le Pen să avanseze din nou în turul doi. Sondajele sugerează că liderul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon este posibil pe locul al treilea.

    Macron, acum în vârstă de 44 de ani, a învins-o pe Le Pen cu o majoritate zdrobitoare şi a devenit cel mai tânăr preşedinte al Franţei în 2017. Victoria fostului bancher care, spre deosebire de Le Pen, este un susţinător fervent al colaborării europene, a fost considerată o victorie împotriva politicii populiste şi naţionaliste, venită în urma alegerii lui Donald Trump la Casa Albă şi a votului Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, ambele în 2016.

    Macron s-a bazat în campanie pe succese economice: Economia franceză îşi revine mai repede decât se aşteptau experţii după pandemia de COVID-19, cu o rată de creştere de 7% în 2021, cea mai mare din 1969 încoace. Şomajul a scăzut la minime neatinse de la începutul anilor 2000. Când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, declanşând cea mai gravă criză de securitate din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Macron a primit, de asemenea, un impuls în sondaje, oamenii adunându-se în jurul liderului pe timp de război.

    Dar Le Pen, în vârstă de 53 de ani, este acum un duşman politic mai bine pozţionat faţă de 2017. Le Pen s-a rebrenduit în ultimii ani reducând limbajul anti-imigraţie. Şi-a focusat campania pe costul vieţii de zi cu zi a francezului de rând şi pe puterea sa de cumpărare, valorificând problema care, potrivit sondajelor, este cea mai importantă în mintea alegătorilor.

  • Viktor Orban proclamă o victorie “uriaşă”,”vizibilă de la Bruxelles”,în scrutinul din Ungaria

    Partidul Fidesz (dreapta), al premierului în funcţie Viktor Orban, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar din Ungaria, cu peste 53% din voturi, liderul de la Budapesta salutând o victorie electorală “uriaşă”, “vizibilă de la Bruxelles”.

    Alianţa Fidesz – KDNP (Partidul Popular Creştin-Democrat) a obţinut 53,16% din voturi în scrutinul parlamentar desfăşurat duminică, potrivit rezultatelor anunţate de Comisia electorală centrală de la Budapesta după numărarea a 96,63% din buletinele de vot, informează site-ul 24.hu.

    Alianţa de opoziţie Uniţi pentru Ungaria, condusă de Péter Márki-Zay şi formată din partidele Coaliţia Democratică (DK), Jobbik, Partidul Verzilor (LMP), Partidul Socialist (MSZP), Mişcarea Impuls şi organizaţia Dialog pentru Ungaria, a obţinut 34,93% din voturi.

    Mişcarea Patria Noastră (Mi Hazánk) a obţinut 6,23% din voturi.

    “Am obţinut o victorie uriaşă, atât de mare încât este vizibilă de pe Lună şi, categoric, este vizibilă de la Bruxelles. Am protejat pacea şi securitatea Ungariei”, a declarat Viktor Orban, citat de agenţia MTI.

    Potrivit estimărilor, după redistribuiri, alianţa Fidesz-KDNP (Partidul Popular Creştin-Democrat) va avea 135 de mandate în Parlamentul de 199 de locuri, menţinând astfel majoritatea de două-treimi.

    Liderul opoziţiei, Peter Marki-Zay, s-a declarat “uimit” şi “dezamăgit” de rezultat. “Sunt la fel de uimit ca toată lumea. Nu vreau să îmi ascund dezamăgirea şi tristeţea. Nu ne-am gândit că se va ajunge la un astfel de rezultat”, a afirmat Peter Marki-Zay, subliniind că, deşi scrutinul a fost “extrem de inegal”, nu îl va contesta, deoarece “a fost o cursă electorală democratică şi liberă”.

    Prezenţa la urne în scrutinul legislativ a fost de 69,49%.

  • Alegeri în Ungaria: cetăţenii se pronunţă asupra celor 12 ani de guvernare ai lui Orban

    Şansele sunt uşor în favoarea premierului naţionalist al Ungariei, Viktor Orban, unul dintre cei mai longevivi lideri din Europa, de a-şi prelungi guvernarea de 12 ani în alegerile parlamentare de duminică, ajutat de controlul ferm al guvernul asupra presei de stat, scrie Reuters.

    Războiul din Ucraina a dat peste cap planurile lui Orban şi l-a forţat să facă manevre incomode, după mai mult de un deceniu de legături strânse cu Moscova.

