BusinessMagazin

Tag: Afganistan

  • Regin: autopsia virusului spion despre care industria securităţii IT a păstrat tăcerea

    REGIN, IDENTIFICAT DE CERCETĂTORII DE LA SYMANTEC, SE CREDE CĂ A FOST DEZVOLTAT DE UN STAT, AVÂND DREPT ŢINTĂ COMPANII DE TELECOMUNICAţII DIN RUSIA ŞI ARABIA SAUDITĂ.

    Potrivit companiei de securitate informatică Symantec Corporation, Regin este controlat de o agenţie de spionaj occidentală, virusul fiind mult mai sofisticat decât predecesorul său Stuxnet, socotit cel mai sofisticat din lume. Stuxnet a fost dezvoltat de hackeri ai guvernelor din Statele Unite şi Israel, în urmă cu patru ani, pentru a obţine informaţii legate de programul nuclear iranian.

    Şeful Kaspersky Labs, companie de securitate informatică din Rusia care a descoperit virusul Stuxnet, a explicat pentru Financial Times că Regin vizează companiile de telecomunicaţii pentru obţinerea unor câştiguri financiare şi şi-a pus amprenta asupra sistemelor de control ale unor organizaţii importante a nivel mondial, ceea ce arată că dezvoltatorii virusului, prin breşele virtuale serioase pe care le creează, au intenţii serioase.

    Cel mai important aspect al Regin este capacitatea sa de a păstrunde în centrele GSM ale reţelelor de telefonie mobile. Potrivit Kaspersky Labs, hackerii au reuşit să fure astfel userii şi parolele administratorilor de sistem ale unei companii de telecomunicaţii din Orientul Mijlociu. ”Nimic nu se poate compara cu asta„, a declarat Orla Cox, director la Symantec, care consideră că un astfel de virus sofisticat necesită ani de zile pentru a fi creat.

    Kaspersky a refuzat să menţioneze compania sau ţara unde a avut loc atacul Regin asupra staţiei GSM, dar este posibil să fie vorba despre Afganistan, Iran, Siria sau Pakistan.

    Potrivit documentelor publicate de Edward Snowden, două operaţiuni ale NSA, cu nume de cod MYSTIC şi SOMALGET, au implicat pătrunderea în reţelele mobile din mai multe ţări, pentru colectarea de date privind apelurile mobile din şi spre aceste ţări. În cazul a două dintre aceste ţări, Bahamas şi Afganistan, a avut loc şi înregistrarea integrală a convorbirilor.

    ”Uneori, Regin nu lasă nimic în urmă, niciun indiciu, iar infecţia dispare complet de îndată ce este căutată, pur şi simplu dispare. Asta arată cu ce avem de-a face„, a explicat Cox.

    Potrivit unui oficial occidental din domeniul securităţii, motivele şi originea acestor atacuri sunt dificil de identificat. În opinia sa, Regin poate fi un exemplu pentru un atac intern, cu alte cuvinte este posibil ca ţara ţintă să fie chiar ţara de origine a acestuia.

    Până acum, Symantec a descoperit că victimele sunt în mare parte companii din Rusia, Arabia Saudită, America Latină, Irlanda şi Iran. Compania a dezvăluit că Regin a fost programat să atace sistemele online ale unor companii mari precum Microsoft Corporation, fiind penetrate serverele de e-mail şi mesagerie pentru telefonia mobilă.

    Între timp, Eugene Kaspersky, directorul general al Kaspersky Labs, a avertizat că sistemele IT ale companiilor energetice cad tot mai des pradă ale unor astfel de atacuri cibernetice, el adăugând că aceste atacuri sunt bine planificate şi au loc atunci când sunt cel mai puţin aşteptate. Din acest motiv, companiile, mai ales cele din telecomunicaţii, trebuie să adopte mai multe elemente de protecţie virtuală.

