BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Povestea unei familii din Sibiu care vine cu produse originale după ce a decis să se diferenţieze de tot ce a văzut la concurenţă

    În Sibiu, în urmă cu aproape un deceniu, în 2015 mai exact, familia Kiss începea să le vândă pasionaţilor de artizanat obiecte speciale de oferit cadou, pe care nu le mai văzuseră pe la târgurile din oraş. Au căutat ani la rând să-şi diversifice gama produselor pe care le expuneau în centrul oraşului, iar odată cu instalarea pandemiei, în 2020, au făcut o schimbare de traiectorie şi au continuat să vândă, dar numai prin magazinul virtual.

    În 2015, participând la câteva licitaţii organizate de SPADPP (Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat – n. red.) Sibiu, am reuşit să câştigăm câteva căsuţe pe Aleea Grădinii Zoologice din Sibiu şi câteva standuri în Piaţa Mică şi pe Papiu Ilarian din acelaşi oraş, începând astfel comerţul stradal”, povesteşte Cristian Dan Kiss, unul dintre antreprenorii de la Aida Art, unde o are alături pe Nicoleta Aida Kiss. În 2018, cumpărau primul laser chinezesc, pentru a produce anumite produse pe care nu le mai văzuseră în piaţă, în condiţiile în care majoritatea comercianţilor se aprovizionau din acelaşi loc, astfel că oferta era mai degrabă uniformă, şi nu variată. Ce îşi dorea familia Kiss era să se distingă de concurenţă.

    Un an mai târziu, mai făceau o achiziţie: un laser profesional şi o imprimantă UV, pentru a aduce culoare produselor, pentru a le da un nou vibe. A fost un succes. „Anul 2020 a venit cu o perioadă foarte grea şi de aici am decis să vindem online. Aşa a luat naştere proiectul nostru Aida Art.” Totul a prins contur ca o afacere de familie, în care pasiunea pentru cadouri aparte s-a extins de la insigne până la puzzle-uri din lemn, căni personalizate sau tricouri.

    „Toate produsele sunt create şi personalizate în atelierul nostru din Sibiu. Vindem online pentru clienţi atât pentru persoane fizice, cât şi persoane juridice.“ – Cristian Dan Kiss, cofondator Aida Art

    Peste 100.000 de euro au fost investiţi în ultimii trei ani în această afacere. „În anul 2023 am avut o cifră de afaceri de 350.000 de lei şi un număr de trei angajaţi. Anul acesta ne dorim să trecem de 10.000 de produse personalizabile în magazinul nostru www.aidaart.ro, să investim în marketing. Avem ca target dublarea cifrei de afaceri”, mai spune Cristian Dan Kiss. Pe site-ul Aida Art ajung clienţi din toate categoriile de vârstă din România, pentru că, în definitiv, cui îi prisoseşte un cadou special – pentru el sau pentru altcineva? Oricine are nevoie de un cadou personalizat rapid, de calitate intră pe site şi face o alegere. Şi pe partea de B2B (business to business, adică parteneriate cu alte companii), familia Kiss a avut câteva proiecte interesante.

    „Toate produsele sunt create şi personalizate în atelierul nostru din Sibiu. Vindem online pentru clienţi atât pentru persoane fizice, cât şi persoane juridice.” Fiind produse autentice, create de la zero, nu doar personalizate prin etichete, cadourile de la Aida Art au şi preţuri corespunzătoare, dar competitive. De pildă, preţul unei căni personalizate porneşte de la 20 de lei, cel al unei insigne – de la 10 lei, iar o agendă pleacă de la 15 lei.

    „Momentan, cea mai mare provocare este marketingul. Suntem în faza de dezvoltare a audienţei online. Suntem o echipă tânără, avem experienţă în toate ariile legate de comerţ, avem idei şi ştim cum să le punem în practică”, spune cu încredere fondatorul Aida Art.   

    Peste 100.000 de euro au fost investiţi în ultimii trei ani în această afacere.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dido Handmade – atelier de obiecte artizanale (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Vasile

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: online

    Kloth Invest – firmă de consultanţă pentru IMM-urile din România care vor să acceseze fonduri nerambursabile (Bucureşti)

    Fondator: Teodor Ivaşcu

    Cifră de afaceri în 2023: 28.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi Slobozia

    Studio Clasic Barbershop – barbershop (Bucureşti)

    Fondator: Lucian Cărare

    Investiţie iniţială: 3.700 de euro

    Cifră de afaceri: 110.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ShowUp – companie care creează momente artistice pentru evenimente

    Fondatori: Florin Neby şi Alexandru Andrieş (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: aproape 100.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Natura prin ac şi aţă – atelier de obiecte de decor (Iaşi)

    Fondatoare: Ana-Maria Pochişcan

    Investiţie iniţială: 2.500 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce afacere au pornit chiar în plină pandemie doi tineri de 30 de ani într-o garsonieră din Dristor cu mai puţini bani decât dau alţii pe o pereche de pantofi

    O garsonieră din Dristor, Bucureşti, a fost prima „casă” a brandului Florărescu, businessul pe care Alex Bogdan Stancu şi Alexandra Stancu l-au pornit în plină pandemie, în noiembrie 2020, ca să le îndulcească zilele celor – mulţi – care îşi petreceau viaţa doar în casă. Patru ani mai târziu, continuă să facă acelaşi lucru, într-o lume care pare să fi revenit – în mare măsură – la normalitate.

    Ideea de bază a afacerii era să aducă pe piaţă aranjamente cu plante verzi şi suculente pentru decorul caselor şi al birourilor. În pandemie, oamenii au fost nevoiţi să stea în casă şi au simţit nevoia să decoreze cât mai plăcut spaţiul care nu mai era doar pentru locuit. Comenzile în această direcţie nu au fost numeroase, în schimb piaţa a solicitat buchete şi aranjamente florale şi astfel  Florărescu a ajuns să se adreseze clienţilor atât cu aranjamente din plante, cât şi cu buchete şi aranjamente florale”, povestesc Bogdan şi Alexandra. Din anul 2022, Florărescu se ocupă şi cu decorurile florale pentru evenimente private şi corporate, segment al afacerii care aduce în prezent cele mai multe venituri. Alex Bogdan Stancu şi soţia lui, Alexandra, sunt doi tineri de 30 de ani, absolvenţi ai Facultăţii de Horticultură.