    Alianţa celor şase partide din opoziţie se află acum destul de aproape de partidul Fidesz al lui Orban în sondaje. Potrivit celui mai recent sondaj realizat de Zavecz Research, Fidesz conduce cu 39% sprijin faţă de 36% pentru opoziţie, în timp ce o cincime dintre alegători nu s-au decis încă pe cine să susţină în cursă.

    Liderul opoziţiei, conservatorul Peter Marki-Zay, în vârstă de 49 de ani, a prezentat alegerile ca pe o opţiune pentru maghiari între Est şi Vest. Orban a întors Ungaria spre Rusia, spune el, erodând drepturile democratice şi îndepărtând ţara central-europeană de Uniunea Europeană, unde îi este locul.

    “Un Putin ungur sau Europa?”, scrie pe panourile de afişaj ale opoziţiei, care arată o fotografie a preşedintelui rus Vladimir Putin alături de Orban.

    Orban, în vârstă de 58 de ani, s-a prezentat ca un apărător al intereselor Ungariei, respingând sancţiunile UE privind petrolul şi gazele ruseşti.

    De asemenea, el şi-a acuzat adversarii că încearcă să atragă Ungaria în războiul din Ucraina, acuzaţie pe care aceştia o neagă.

    “Stânga a semnat un pact cu ucrainenii. Dacă vor câştiga, vor începe transporturile de arme (către Ucraina), vor închide robinetele de gaz şi vor ruina economia”, a postat Orban vineri pe pagina sa de Facebook.

    Orban nu s-a opus prin veto la nicio sancţiune a UE împotriva Rusiei, chiar dacă a declarat că nu este de acord cu acestea. De asemenea, guvernul său a permis desfăşurarea de trupe NATO în Ungaria, unde sprijinul public pentru NATO a fost de 80% într-un sondaj GLOBSEC din 2021.

    El a sprijinit o decizie a UE de a trimite arme în Ucraina, dar a interzis transporturile de arme de pe teritoriul ţării sale, spunând că o astfel de acţiune ar putea reprezenta un risc de securitate.

    Gambitul său tactic a contribuit la consolidarea sprijinului în rândul alegătorilor de bază ai Fidesz, dar a dus la critici din partea unor aliaţi, inclusiv din partea Poloniei, al cărei lider al partidului de guvernământ, Jaroslaw Kaczynski, a declarat că nu este mulţumit de poziţia prudentă a lui Orban faţă de Rusia.

    În pofida faptului că războiul din Ucraina se află în centrul atenţiei, mulţi unguri sunt tulburaţi de creşterea bruscă a preţurilor de consum, inflaţia atingând în februarie un maxim al ultimilor aproape 15 ani, de 8,3%, chiar şi în condiţiile în care Orban a impus plafoane pentru preţurile de vânzare cu amănuntul a carburanţilor, a produselor alimentare de bază şi a ratelor la creditele ipotecare.

    Think tank-ul GKI a declarat că sondajul său privind încrederea consumatorilor a arătat o scădere de 11 puncte în martie, chiar şi după ce Orban a făcut o serie de cheltuieli înainte de alegeri pentru a sprijini gospodăriile.

    Alianţa opoziţiei, care include partidele Coaliţia Democratică de stânga, partidul liberal Momentum şi Jobbik, un partid de extremă dreapta devenit moderat, a exploatat nemulţumirea populară, criticând corupţia sistemică care a îmbogăţit oligarhii apropiaţi de Fidesz.

    După ani de confruntări cu Bruxelles-ul pe tema libertăţii presei, a statului de drept şi a imigraţiei, o parte din actuala campanie a lui Orban se bazează pe apărarea valorilor conservatoare creştine ale familiei împotriva a ceea ce el numeşte “nebunia de gen” din Europa de Vest.

    Duminică, ungurii vor vota, de asemenea, într-un referendum privind ateliere de orientare sexuală în şcoli – un vot pe care grupurile pentru drepturile omului l-au condamnat, spunând că alimentează prejudecăţile împotriva persoanelor LGBTQ.

  • Veşti bune pentru milioane de români: O nouă zi liberă pentru milioane de salariaţi. Când va fi aceasta

    Prezenta propunere legislativă are ca scop stabilirea zilei de 06 ianuarie ca zi liberă legală în care nu se lucrează, conform propunerii legislative.

    Marţi, 01 martie 2022, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B95/2022 de către mai mulţi deputaţi PNL.