    Kaspersky a arătat că aceşti hackeri au întrecut orice limită, folosindu-şi expertiza pentru activităţi pornind de la ocolirea punctelor de securitate pentru furtul de mărfuri din fabricile ucrainene şi până la modificarea cifrelor indicate de cântare.

    Recent, atacurile cibernetice au avut ca ţintă corporaţii mari precum JPMorgan şi Home Depot, de unde hackerii au furat date confidenţiale aparţinând a milioane de familii şi companii mici şi mijlocii. În urma atacurilor, au fost pierdute datele a până la 83 de milioane de clienţi.

    Niciuna dintre ţintele virusului Regin nu se află în Statele Unite sau Marea Britanie, Australia, Canada sau Noua Zeelandă, majoritatea fiind în Rusia şi Arabia Saudită, 28%, respectiv 24%. Irlanda este pe locul al treilea, cu 9% dintre atacuri produse pe teritoriul său.

    Între statele în care a fost descoperit virusul se mai află Algeria, Afganistan, Belgia, Brazilia, Fiji, Germania, Iran, India, Malaiezia, Siria, Pakistan, Rusia şi o mică insulă din Pacific, Kiribati.

    ”Credem că Regin nu provine din partea suspecţilor obişnuiţi. Nu credem că Regin a fost creat în Rusia sau în China„, a spus Mikko Hypponen, director pentru cercetări la F-Secure, publicaţiei Guardian. Compania sa a detectat pentru prima oară virusul Regin pe un server al unei companii din nordul Europei.

    Se crede că numai câteva state sunt capabile să creeze ceva atât de complex precum Regin. Dacă sunt excluse China şi Rusia, mai rămân SUA, Marea Britanie sau Israel drept cei mai probabili candidaţi. Candid Wueest, cercetător la Symantec, consideră plauzibilă sugestia că un stat occidental se află în spatele atacurilor.

  • Mesajul Ambasadei SUA de 1 Decembrie: România, aliat şi prieten al Americii (VIDEO)

    “În numele preşedintelui Obama, al secretarului de stat Kerry şi al poporului american, daţi-mi voie să vă felicit de ziua Marii Uniri. Acum 96 de ani, românii s-au unit pentru a crea un stat democratic ce garanta egalitatea tuturor naţionalităţilor şi religiilor şi proteja libertatea presei, libertatea de asociere şi libertatea de exprimare. În această zi îi cinstim pe acei lideri vizionari şi îi aplaudăm pe cei care continuă să apere aceste libertăţi fundamentale, să consolideze democraţia şi să celebreze diversitatea din România”, spune Dean Thompson, în mesajul video transmis în limba română.

    Diplomatul american afirmă că SUA sunt “recunoscătoare pentru contribuţiile semnificative ale României la securitatea regională şi mondială”.

    “În calitate de aliaţi NATO, stăm alături în Afganistan, desfăşurăm antrenamente militare comune şi colaborăm la bazele militare din Deveselu şi Mihail Kogălniceanu. Împreună îi protejăm pe cetăţenii noştri de criminalitatea internaţională şi de terorişti prin intermediul cooperării dintre instituţiile noastre de apărare a legii”, precizează Thompson.

    Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti afirmă că este “mândru” să numească România “aliat şi prieten al Statelor Unite”. “La sărbătorirea acestei zile alături de familie şi prieteni, trebuie să ştiţi că aşteptăm cu interes să continuăm parteneriatul strategic mulţi ani de acum înainte. La mulţi ani, România!”

  • Berlinul regretă anumite erori din timpul angajării germane în Afganistan

    “Se pare că cea mai mare greşeală a noastră a fost să creăm prea multe aşteptări şi să nu facem suficient în acest sens”, scrie Steinmeier într-un articol publicat în săptămânalul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, în contextul retragerii forţelor NATO, prevăzute pentru sfârşitul lui 2014, din această ţară devastată de război.