    Alex şi-a început cariera în domeniul floristic din ultimul an al facultăţii, a lucrat timp de doi ani la o florărie din Bucureşti, apoi a trecut la un atelier care se ocupa atât cu comenzi online de buchete şi aranjamente florale, cât şi cu organizarea evenimentelor private. Între timp, Alexandra s-a specializat în marketing şi comunicare vreme de şapte ani la o companie franceză care se ocupă cu software în agricultură. Pentru a porni Florărescu, investiţia celor doi a fost mică, de aproximativ 500 de euro, bani necesari pentru a cumpăra vase din ceramică, plante şi două rafturi metalice, pentru a le putea organiza în garsonieră.

    Ulterior însă, pe parcursul celor trei ani de când Florărescu a prins rădăcini, au alocat cel puţin 50.000 de euro, estimează ei. „Cifra de afaceri a anului 2023 este de 70.000 de euro, iar profitul este de aproximativ 35%. Am avut un singur angajat anul trecut. Afacerea noastră este una sezoniera din punctul de vedere al profitabilităţii. Avem trei perioade din an când încasările sunt mai mari – adică 1-8 martie, perioada evenimentelor private (mai-octombrie) şi perioada sărbătorilor de iarnă. Din acest motiv, momentan avem puţini angajaţi, preferând ca, în perioadele aglomerate, să lucrăm cu colaboratori, care au fost în proporţie de 70% studenţi ai Facultăţii de Horticultură.”

    Ca urmare a evenimentelor numeroase în care s-au implicat anul trecut prin decorurile florale, cei doi antreprenori au primit multe solicitări şi pentru sezoanele de nunţi din 2024 şi chiar 2025. Astfel, începând de anul acesta, ei vor să angajeze florişti pentru atelier, dar şi curieri, pentru a putea creşte capacitatea de producţie a buchetelor şi a aranjamentelor florale livrate în Bucureşti. „Indiferent că vorbim de clienţii de zi cu zi care comandă flori în Bucureşti sau de perechile de miri care ne aleg pentru evenimentul lor, clienţii noştri sunt în principal oameni cu vârste între 20 şi 50 de ani, care îşi doresc să bucure, să impresioneze, să surprindă şi să se lase surprinşi de şi prin florile noastre.” Florărescu funcţionează în prezent cu un singur spaţiu, pe calea Şerban Vodă 76-78 din Bucureşti.

    Acolo iau naştere toate buchetele şi aranjamentele care fac zilele mai frumoase celor care le primesc. Preţurile pornesc de la 120 de lei, potrivit site-ului Florărescu. „Până în momentul în care businessul şi-a găsit locul în piaţă, provocările erau în fiecare zi. Era dificil să ne realizăm un stoc de marfă, pentru că aveam pierderi mari, chirii scumpe pentru atelier, nu ne permiteam livrator şi astfel eram nevoiţi să facem noi livrările”, îşi amintesc Alexandra şi Bogdan. Cu cât afacerea s-a dezvoltat însă, cu atât au reuşit să mai integreze câte o rotiţă în mecanism. Cea mai importantă lecţie pe care cei doi tineri au învăţat-o până acum este că nimic nu se clădeşte peste noapte, astfel că fără răbdare nu poţi realiza nimic de durată. „Nu e suficientă doar pasiunea pentru a realiza un business de succes. Este nevoie să-ţi dezvolţi aria de cunoştinţe – contabilitate, marketing, branding, comunicare, aşa cum este nevoie şi de multă muncă, sacrificii şi, cum spuneam, răbdare.”   

    Alex Bogdan Stancu şi soţia lui, Alexandra, sunt doi tineri de 30 de ani, absolvenţi ai Facultăţii de Horticultură.

    În spaţiul de pe calea Şerban Vodă 76-78 din Bucureşti iau naştere toate buchetele şi aranjamentele care fac zilele mai frumoase celor care le primesc. Preţurile pornesc de la 120 de lei, potrivit site-ului Florărescu.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Diafan Cosmetics – laborator de dermatocosmetice (Alba Iulia)

    Fondatoare: Diana Câmpean

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 9.000 de lei (1.800 de euro)

    Prezenţă: online

    Best Polygraph – teste cu detectorul de minciuni (Bucureşti)

    Proprietar: Octavian Şerban

    Cifră de afaceri în 2023: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Atelier Atlas – business de papetărie (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandra şi Bogdan Niţă

    Cifră de afaceri în 2023: 60.000 de euro

    Prezenţă: online

    Adicto – şcoală de dansuri latino (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandra Bojanopol şi Alin Tudorie

    Prezenţă: în zona Calea Moşilor din Bucureşti

    Andrei Zafiu – fotograf de business (Bucureşti)

    Investiţii: peste 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 85.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tânărului care, după ce a lucrat mai mulţi ani peste hotare, a revenit în ţară şi a adus un nou concept de restaurant care merge tot mai bine. El se pregăteşte să deschidă al doilea restaurant

    Iulian Suciu, fost bucătar-şef pentru grupul Intercontinental în Irlanda, s-a reîntors acasă la Târgu-Mureş şi a deschis în septembrie 2019 Green Kitchen, un restaurant cu mâncare sănătoasă, care are în medie între 90 şi 130 de clienţi pe zi şi o cifră de afaceri de un milion de lei.

    ♦ „Eu am business planul din 2019 printat, pe birou, din prima zi. În fiecare dimineaţă când vin, îl citesc, mă uit peste el, să nu uit care a fost visul meu şi să fac zi de zi ca acest lucru să se întâmple“.

    Iulian Suciu, fost bucătar-şef pentru grupul Intercontinental în Irlanda, s-a reîntors acasă la Târgu-Mureş şi a deschis în septembrie 2019 Green Kitchen, un restaurant cu mâncare sănătoasă, care are în medie între 90 şi 130 de clienţi pe zi şi o cifră de afaceri de un milion de lei.