    “ Ţinând cont de importanţa sărbătorilor creştine pentru ţara noastră consider că este oportună includerea zilei de 6 ianuarie în cadrul sărbătorilor legale. Această zi are o semnificaţie cu totul aparte pentru cultura şi spiritualitatea românească. Epifania sau Botezul Domnului reprezintă un praznic deosebit ce încheie sărbătorile închinate Naşterii lui Hristos.”, aşa cum scrie în expunerea de motive a prezentei propuneri.

    “La nivel european, România se situează pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte numărul zilelor libere, astfel că, spre exemplu în 2022, dintre cele 15 sărbători legale, doar 9 se află în timpul săptămânii, cu două în plus faţă de anul trecut. In acest sens. România prezintă foarte puţine sărbători legale faţă de celelalte state europene, fiind depăşită de ţări precum Malta, Slovacia, Spania, Italia sau Austria, aşa cum arată un studiu realizat de către Institutul Eurofound. .”, mai scrie în expunerea de motive a prezentei propuneri.

    Dacă această propunere legislativă va di adoptată şi va intra în vigoare, numărul zilelor libere legale aferente unui an ar creşte de la 15 la 16 zile.

    Este important de menţionat faptul că în România, Codul Muncii prevede ca sărbători legale în care nu se lucrează un număr de 15 zile dintre care două din aceste zile, respectiv prima zi de Paşti şi prima zi de Rusalii, se prăznuiesc întotdeauna într-o zi de duminică.

    Zilele libere, aşa cum este prevăzut în Codul Muncii, sunt:

    ·         1 şi 2 ianuarie;

    ·         24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;

    ·         Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;

    ·         prima şi a doua zi de Paşti;

    ·         1 mai;

    ·         1 iunie;

    ·         prima şi a doua zi de Rusalii;

    ·         Adormirea Maicii Domnului;

    ·         30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

    ·         1 decembrie;

    ·         prima şi a doua zi de Crăciun;

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Oficial turc: Preţurile vor scădea după luna aprilie

    Inflaţia din Turcia ar putea atinge un vârf în aprilie înainte de a scădea către rate din două cifre până la alegerile generale din iunie 2023, a declarat ministrul turc al trezoreriei şi finanţelor, Nureddin Nebati, relatează Hurriyet Daily News. „Nu cred că vom ajunge la 50%. Sper să nu mă înşel“, a adăugat acesta. 

  • Franţa se pregăteşte să facă ordine în Europa pentru ca Macron să câştige alegerile acasă. Preşedintele francez a promis mai multă „suveranitate“ europeană, dar cu care va avea mai mult noroc? Militară, politică, economică, energetică?

    Franţa a preluat preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, iar preşedintele francez Emmanuel Macron, rămas singurul lider european de talie mondială, are planuri ambiţioase, pe măsura provocărilor din alegerile de acasă. Independenţă economică, renaşterea energiei nucleare şi, poate, o armată comună europeană sunt câteva dintre cele mai importante.

    Şeful diplomaţiei franceze a încheiat săptămâna trecută cu vorbe mari şi evocând evenimente istorice. Jean-Yves Le Drian a acuzat SUA şi Rusia că fentează Europa în problema ucraineană şi a evocat „spiritul conferinţei de la Yalta“. Locotenentul lui Macron a făcut astfel referire la conferinţa dintre aliaţi din 1945 în care SUA şi Marea Britaniei au dat Rusiei mână liberă în Europa de Est – noua ordine mondială de după al Doilea Război Mondial, scrie Reuters.

    „Putin a propus să discute cu NATO revenirea la zonele de influenţă din trecut, ceea ce înseamnă că Rusia readuce spiritul de la Yalta“, a declarat Le Drian. Rusia are în prezent zeci de mii de soldaţi la graniţa cu Ucraina, iar Washingtonul avertizează că Moscova pregăteşte invadarea ţării vecine şi încearcă să prevină acest lucru. În UE, Rusia este privită ca o ameninţare pentru siguranţa naţională mai ales de către Polonia şi statele baltice. Ucraina este considerat un stat tampon între NATO şi Rusia, aceasta din urmă ocupând deja militar o parte din teritoriul ucrainean.