    În pofida progreselor, Afganistanul este cangrenat în continuare de un trafic de droguri înfloritor şi de o corupţie endemică, scrie el.

    În mai multe provincii, şefi războinici se află la putere, iar violenţa face ravagii, a constatat ministrul, subliniind că extremiştii talibani “au fost mult timp subestimaţi ca actori politici”.

    Şeful diplomaţiei germane insistă totuşi asupra faptului că angajamentul NATO în această ţară nu ar trebui să fie considerat un eşec, subliniind că, în comparaţie cu situaţia din Siria şi Irak, “rezultatele în Afganistan sunt destul de onorabile”.

    Germania a fost al treilea contributor cu trupe la Misiunea NATO în Afganistan (ISAF), după Statele Unite şi Marea Britanie.

    După încheierea misiunii de luptă a NATO, în decembrie, 9.800 de militari americani şi 3.000 provenind din Germania şi Italia vor fi staţionaţi pentru a susţine forţele afgane până în 2016.

    Potrivit ediţiei de duminică a săptămânalului german Der Spiegel, cancelarul german Angela Merkel s-a declarat deschisă ca această misiune să dureze, eventual, mai mult timp, în faţa deputaţilor reuniţi într-o Comisie parlamentară însrcinată cu afaceri externe.

  • Între 7.000 şi 9.000 de militari afgani au fost ucişi sau răniţi anul acesta

    Pierderile înregistrate de armata şi poliţia afgană au crescut foarte mult în ultimii doi ani, în condiţiile în care forţele NATO se retrag treptat şi lasă armata afgană să preia conducerea şi să participe la majoritatea luptelor din ţară.

    Generalul Campbell, care a preluat recent comanda Forţei internaţionale a NATO (ISAF), a precizat prin videoconferinţă din Kabul “că, în total, numărul victimelor afgane, care include morţi şi răniţi, este între 7.000 şi 9.000 pentru 2014”, cât pentru întregul an 2013.

    “Se înregistrează o creştere a numărului de victime în rândul forţelor de securitate afgane, dar era de aşteptat, întrucât ele sunt cele care conduc acum”, după ce au preluat conducerea de la forţele ISAF, a adăugat el. “Există un mare procent de victime în rândul forţelor de poliţie deoarece se află în prima linie”, a explicat generalul Campbell. “Acestea nu sunt atât de bine echipate precum armata afgană sau forţele speciale”, a menţionat oficialul american.

    Peste 2.200 de soldaţi americani au fost ucişi în Afganistan în cei 13 ani de conflict şi peste 19.000 răniţi. Victimele înregistrate în rândul armatei americane sunt din ce în ce mai puţin numeroase în măsura în care forţele NATO se retrag din Afganistan.

    SUA dispun în continuare de 40.000 de soldaţi în Afganistan, o cifră care urmează să scadă la mai puţin de 10.000 până la sfârşitul anului.

    Afganistanul a semnat, marţi, un acord bilateral de securitate, care autorizează prezenţa a aproximativ 12.500 de militari străini pe teritoriul ţării, dintre care aproape 10.000 de americani, după retragerea trupelor NATO la sfârşitul anului.

  • SUA oferă recompense de 30 de milioane de dolari pentru arestarea liderilor reţelei Haqqani

    Departamentul de Stat alocă până la 20 de milioane de dolari pentru informaţii care ar putea ajuta la localizarea şi eventuale arestări sau neutralizări a patru lideri ai organizaţiei Haqqani, incluse de Washington pe lista grupărilor teroriste în septembrie 2012.

    Washingtonul mai oferă între cinci şi zece milioane de dolari pentru informaţii care ar putea conduce la capturarea liderului acestei organizaţii teroriste, Sirajuddin Haqqani, fiul fondatorului istoric Jalaluddin Haqqani.