    „Am trecut prin nişte momente foarte grele, odată cu pandemia şi nu ne-am fi aşteptat să reuşim, dar am fost harnici, muncitori şi ambiţioşi şi am trecut cu bine peste perioada aceea”, spune Iulian Suciu, fondatorul Green Kitchen. „Ne-am propus de la început să fim cât mai verzi, adică prietenoşi cu natura, să avem produse proaspete în meniu, fără congelator, fără cuptor cu microunde, fără prăjeli. A fost un criteriu important pe care

    l-am pus în business”. Alături de partea de food, zona de customer experience a fost de la început importantă pentru afacerea lui Iulian Suciu, mai ales că a văzut în Irlanda cum restaurantele mari îşi întâmpină clienţii cu zâmbetul pe buze. Ideea de început, de a scurta lanţul de la fermă la client, a fost pusă în practică la Green Kitchen. O listă cu aproape 10 colaboratori locali le este afişată zilnic clienţilor care intră în restaurant.

    „Avem sere locale, un băiat care cultivă sparanghel în sezon, unul care ne aduce ciuperci tot în sezon, avem tot ce se poate proaspăt în meniu”. Meniul se schimbă o dată pe an, dar niciodată până acum Iulian Suciu nu a scos best-seller-urile din meniu. Oamenii vin mai des acum în restaurant, dar bonul mediu a scăzut undeva la 30-40 de lei faţă de 50-60 de lei înainte de pandemie. Partea de livrări continuă să aibă o pondere importantă în veniturile zilnice, de 40%, faţă de 70% imediat după anii de pandemie.

    „Tinerii apelează în continuare la serviciul de livrări, iar restaurantul este aglomerat între 11.30 şi 15.30 când oamenii iau prânzul şi când ajungem la 90-100 de clienţi în total”.

    În 2023 Green Kitchen a avut o cifră de afaceri de peste un milion de lei, iar acum echipa numără şase angajaţi în timp ce media zilnică a clienţilor a variat între 90 şi 130 de lei. „Anul trecut eram opt, dar colegii care au plecat nu i-am mai înlocuit. Muncim un pic mai mult pentru că anul trecut a fost destul de dificil odată cu majorarea TVA-ului, cu impozitul pe profit, cu impozitul pe dividende, cu toate taxele pe care pe care le-am primit. În plus, ca şi companie, ar trebui să facem ajustări şi atunci, ca să nu mai scumpim am zis că tragem noi un pic mai mult şi facem în aşa fel încât să rămână businessul sustenabil”.

    Încă de când era în Irlanda, visul lui Iulian Suciu era să revină acasă, în România, să implementeze toate cunoştinţele pe care le-a acumulat timp de 12 ani ca şi bucătar-şef, să-şi pună amprenta ca şi bucătar în mâncarea pe care o pregăteşte acasă, să creeze un business care să devină sustenabil şi pe care apoi să îl extindă. Pentru a porni afacerea din România, tânărul bucătar a intrat în proiectul Antreprenor Acasă, derulat de Inceptus din Cluj-Napoca, şi a beneficiat de o finanţare de peste 30.000 de euro.

    „Anul trecut, în august am reuşit să contactăm o firmă din Bucureşti care se ocupă de partea de francizare. Au venit la noi, în Târgu-Mureş. Ne-au evaluat businessul şi ne-au spus că suntem sustenabili şi scalabili, cu mici ajustări pe care trebuie să le facem”.

    Pasul firesc pentru anul acesta, cu un proiect aşezat şi confirmat de piaţa din Târgu-Mureş, este a doua locaţie, în paralel cu accesarea unor fonduri europene pentru digitalizare.

    „Prezentul şi viitorul în industria HoReCa eu le văd cu accent pe digitalizare şi automatizare. Încerc să caut soluţii de a digitaliza cât mai mult, de a dezvolta o aplicaţie web de a căuta echipamente încât să uşureze munca. În industria HoReCa e greu să găseşti oameni şi atunci digitalizarea şi automatizarea vor salva piaţa. Pentru a doua locaţie mă gândesc foarte mult să pun accent pe partea aceasta  de digitalizare şi automatizare”.

    Pentru a accesa fondurile europene de care are nevoie ca să dezvolte businessul, Iulian Suciu lucrează tot cu cei de la Inceptus, iar suma de care ar avea nevoie este de 200.000 de euro. „Eu am fost unul dintre cei 50 de români care au revenit în ţară prin acest proiect, Antreprenor Acasă. O dată la câteva luni le dau un telefon să-mi spună dacă a apărut ceva finanţare pentru zona noastră de horeca. Vă spun sincer, din propria experienţă, că e mult mai uşor să faci un pas înainte atunci când ai o susţinere pe partea de fonduri europene”.

    Cu o astfel de finanţare, visul lui Iulian Suciu de a duce Green Kitchen în Cluj, Timişoara sau Braşov s-ar apropia şi mai tare de realitate.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la Zero. Cum au crescut. Andrei Muşat a pornit Mura my Laundry cu două curăţătorii ecologice în Piteşti, iar acum se pregăteşte s-o deschidă pe a treia

    ♦ Businessul a generat în 2023 o cifră de afaceri de 150.000 de euro şi se află în continuă creştere, spune fondatorul său, care mai are şi alte planuri de dezvoltare. Dorinţa lui este să deschidă o curăţătorie în fiecare oraş mare din ţară.

    O experienţă nefericită la una din curăţătoriile din Piteşti l-a condus pe Andrei Muşat către o idee de afacere, care s-a concretizat în ceea ce este astăzi Mura my Laundry. Totul a pornit în primăvara anului 2021, când soţia lui l-a trimis să ridice nişte perne de la curăţătorie. Nu i-au plăcut serviciile oferite, iar acesta a fost declicul.

    „De profesie sunt inginer auto şi am lucrat în domeniul construcţiilor. În 2019 am luat un an de pauză, apoi a venit pandemia şi m-am gândit că trebuie să încep să fac ceva. Voiam să deschid un business, dar nu eram hotărât în ce domeniu“, a povestit Andrei Muşat la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    A studiat domeniul curăţătoriilor şi businessurile de profil din Piteşti, iar la un moment dat a luat legătura cu un francizor din această industrie. Planul iniţial a fost să preia o franciză, însă nu s-a simţit confortabil în acest gen de business, aşa că a hotărât să renunţe la ideea de franciză şi să pornească un concept propriu, de la zero, cu ajutorul soţiei sale.