    Franţa, ca stat care conduce acum Consiliul UE, şi Macron, ca lider al Europei, nu pot neglija aceste chestiuni mai ales dacă vor să obţină anumite compromisuri şi alianţe de la anumite state membre ale UE. Când a devenit preşedintele Franţei, Macron a promis că va schimba Uniunea, iar una din schimbările propuse este crearea unei armate comune europene. Pe plan militar, Franţa este cea mai mare putere din UE, singura cu arsenal nuclear propriu după retragerea Marii Britanii. O armată europeană s-ar mula pe obiectivul preşedinţiei Franţei de a face Europa mai suverană şi mai independentă (poate chiar şi faţă de NATO, organizaţie în care SUA cântăresc cel mai mult), dar totuşi acesta s-ar putea dovedi un obiectiv mult prea ambiţios având în vedere prăpăstiile de tot felul care se casc şi se adâncesc în interiorul UE între statele membre. Franţa şi Macron au stabilit trei domenii prioritare pentru preşedinţia UE: introducerea principiului salariului minim în întreaga uniune, reglementarea giganţilor digitali şi crearea unei taxe pe carbon pentru produsele importate extracomunitare în funcţie  de impactul acestora asupra mediului, arată Euronews.

    De asemenea, Macron promovează reformarea spaţiului  Schengen pentru „a proteja mai bine graniţele Europei“ în faţa crizei migranţilor. Preşedintele francez vrea, în plus, să supună discuţiilor revizuirea regulilor bugetare – celebrele criterii de la Maastricht – care guvernează deficitele europene pentru a permite o mai bună finanţare a investiţiilor şi creşterii economice în Europa. O Europă mai suverană înseamnă însă şi o independenţă energetică mai mare, iar Franţa s-a pus în fruntea câtorva state europene, mai ales est-europene, care vor să-şi dezvolte industria energiei nucleare şi fac presiuni asupra Comisiei Europene să includă energia nucleară la categoria energiei verzi.

    Polonia, obligată de CE să renunţe la cărbune, este unul dintre aceste state. Polonia este, de asemenea, una dintre ţările considerate rebele, cu probleme legate de statul de drept şi democraţie şi un aliat al SUA. Polonia este singurul stat est-european  membru al UE care nu are încă o centrală nucleară, dar are planuri ambiţioase în acest sens. Franţei i-ar prinde bine un client „nuclear“, dar vrea şi alinierea „rebelilor“ la principiile europene. Dar Parisul consideră statul de drept ca fiind ceva ce nu poate fi negociat. Astfel de compromisuri are Macron în faţă. Preşedinţia  UE a Franţei coincide cu o posibilă luptă a lui Macron pentru un nou mandat de preşedinte acasă. În războiul electoral ar avea de înfruntat un lider de extremă stânga şi un neo-fascist. Au apărut deja multiple acuzaţii că actualul preşedinte al Franţei transformă preşedinţia UE într-o armă electorală. În acest context, unele voci îi oferă lui Macron un rol vital pentru viitorul UE, şi deci al Franţei. Un oficial francez de rang înalt, care a cerut să nu-i fie publicată identitatea, a declarat recent pentru AP că UE are nevoie de mai multă suveranitate pentru a putea ajunge în poziţia în care să poată face propriile alegeri în timp ce-şi apără idealurile de democraţie. „Există riscul ca europenii să dispară pur şi simplu din istorie“, a spus oficialul. „În sensul că nu am mai contribui la scrierea istoriei lumii, iar alţii vor veni să ne scrie propria istoie. Este un pericol de moarte.“ Prin prisma acestor vorbe, referirile la Yalta ale ministrului Le Drian au şi mai mult sens. Macron vorbeşte de „autonomia europeană“, mai ales în securitate, de aproape 5 ani, dar ideea s-a redus între timp la cheltuieli mari mari cu apărarea şi o identitate militară europeană mai clară în NATO „ despre care Macron a spus în 2017 că este în „moarte cerebrală“, scrie Politico. Poate de aceea preşedintele francez insistă acum pe energia nucleară, pe care a asociat-o deschis cu siguranţa oferită de puterea armelor nucleare. Până când va apuca să-şi încordeze muşchii de putere militară centrală a Europei, Franţa îi sperie pe giganţii de internet, amendând Facebook şi Google cu zeci de milioane de euro pentru politicile privitoare la cookie-uri.

  • Veşti bune pentru milioane de români: Ce va trebui să faceţi pentru a beneficia de o zi liberă, în plus, de concediu

    Prezenta propunere legislativă are ca scop creşterea numărului de cetăţeni români cu drept de vot care se prezintă la vot indiferent de tipul de alegeri, conform propunerii legistive.