    Ceilalţi patru locotenenţi ai lui Sirajuddin Haqqani sunt Aziz Haqqani (fratele său), Khalil al-Rahman Haqqani (unchiul său), Yahya Haqqani (vărul său) şi Abdul Rauf Zakir, prezentat de Departamentul de Stat ca fiind coordonatorul operaţiunilor sinucigaşe. Abdul Rauf Zakir a fost deja trecut pe lista neagră americană a “teroriştilor internaţionali”.

    Reţeau Haqqani “întreţine legături cu Al-Qaida şi talibanii afgani şi cooperează cu alte organizaţii teroriste din regiune”, acuză Departamentul de Stat.

    În realitate, această grupare islamistă armată a fost înfiinţată la sfârşitul anilor ’70 pentru a lupta împotriva Uniunii Sovietice în Afganistan. De regulă, ea desfăşoară operaţiuni în zonele tribale din nord-vestul Pakistanului, însă conduce atacuri şi în cealaltă parte a frontierei, în Afganistan.

    Statele Unite acuză reţeaua Haqqani de comiterea a numeroase atacuri în Afganistan în ultimii ani, inclusiv de organizarea, la sfârşitul lui 2009, a atentatului împotriva bazei militare Camp Chapman, unde şapte agenţi ai CIA au fost ucişi.

    În plus, Departamentul de Stat acuză organizaţia teroristă Haqqani că a atacat în septembrie 2011 Ambasada Statelor Unite la Kabul şi cartierul general al forţelor NATO (ISAF).

    Statele Unite au lansat în 1984 programul “Rewards for Justice”, cu scopul de a colecta din punctele fierbinţi ale globului informaţii care pot ajuta la capturarea unor indivizi consideraţi “terorişti”.

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Kabulul a ordonat expulzarea corespondentului New York Times în Afganistan

    Autorităţile afgane i-au interzis marţi lui Matthew Rosenberg, corespondent de trei ani la Kabul al prestigiosului cotidian american, să părăsească teritoriul, după publicaea acestui articol despre alegerile prezidenţiale.

    The New York Times şi Departamentul de Stat american au denunţat această decizie, pe care autorităţile au invesat-o miercuri, ordonând expulzarea în termen de 24 de ore a jurnalistului.

    “Această decizie a fost adoptată după ce procurorul general a luat cunoştinţă de articolul cu privire la impasul electoral şi sugerarea (formării) unui guvern interimar pe baza (declaraţiilor) unor surse guvernamentale anonime”, a anunţat miercuri, într-un comunicat, Biroul procurorului.

    Afganistanul este paralizat din punct de vedere politic încă de la primul tur al alegerilor prezidenţiale, urmat de al doilea tur, în iunie, care nu a reuşit să departajeze, dincolo de orice îndoială, între rivalii Abdullah Abdullah şi Ashraf Ghani.

    Abdullah şi Ghani au semnat la începutul lui august, în prezenţa secretarului de Stat John Kerry, un acord în vederea formării unui guvern de uniune naţională, indiferent cine va fi învingătorul în alegerile prezidenţiale.

    Cei doi rivali s-au angajat totodată să accepte rezultatele scrutinului, în urma auditării, în curs, a celor 8,1 milioane de voturi exprimate. Însă acest audit complex avansează foarte încet, iar riscurile unui dezacord între cei doi rivali persistă.

    Rosenberg a publicat marţi un articol potrivit căruia “figuri guvernamentale afgane puternice” care au legături cu aparatul de securitate “ameninţă” să formeze un “guvern interimar”, în cazul în care ţara nu reuşeşte să iasă rapid din criza politică în care se află.

    “De la începutul alegerilor, NYT a publicat numeroase articole de acelaşi tip, pe baza (declaraţiilor) unor reprezentanţi guvernamentali care cer anonimatul”, a subliniat Biroul procurorului pentru a justifica expulzarea.

    Potrivit NYT, Matthew Rosenberg, în vârstă de 40 de ani, a fost convocat marţi de către un oficial, care i-a cerut să dezvăluie identitatea surselor pe care le citează, dar jurnalistul a refuzat să-şi dezvăluie sursele.