    „Am deschis în aprilie 2022, pornind la drum cu două locaţii şi cu o echipă de cinci oameni. Acum suntem opt, iar până în vară vreau să ne extindem până la 11-12.“

    „În aprilie anul acesta vom deschide a treia curăţătorie, în cadrul unui mall care urmează să fie inaugurat. În prezent suntem în curs de amenajare.“

    Investiţia iniţială pentru primele două curăţătorii a fost de 150.000 de euro. Fiecare dintre cele două puncte de lucru furnizează servicii complete, pentru haine, accesorii, încălţăminte, inclusiv servicii de croitorie.

    „Facem şi livrări la domiciliul clienţilor şi de asemenea şi preluăm obiectele care trebuie curăţate. O pondere de 95% din clienţii noştri este din Piteşti, dar avem comenzi din toată ţara. Am primit comenzi online şi din Bucureşti, pentru produse mai speciale, precum ii vechi, pălării, costume moto, clăpari sau pulovere intrate la apă. Curăţăm orice în afară de covoare. Avem cerere şi pentru acelea, dar e vorba despre alte procese“, a mai spus Andrei Muşat.

    Pentru o cămaşă, serviciul de spălat şi călcat la Mura my Laundry costă 20 de lei. Businessul a generat în 2023 o cifră de afaceri de 150.000 de euro şi se află în continuă creştere, spune fondatorul său, care mai are şi alte planuri de dezvoltare. Dorinţa lui este să deschidă o curăţătorie în fiecare oraş mare din ţară.

    Andrei Muşat a ales să se implice mai mult în industria în care activează, aşa că este membru fondator al singurei asociaţii din domeniul curăţătoriilor din România „ Grupul Român de Întreţinere a Textilelor. Scopul este schimbarea unor legi şi normative care vizează această industrie.

    „Am întâmpinat multe dificultăţi când am deschis această afacere şi îmi doresc să schimb ceva, pentru ca pe viitor altcineva să găsească totul cum mi-ar fi plăcut şi mie să găsesc.“

    Anul acesta, Mura my Laundry a lansat şi o soluţie nouă pentru transportul hainelor la şi de la curăţătorie. Este vorba despre un sac-husă din material impermeabil, care poate fi folosit atât pentru a duce hainele la curăţătorie, cât şi pentru a le prelua, evitându-se astfel risipa foliilor de plastic utilizate în mod obişnuit. Produsul este deocamdată abia în faza de testare printre clienţi.

    „Folia este singurul lucru, deocamdată, care nu este ecologic la noi. La finalul anului 2025 însă, la noi în curăţătorie nu va mai exista folie de plastic“, spune Andrei Muşat.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Drumul anevoios al unei românce de la idee până la crearea unei afaceri profitabile în ţara noastră. Tot businessul ei se îvârte în jurul unei singure plante

    Diana Poleac înfiinţa în urmă cu 11 ani o firmă cu scopul de a cumpăra şi a cultiva terenuri agricole. În 2018, profita de o oportunitate de finanţare şi învăţa ce înseamnă cultivarea cătinei, pentru ca, din 2023, să dezvolte un brand de suc care are la bază aceste fructe. Este povestea plantaţiei Cătineaţa.

    Premier Agro Concept SRL a luat naştere din dorinţa Dianei de a cultiva terenurile agricole din Curteşti, judeţul Botoşani, care fuseseră cândva livadă. A vrut să pună bazele unei plantaţii ecologice. Până la Cătineaţa, drumul a fost lent, natural, la fel cum creşte, de altfel, şi cătina. „În anul 2018, Premier Agro Concept SRL s-a calificat şi a semnat un contract de finanţare cu fonduri europene prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, proiectul fiind «Înfiinţare plantaţie de cătină în localitatea Curteşti, judeţul Botoşani»”, povesteşte Diana Poleac. Iniţial, investiţia a fost evaluată la 1 milion de euro fără TVA, finanţarea nerambursabilă fiind de 90% din această sumă.

    Cu toate acestea, în perioada implementării, şi-au făcut simţite efectele criza materialelor de construcţie, inflaţia, deprecierea cursului valutar şi alte reminiscenţe ale pandemiei, ceea ce a făcut ca valoarea reală a proiectului să ajungă, în final, la 1,2 milioane de euro fără TVA. Costurile suplimentare au fost suportate exclusiv de Diana.

    Suprafaţa aferentă proiectului cu fonduri europene este de 9 hectare, din care 8,2 hectare sunt cultivate, iar diferenţa reprezintă suprafaţa căilor de acces şi amplasamentul secţiei de procesare. „Pe lângă valoarea proiectului, am investit în reţeaua electrică de medie tensiune, aşadar valoarea totală a investiţiei a ajuns la aproximativ 1,3 milioane euro, din care 400.000 de euro fonduri proprii. La acestea, se adaugă valoarea terenului de aproximativ 200.000 de euro, terenul fiind poziţionat în zona metropolitană a oraşului Botoşani.”

    Diana Poleac a realizat, astfel, o microfermă agricolă de cătină care, peste doi ani, ar trebui să genereze venituri de 160.000 de euro anual, cu un profit de maximum 60.000 de euro pe an, ceea ce ar duce la amortizarea investiţiei în zece ani, arată calculele. Fără coparticipare europeană, o astfel de investiţie ar fi nerentabilă, spune ea. „După finalizarea proiectului cu ferma de cătină, în 2023 ne-am calificat şi am semnat cu Autoritatea de Management POC 2014-2020, organizată în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, un contract de finanţare pentru proiectul «Diversificarea activităţii Premier Agro Concept SRL prin achiziţionarea de echipamente necesare retehnologizării», scopul fiind acela de a înfiinţa o fabrică de sucuri de fructe.”