    Marţi, 14 decembrie 2021, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B569/2021, Propunere legislativă pentru acordarea de zile libere plătite persoanelor care votează.

    Astfel, salariaţii cu drept de vot beneficiază, la cerere, de o zi liberă plătită, pentru fiecare tip de alegeri la care îşi exprimă votul, indiferent că este vorba de alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri europarlamentare sau alegeri prezidenţiale,

    De aceasta zi liberă plătită beneficiază şi salariaţii care îşi exprimă opţiunea de vot prin corespondenţă, precum şi salariaţii cu locul de muncă în Romania care, aflându-se temporar în afara graniţelor ţării, exercită dreptul de vot, conform proiectului de lege.

    Costul cu acordarea zilelor libere plătite va fi suportat de către angajator.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Olaf Scholz, pregătit să devină noul cancelar al Germaniei. Ce planuri are coaliţia care va conduce cea mai puternică economie europeană

    România nu mai este singura ţară din Uniunea Europeană care are o coaliţie la guvernare alcătuită din trei partide ale căror culori sunt similare cu luminile unui semafor: PSD (roşu), PNL (galben), UDMR (verde). 

    După plecarea conservatoarei Angela Merkel din funcţia de cancelar, ce a condus Germania timp de 16 ani, Olaf Scholz îi va lua locul. Guvernul condus de el va fi unul de coaliţie, alcătuit din trei partide: Partidul Social Democrat (partid de centru-stânga, culoarea roşie), Partidul Liber Democrat(partid liberal de centru-dreapta, culoarea galbenă) şi Verzii/Alianţa 90 (partid ecologist de centru-stânga, culoare verde). 

    Agenda coaliţiei

    Guvernul lui Scholz va purta denumirea “Coaliţia semaforului” şi propune să-şi îndeplinească următoarele obiective pe plan intern:

    1. Eliminarea cărbunelui până în 2030.
    2. 80% din energia electrică a Germaniei să fie furnizată de surse regenerabile 
    3. Creşterea numărului de automobile electrice care să circule pe drumurile germane 
    4. Creşterea salariului minim de la 10 euro la 12 euro/oră 
    5. Ajutor financiar lunar de 500 euro acordat pentru fiecare copil prin sistemul social Kindergeld
    6. Legalizarea canabisului
    7. Scăderea vârstei de votare de la 18 la 16 ani, deşi numai 30% dintre germanii intervievaţi în cadrul sondajelor au aprobat ideea
    8. Creşterea drepturilor pentru imigranţi şi facilitarea dobândirii cetăţeniei

    Pe plan extern, noul guvern doreşte să facă Germania “o voce mai puternică” şi să fie mai dură în privinţa agresiunii ruse şi chineze, să crească bugetul pentru apărare. Germania va rămâne parte a acordului de partajare nucleară NATO şi va continua să găzduiască arme nucleare americane şi îşi propune să înlocuiască vechile aeronave germane.

    Opinia publică de la Washington, Paris şi Tokyo prevăd că administraţia lui Scholz nu va fi prea diferită de cea a lui Merkel. 

    Principalele figuri politice din noua coaliţie

    Olaf Scholz: Mulţi cred că social-democratul a câştigat alegerile pentru că, în stilul şi maniera sa, seamănă mult cu Angela Merkel. Calm şi liniştit, fostul ministru de finanţe şi-a dezvoltat o reputaţie de politician precaut, deşi a câştigat puncte electorale după cea dat frău liber fondurilor de la stat în timpul pandemiei.

    Annalena Baerbock: Ea a fost candidata Verzilor pentru funcţia de cancelar şi va fi ministru de Externe. Rămâne de văzut câtă putere va deţine cu adevărat. Sub Angela Merkel, cea mai mare parte a politicii externe a fost condusă şi stabilită de cancelar.

    Robert Habeck: El a condus Verzii cu Annalena Baerbock şi va conduce acum un aşa-numit super-minister care va combina economia şi mediul.

    Christian Lindner: În calitate de ministru de Finanţe, liderul democraţilor liberali va deţine “portofelul guvernamental”. Este de remarcat faptul că în timpul negocierilor de coaliţie, în ciuda faptului că s-a situat pe locul trei în alegeri, partidul său a obţinut câteva succese semnificative, forţându-i pe partenerii de coaliţie să renunţe la anumite părţi din planul ecologic printre care impunere a unei limite naţionale de viteză pe autostradă, dar şi în zona fiscală prin eliminarea unei propuneri de impozit pe avere.