  • Kabulul a ordonat expulzarea corespondentului New York Times în Afganistan

    Autorităţile afgane i-au interzis marţi lui Matthew Rosenberg, corespondent de trei ani la Kabul al prestigiosului cotidian american, să părăsească teritoriul, după publicaea acestui articol despre alegerile prezidenţiale.

    The New York Times şi Departamentul de Stat american au denunţat această decizie, pe care autorităţile au invesat-o miercuri, ordonând expulzarea în termen de 24 de ore a jurnalistului.

    “Această decizie a fost adoptată după ce procurorul general a luat cunoştinţă de articolul cu privire la impasul electoral şi sugerarea (formării) unui guvern interimar pe baza (declaraţiilor) unor surse guvernamentale anonime”, a anunţat miercuri, într-un comunicat, Biroul procurorului.

    Afganistanul este paralizat din punct de vedere politic încă de la primul tur al alegerilor prezidenţiale, urmat de al doilea tur, în iunie, care nu a reuşit să departajeze, dincolo de orice îndoială, între rivalii Abdullah Abdullah şi Ashraf Ghani.

    Abdullah şi Ghani au semnat la începutul lui august, în prezenţa secretarului de Stat John Kerry, un acord în vederea formării unui guvern de uniune naţională, indiferent cine va fi învingătorul în alegerile prezidenţiale.

    Cei doi rivali s-au angajat totodată să accepte rezultatele scrutinului, în urma auditării, în curs, a celor 8,1 milioane de voturi exprimate. Însă acest audit complex avansează foarte încet, iar riscurile unui dezacord între cei doi rivali persistă.

    Rosenberg a publicat marţi un articol potrivit căruia “figuri guvernamentale afgane puternice” care au legături cu aparatul de securitate “ameninţă” să formeze un “guvern interimar”, în cazul în care ţara nu reuşeşte să iasă rapid din criza politică în care se află.

    “De la începutul alegerilor, NYT a publicat numeroase articole de acelaşi tip, pe baza (declaraţiilor) unor reprezentanţi guvernamentali care cer anonimatul”, a subliniat Biroul procurorului pentru a justifica expulzarea.

    Potrivit NYT, Matthew Rosenberg, în vârstă de 40 de ani, a fost convocat marţi de către un oficial, care i-a cerut să dezvăluie identitatea surselor pe care le citează, dar jurnalistul a refuzat să-şi dezvăluie sursele.

  • Civili afgani, executaţi de talibani pentru că au refuzat să plătească “impozit de război”

    Sarwar Hussaini, purtătorul de cuvânt al poliţiei din Kunduz, a declarat că 20 de localnici au fost executaţi, iar alţi zece au fost răniţi prin împuşcare, după ce au refuzat să achite un “impozit de război”.

    De asemenea, Hussaini a precizat că 16 militanţi talibani au fost ucişi, iar şase au fost răniţi şi sunt în detenţie, în urma unei operaţiuni a serviciilor de securitate afgane.

    Ministerul afgan al Apărării a anunţat luni lansarea a 17 operaţiuni militare împotriva rebelilor talibani, în toată ţara.

  • Văr al lui Hamid Karzai, asasinat de un kamikaze care şi-a detonat explozibilii din turban

    “Un kamikaze deghizat ca invitat a venit la domiciliul lui Hashmat Karzai, pentru a-l saluta cu ocazia Aid el-Fitr. După ce l-a îmbrăţişat, şi-a detonat încărcătura explozivă şi l-a ucis pe Hashmat Karzai“, a declarat pentru AFP Dawa Khan Minapal, un purtător de cuvânt al guvernatorului provinciei.

    Potrivit lui Zia Durani, un purtător de cuvânt al Poliţiei din Kandahar, atacatorul era un tânăr care a ascuns explozivi în turban, purtat frecvent în Afganistan. Atentatul nu a produs alte victime.