    Proiectul a fost, spune astăzi Diana, „o dezamăgire şi o lecţie învăţată”, deoarece, după semnarea contractului, au fost scoase anumite utilaje din lista cheltuielilor eligibile, ceea ce i-a cauzat pierderi de aproximativ 50.000 de euro, pe lângă foarte mult timp dedicat. A mers însă mai departe cu planul, aşa că a investit în microferma de sucuri, apoi a creat spaţii suplimentare de congelare şi refrigerare şi a montat panouri fotovoltaice, concomitent cu achiziţia şi plantarea de noi suprafeţe cu cătină. „În prezent, avem o suprafaţă cultivatăde 12 hecta e şi urmează să plantăm în primăvară încă 2 hectare. Pentru anul 2025 avem deja achiziţionată şi pregătită de plantare o suprafaţă de 8 hectare terasată. Astfel, în final vom avea o microfermă capabilă să producă în jur de 200 de tone de fructe de cătină anual, cu un venit estimat de 400.000 de euro pe an şi un profit de 250.000 de euro pe an. Avem în vedere modernizarea şi diversificarea secţiei de procesare a fructelor de cătină, care ar putea să crească semnificativ veniturile.”

    Sucul Cătineaţa este produs de la zero în comuna Curteşti din judeţul Botoşani, iar vânzările se fac atât online, cât şi direct de la punctul de desfacere aflat la poarta fermei.

    În acest moment, compania poate produce şi îmbutelia în jur de 10.000 de sticle de suc Cătineaţa pe lună, cu venituri de aproximativ 20.000 de euro. „Dorim să diversificăm produsele obţinute din fructul de cătină şi ne gândim la uleiuri şi coloranţi. Vom vedea ce disponibilităţi financiare ne va rezerva viitorul, însă cu siguranţă avem nevoie de proiecte europene sau de parteneri, întrucât veniturile obţinute în acest moment nu pot susţine investiţiile necesare unei dezvoltări sustenabile.” În gestionarea businessului, Dianei îi mai sunt alături doi tineri ingineri agronomi, Andrei Dăscălescu şi Andreea Dăscălescu, şi şase muncitori cu diferite calificări. Ea este absolventă de business la VIVES University of Applied Sciences, în Belgia, şi de marketing la Universitatea Sheffield din Marea Britanie. „Văzând oportunitatea pentru un business cu produse ecologice, mi-am dorit să înfiinţez o microfermă, iar faptul că am ales să cultiv cătină se datorează, în parte, oportunităţilor de finanţare nerambursabilă şi calităţilor terenului, dar şi profesiei tatălui meu, care este inginer silvic.” Sucul Cătineaţa este produs de la zero în comuna Curteşti din judeţul Botoşani, iar vânzările se fac atât online, cât şi direct de la punctul de desfacere aflat la poarta fermei.   

    „Deocamdată avem listate produsele în câteva cafenele, baruri, pizzerii, restaurante, centre medicale şi un market local din Botoşani, fiind prezenţi şi în locaţii din Câmpulung Moldovenesc, Roman, Craiova şi Bucureşti. În funcţie de numărul de comenzi, în Botoşani onorăm personal livrările, iar pentru alte oraşe apelăm la servicii de curierat.” Cătineaţa a ajuns şi la târguri, prezentări şi evenimente destinate persoanelor interesate de un stil de viaţă sănătos. Diana Poleac a început, de asemenea, demersurile pentru vânzarea fructelor şi a sucurilor inclusiv în Germania şi Elveţia. „Am livrat în 2023 primul camion de fructe de cătină în Germania şi am primit deja o invitaţie la sediul clientului pentru discuţii privind colaborarea viitoare şi diversificarea relaţiei comerciale şi, posibil, legat de producţie. În Elveţia avem un colaborator important în persoana Excelenţei Sale Prinţul Dimitrie Sturdza care ne ajută să identificăm clienţi interesaţi şi cu potenţial investiţional”, mai povesteşte Diana Poleac.

    Diana Poleac este absolventă de business la VIVES University of Applied Sciences, în Belgia, şi de marketing la Universitatea Sheffield din Marea Britanie.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Fabrica de Emoţii – clinică de psihoterapie (Bucureşti)

    Fondator: Răzvan Tănase

    Investiţii: peste 30.000 de euro

    Prezenţă: online şi în Craiova

    HR Broker – agenţie de recrutare (Bucureşti)

    Fondatoare: Raluca Hurduc

    Cifră de afaceri în 2023: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Joyard – pensiune (jud. Sibiu)

    Fondator: Adina şi Claudiu Hila

    Investiţii: peste 300.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 680.000 de lei (136.000 de euro)

    Prezenţă: Porumbacu de Sus, judeţul Sibiu

    Lanelka – brand de haine (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Kinga Kelemen

    Investiţie iniţială: 34.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 150.000 de lei (30.000 de euro)

    Prezenţă: online şi într-un magazin fizic de produse handmade din Cluj-Napoca

    Fiastru – agenţie de servicii creative (Bucureşti)

    Fondatori: Otilia şi Mihnea Fiastru

    Prezenţă: Bucureşti

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea a două tinere din România care şi-au pus experienţa şi pasiunile la un loc şi au creat o afacere profitabilă

    Artizanal, cu migală, în Bucureşti, Gabriela Deleanu şi Alexandra Cojocaru taie, cos şi croiesc haine noi şi preţioase pentru cărţi noi şi vechi, făcând ca plăcerea cititului să devină astfel şi mai frumoasă. Se numesc BooksHuggers şi fac ca aceste mici accesorii, la care mulţi dintre noi nici nu s-ar fi gândit vreodată, să devină de acum înainte aproape indispensabile.

    A început de la nevoia mea de o copertă rezistentă şi refolosibilă. Îmi plac cărţile, le admir coperţile, doar că nu sunt mereu atentă când le arunc în geantă. Aşa că am căutat soluţii şi am dat peste ideea de a folosi fie coli de hârtie – ceea ce înseamnă risipă la fiecare carte –, fie coperţile de plastic pe care le foloseam în şcoală”, povesteşte Gabriela Deleanu. A apelat la o rudă, cu rugămintea s-o ajute cu o copertă textilă, pentru care, ulterior, a primit aprecieri şi comentarii pozitive. Asta a inspirat-o să creeze altele în continuare, iar pe unele dintre ele le-a dat prietenilor, fiind confecţionate din materiale refolosite.

    Când numărul a devenit tot mai mare, s-a gândit cum ar fi să monetizeze hobby-ul acesta. „Am deschis un cont de Instagram, am povestit cu Alexandra, o prietenă care era pasionată şi susţinea ideea, iar în septembrie 2023 am dat drumul oficial la BooksHuggers.shop.

    Alexandra a preluat partea de producţie, iar eu mă ocup de toate celelalte lucruri.” Şi-au extins mai departe colecţia de produse cu tricouri şi tote bag-uri, apoi cu ilustraţii ale animalelor de companie care le sunt alături atunci când citesc şi aşa BooksHuggers a devenit, dintr-o idee mică, o afacere de la zero, care completează experienţa de peste zece ani a Gabrielei în marketing şi pe cea a Alexandrei ca business analyst şi trainer. „Uneori avem cereri custom (personalizate – trad.) de la clienţi, aşa că ne ajută să nu lucrăm cu stocuri mari. Iar pentru tricouri şi tote bag-uri lucrăm cu un magazin dedicat, tot din Bucureşti. Toate produsele le vindem online.”

    Au pus la bătaie în jur de 2.000 de euro, bani necesari pentru aspecte administrative şi pentru stocurile de materiale, chiar şi limitate. Constant lucrează la modele noi de produse, testează reacţiile clienţilor şi se îndreaptă într-o direcţia sau alta, atunci când este nevoie. Pentru că se ocupă atât de producţie, cât şi de comercializarea produselor, a fost o provocare să se organizeze din punct de vedere administrativ, dar au avut parte şi de ajutor, aşa că nu a fost extrem de complicat. „Abia am lansat afacerea, aşa că pentru noi este important product market fit în această perioadă. Din fericire, ne putem lăuda cu încasări constante, un trend ascendent pentru numărul lunar de clienţi şi cu feedback pozitiv din partea acestora.” Pentru 2024, Gabriela Deleanu şi Alexandra Cojocaru plănuiesc să extindă gama de produse din magazinul online, astfel încât un cumpărător să poată găsi acolo un întreg kit cadou atunci când vrea să facă un cadou pentru un prieten cititor. „În prezent, purtăm discuţii cu mai multe librării pentru a avea coperţile pe rafturi, sper ca şi partea aceasta să se concretizeze în curând.”

    Clienţii BooksHuggers sunt cititori din toată ţara, oameni care vor să aibă grijă de cărţile lor, care sunt mereu pe fugă, dar care au mereu o carte în geantă. Probabil mulţi dintre voi deja s-au recunoscut în această descriere. Preţul unei coperţi începe de la 45 lei şi poate varia în funcţie de material, dimensiune, broderie extra. Semnele de carte sunt 20 de lei. „Am setat preţurile la minimul posibil, astfel încât acesta să nu fie un impediment în achiziţie”, spun cele două fondatoare.  

    Preţul unei coperţi începe de la 45 lei şi poate varia în funcţie de material, dimensiune, broderie extra. Semnele de carte sunt 20 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Maruki Art – ilustraţii şi figurine textile (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Bianca AntonPrezenţă: pe platformele Dichisar, Iarmaroc, pe reţelele sociale

    De Ionescu – brand de modă din materiale naturale (Sibiu)

    Fondator: Ionuţ Rus

    Prezenţă: Sibiu, naţională, internaţională

    Cucinetta – restaurant cu specific italienesc (Constanţa)

    Fondator: Dan Dică

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: pe strada Ştefan cel Mare din Constanţa

    Diana Nicolaie – designer de interior şi artist vizual (Bucureşti)

    Prezenţă: Bucureşti

    TomBabe – brand de modă (Timişoara)

    Fondatoare: Ina Biebel

    Prezenţă: un magazin în Timişoara şi online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. Stup Edition. Alexandru Gherbezeanu, un tânăr pasionat de calculatoare, a înfiinţat Cubetic GHWS, o companie care furnizează soluţii IT, şi a strâns în portofoliu circa 100 de clienţi din toată ţara în primul an de activitate

    ♦ Cei mai mulţi clienţi sunt din Olt, Dolj sau Braşov şi vin atât din zona publică, cât şi din cea privată ♦ Proiectele Cubetic încep de la 30.000-50.000 de euro şi pot merge până la câteva sute de mii de euro ♦ Compania oferă inclusiv mentenanţă.

    Alexandru Gherbezeanu, un tânăr pasionat de calculatoare, a pus bazele proiectului Cubetic GHWS, o companie care furnizează soluţii IT, acum un an şi jumătate şi a reuşit să strângă în portofoliu 100 de clienţi din toată România. După ce a terminat liceul, el a plecat în străinătate, unde a lucrat în domeniu şi a acumulat experienţă pe care ulterior a folosit-o în propria sa afacere. „Imediat după perioada liceului am căutat să mă angajez în România, însă am prins perioada în care toată lumea cerea să ai experienţă. M-am hotărât ulterior să plec în străinătate şi am lucrat Spania, Belgia şi UK, dar m-am întors în România. Cred că am reuşit să culeg de acolo mentalităţi şi stilul lor de a trăi, pe care mi l-aş dori şi pentru noi, românii – sunt mult mai relaxaţi şi prietenoşi”, a povestit antreprenorul. Cubetic a pornit oficial în primăvara anului 2022. Alexandru Gherbezeanu spune că începutul a fost greu, căci resursele erau puţine, însă a reuşit să pună pe roate proiectul pe care îl avea în minte. 

    Iniţial, el oferea prin proiectul său antreprenorial servicii, aceasta fiind varianta cea mai sigură pentru un business aflat la început de drum, dar pe parcurs, fondatorul a introdus şi partea de livrare de echipamente.  „Primele contracte au fost extrem de grele. Am plecat la drum cu ideea de a oferi consultanţă, deci, practic, servicii. În zona de servicii nu ai nevoie de cashflow, ci doar de o maşină şi benzină. Când am introdus zona de echipamente, nu aveam cashflow aproape deloc astfel încât să pot livra”, a adăugat el. Un sprijin important pentru Cubetic, povesteşte antreprenorul, a venit din Stup, hubul pe care Banca Transilvania l-a creat pentru a fi alături de micii antreprenori care au nevoie de o direcţie, de un sfat sau chiar de finanţare, cum s-a întâmplat în cazul lui Alexandru Gherbezeanu.

    El a venit pentru prima dată în Stup cu gândul de a obţine finanţare pentru businessul său. „Am luat un credit de la BT Mic cu ajutorul căruia am reuşit să rulez câteva echipamente. Ulterior, am revenit în Stup pentru o linie de credit.”