    Hashmat Karzai, în vârstă de aproximativ 40 de ani, a participat la campania lui Qayoum Karzai, fratele preşedintelui, care a candidat în alegerile prezidenţiale, dar care s-a retras din cursă la începutul anului, pentru a-l susţine pe Ashraf Ghani.

    Bărbatul, un personaj influent în Kandahar, a condus, de atunci, campania lui Ghani în această provincie din sud, în care majoritatea paştună a votat pentru candidatul de aceeaşi etnie.

    La începutul lui iulie, Comisia Electorală a publicat rezultatele preliminare ale celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de la 14 iunie, care-l plasează pe Ghani pe primul loc, cu un avans de aproximativ un milion de voturi. Rivalul acestuia, Abdullah Abdullah a respins în mod categoric rezultatele prezentate, creând tensiuni între susţinătorii celor două tabere.

    În urmă cu două săptămâni, cei doi candidaţi s-au pus de acord, sub patronajul secretarului de Stat american John Kerry, care a venit să intermedieze conflictul, asupra unui audit asupra celor aproximativ 8,1 milioane de voturi exprimate, într-o încercare de a elimina voturile fraudate din scrutin.

    Auditul, care a fost întrerupt sâmbătă din cauza unui dezacord, urmează să fie reluat la sfârşitul săptămânii, după Aid el-Fitr.

    Atacarea unui membru al familiei Karzai are loc în contextul unor noi violenţe în Afganistan, între talibani şi forţele de securitate afgane.

  • SUA şi Afganistanul au pierdut urma a sute de mii de arme livrate forţelor afgane

    În acest audit, inspectorul general special pentru reconstrucţia Afganistanului (SIGAR), John Sopko, dezvăluie de asemenea că Statele Unite au furnizat forţelor afgane mai multe arme decât era nevoie, pentru că de-a lungul timpului acestea şi-au modificat cerinţele.

    Astfel, începând din 2004, Pentagonul a livrat peste 747.000 de arme Kalaşnikov AK-47, mitraliere, lansatoare de grenade şi alte arme Afganistanului, pentru o valoare de circa 626 de milioane de dolari.

    Însă Guvernele american şi afgan nu au ţinut registre precise, astfel că zeci de mii de arme ar fi putut dispărea, potrivit inspectorului general.

    “Ţinând cont de capacitatea limitată a Guvernului afgan de a ţine registre sau de a se debarasa corect de armele sale uzate, există un real pericol ca acestea să ajungă în mâinile insurgenţilor”, subliniază raportul lui Sopko.

    Armata americană avea deja dificultăţi în a urmări aceste arme înaintea livrării lor, iar autorităţile de la Kabul au de asemenea “importante probleme” în localizarea lor precisă.

    Forţele de securitate afgane nu au făcut decât puţine eforturi pentru a efectua inventare privind armele, iar inspecţiile SIGAR la depozitele de stocare au dezvăluit numeroase lacune.

    De asemenea, armata şi poliţia au primit 112.000 de arme în plus faţă de cerinţele afgane iniţiale. Această diferenţă se explică prin voinţa soldaţilor afgani de a avea arme mai recente în loc să le repare pe cele vechi.

    Riscurile ca armele să ajungă în mâinile talibanilor se vor agrava odată cu reducerea numărului de soldaţi înrolaţi în forţele de securitate afgane, care ar urma să ajungă de la 352.000 la 228.500 până în 2017.

    Auditul cere unirea datelor privind armele livrate Afganistanului. Există, de exemplu, două baze de date distincte.

    Auditul mai apreciază că Pentagonul ar trebui să ajute autorităţile afgane să facă un inventar complet al tuturor armelor livrate Kabulului. Trebuie de asemenea întocmit un plan de recuperare a armelor neutilizate şi limitate livrările pe măsură ce numărul soldaţilor afgani se va reduce.