    Activitatea lui de zi cu zi implică atât muncă de birou, cât şi muncă de teren. Practic, fondatorul Cubetic merge prin ţară la diferiţi clienţi care au nevoie de echipamente sau soluţii IT în companiile lor. Cei mai mulţi clienţi vin prin recomandări şi sunt din Olt, Dolj sau Braşov.

    „Clienţii noştri sunt atât din zona publică, cât şi din cea privată. Lunar fac peste 5.000 de kilometri în ţară”, a menţionat acesta.

    Proiectele pe care le are Cubetic, detaliază fondatorul, sunt atât de dimensiuni mari, cu o valoare de câteva sute de mii de euro, cât şi proiecte mai mici, între 30.000 de euro şi 50.000 de euro. Fiecare produs, adaugă el, trebuie adaptat pe nevoile clienţilor. Cubetic se ocupă inclusiv de partea de mentenanţă.

    Astăzi, echipa Cubetic numără patru persoane. Alexandru Gherbezeanu spune că ar mai fi nevoie de „nişte zeci de oameni” în echipă, iar planul său pentru anul acesta este în direcţia de a crea noi locuri de muncă, atât cât îi permite stadiul în care se află compania, aceasta fiind încă la început de drum.

    Anul trecut, după cum spune antreprenorul, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 3 mil. lei. În 2024, fondatorul îşi propune să ducă compania Cubetic GHWS la afaceri de minim 5 mil. lei.

    Pasiunea lui Alexandru Gherbezeanu pentru calculatoare a pornit încă din copilărie – de la jocurile pe calculator, până la reparaţii, activitate pe care el o avea pe vremea când era elev la liceu.

    „Înainte de 18 ani chiar mă ocupam cu reparaţii de calculatoare, dar nu am avut noroc la acel moment să prind un job în acest domeniu. Am revenit ulterior şi am lucrat în zona de distribuţie IT cu doi distribuitori, unde am învăţat destul de multe, de la cum funcţionează producţia echipamentelor şi până când ajung la clientul final”, a povestit el.

    Aşa a reuşit să acumuleze experienţă şi know-how în ceea ce priveşte activitatea pe care o desfăşoară în cadrul Cubetic. Însă, pe partea de antreprenoriat, el spune că a învăţat pas cu pas, după ce a pornit afacerea şi că a mizat mult pe improvizaţie şi s-a ghidat după nevoia clientului.

    „Ca antreprenor eşti liber să munceşti cât vrei. Asta înseamnă zile cu câte 16, 20 sau chiar 22 de ore de muncă. Dar sunt frumoase pentru că îmi place ce fac. (…) Cred că cel mai greu este începutul şi partea de cashflow. Altfel, cât timp îţi place să munceşti, nu cred că e nimic gru. Trebuie doar să vrei.”

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

  • Povestea unei afaceri începute din pasiunea unui copil pentru ce făcea vecinul său. Acum, după ce a lucrat mai mulţi ani pentru alţii, el are propriul business, vânzând alimentul care nu se strică niciodată

    O copilărie petrecută la munte, într-o regiune cu verdeaţă, păduri şi animale, a sădit în sufletul lui Ionuţ Ocneanu o preferinţă aparte pentru natură, dar şi pentru albine şi apicultură. Îşi aminteşte şi azi cum obişnuia să-şi arunce privirea peste gard, la vecinul său, care avea câţiva stupi în grădina din spatele casei. Ani mai târziu, acea mare pasiune a micului copil a luat o altă formă.

    Împărtăşeam dragostea faţă de meleagul nostru plin de verdeaţă şi puritate, iar eu eram fascinat de pasiunea vecinului meu pentru apicultură. Astfel, ne petreceam ore bune împreună – el lucra la stupi, eu îi ţineam companie şi încercam să aflu secretele muncii lui. Entuziasmul meu l-a determinat să mă invite să particip la procesul extracţiei. Cu grijă şi atenţie îl ajutam să scoată mierea cu o centrifugă manuală şi eram atât de încântat de tot procesul!”, îşi aminteşte Ionuţ Ocneanu. Povestea continuă şi astăzi pentru că, ani mai târziu, Ionuţ a ales să-şi cumpere propriii stupi. Putea acum să pună în practică tot ce învăţase în copilărie de la vecinul lui, dar nu s-a oprit aici.

    A început să şi studieze, ca să îmbunătăţească tehnicile de producţie. Pe măsură ce trecea timpul, îşi dădea seama că asta îi este menirea. Pentru că albinele îl surprindeau mai mult în fiecare zi. Aşa a luat naştere, subtil, brandul de miere Colonia, inspirat chiar de coloniile – familiile – de albine. Businessul funcţionează astăzi prin compania Evicom Honey, iar lui Ionuţ i s-a alăturat soţia sa, Elena, semn că tot mierea a fost liantul care a coagulat şi povestea lor de dragoste.

    Amândoi au la comun o experienţă de aproximativ două decenii în companii multinaţionale de top, în vânzări şi marketing, lucru care i-a ajutat foarte mult în crearea şi dezvoltarea businessului, în înţelegerea pieţei, a clienţilor, identificarea şi acoperirea nevoilor consumatorilor. „Afacerea este dezvoltată în Curtea de Argeş, o zonă subcarpatică propice creşterii albinelor şi foarte bogată în flora naturală sălbatică. Fabrica pe care am construit-o, de 600 de metri pătraţi, îndeplineşte standardele de procesare europene.”

    Procesul de fabricare a produselor apicole începe în fiecare an cu colectarea de polen, miere de salcâm, tei, polifloră, Colonia având infrastructura proprie pentru a muta 200 de stupi pe noapte. Zonele de cules încep de la Calafat, Călăraşi şi continuă în Dâmboviţa, Vâlcea, Argeş, Ciucurova – cea mai mare pădure de tei din Europa. Stupii sunt mutaţi destul de des pentru a maximiza producţia anuală de miere. Calculele investiţiilor făcute pe perioada celor zece ani de la lansarea afacerii depăşesc 600.000 euro, iar profitul este permanent reinvestit pentru dezvoltarea liniilor de producţie şi pentru promovare. „În 2023, cifra de afaceri a depăşit 300.000 de euro, cu un estimat pentru 2024 de aproximativ 900.000 de euro, luând în calcul deschiderea exportului pe pieţele din Europa.

    Cu sprijinul asociaţiilor în care suntem membri, APAR şi Bio România, am început să participăm la o serie de târguri internaţionale care ne oferă oportunităţi de dezvoltare a businessului pe pieţele externe.” Numărul de angajaţi ai Evicom Honey s-a dublat anul trecut faţă de 2022, acum fiind implicaţi douăsprezece persoane – apicultori, tâmplari şi lucrători în fabrică. Anul trecut, familia Ocneanu a continuat dezvoltarea segmentului de suplimente alimentare pe bază de produse apicole, mai exact produse pentru imunitate şi pentru susţinerea sănătăţii organismului, precum imunomix, păstură, polenuri crude şi uscate. „Albinele fac în stup produse cu proprietăţi uimitoare, pe care noi încercăm să le valorificăm la maximum”, spune cu mândrie Ionuţ Ocneanu. 

    Cei care cumpără de la Colonia sunt atât consumatorii finali, cât şi distribuitori, precum reţele de magazine fizice şi online ca Bebe Tei, Farmacia Tei, Dr. Max, Sezamo, Freshful şi magazine tip băcănii. „Un segment important pentru noi îl reprezintă, de asemenea, companiile care doresc să ofere cadouri de sărbători angajaţilor şi partenerilor, noi oferindu-le cutii de cadou din lemn, personalizate, ce conţin diverse produse apicole.” Un borcan de miere-cremă polifloră de 270 de grame, de pildă, costă, potrivit site-ului Honey Colonia, 16,5 lei, în vreme ce un borcan de miere de tei cu acelaşi gramaj costă 18 lei.  

    „În 2024 ne propunem să devenim stupina cu cel mai mare număr de familii de albine acreditată eco din România şi să continuăm dezvoltarea de noi produse în categoria de suplimente alimentare, în colaborare cu un doctor apiterapeut, să intrăm pe piaţa HoReCa cu pliculeţele de miere şi să continuăm dezvoltarea pieţelor externe”, mai spune Ionuţ Ocneanu. De-a lungul timpului, atât el, cât şi soţia lui au avut multe lucruri de învăţat şi multe obstacole de depăşit când vine vorba de creşterea albinelor, însă şi-au asumat că niciodată nu le pot şti pe toate. Cele mai mari bătăi de cap le dă însă vremea. „Dacă vremea este frumoasă şi călduroasă, albinele pot colecta nectarul din flori, însă dacă este rece şi ploioasă, nu părăsesc stupii şi astfel productivitatea are mult de suferit. O altă mare provocare cu care ne confruntăm în România este că nu toţi oamenii cunosc suficiente informaţii despre miere, astfel încât să aleagă produsele în funcţie de calitate şi beneficii.”  

    „În 2024 ne propunem să devenim stupina cu cel mai mare număr de familii de albine acreditată eco din România şi să continuăm dezvoltarea de noi produse în categoria de suplimente alimentare, în colaborare cu un doctor apiterapeut, să intrăm pe piaţa HoReCa cu pliculeţele de miere şi să continuăm dezvoltarea pieţelor externe.“ Ionuţ Ocneanu, cofondator Colonia

    Un borcan de miere-cremă polifloră de 270 de grame, de pildă, costă, potrivit site-ului Honey Colonia, 16,5 lei, în vreme ce un borcan de miere de tei cu acelaşi gramaj costă 18 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Oramura – brand de dulciuri (Botoşani)

    Fondatoare: Lorena Ţăruş

    Prezenţă: în Bucureşti, Râmnicu Sărat şi în străinătate

    KOKOWA – brand de ciocolată bean to bar

    Fondatoare: Oana Macovei

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei (400 de euro)

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, şi în magazinul Demmers Teehouse Cluj Napoca

    Zenvita Kombucha – brand de kombucha (Bucureşti)

    Fondatoare: Iulia Suciu

    Investiţii: peste 20.000 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, în cafenele de specialitate, băcănii, restaurante vegane din Bucureşti şi din ţară

    Şura cu bunătăţi – atelier de dulceţuri (Copalnic-Mănăştur, jud. Maramureş)

    Fondatori: Ioana Oltean şi soţul ei, Ştefan

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: în câteva magazine din reţeaua Profi şi în mai multe băcănii

    Origo redi at originem – brand de palincă (Ştefeşti, jud. Prahova)

    Fondatori: Mihai Stroescu şi Ioana

    Preoteasa

    Investiţii: peste 50.000 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, în băcănii şi în magazinele din aeroportul Otopeni

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. Florin Neby şi Alexandru Andrieş vor să cucerească lumea cu show-uri cu acrobaţi şi artişti. Prima oprire importantă – festivalul Tomorrowland

    ♦ Cei doi tineri au început cu o investiţie de 10.000 de euro, care a inclus printre altele crearea firmei, a imaginii şi primele costume ♦ În total, ShowUp lucrează cu mai bine de 20 de colaboratori, fie că este vorba de artişti, acrobaţi sau sunetişti şi coordonatori.

    Florin Neby şi Alexandru Andrieş, doi foşti gimnaşti medaliaţi la nivel internaţional, au fondat în urmă cu mai bine de un an ShowUp, o companie care creează momente artistice pentru evenimente private, corporate, dar şi pentru festivaluri internaţionale.

    „Noi am început acest proiect acum un an şi aproximativ două luni şi atunci ne-am împărţit cumva atribuţiile în ceea ce priveşte bunul mers al companiei. Astfel, Alex se ocupă preponderent de partea artistică. Eu mă ocup de partea administrativă şi în felul ăsta fiecare are atribuţiile lui“, povesteşte Florin Neby, cofondator al ShowUp. El spune că de la început au stabilit împreună să aducă tot ce înseamnă acrobaţiile spre partea de show, nu de circ, şi să îmbrace totul într-o haină spectaculoasă şi din punct de vedere vizual, adăugând lumini şi panouri de exemplu. În funcţie de anvergura spectacolului, acesta poate să dureze de la 5 minute până la 45 de minute. „Spre exemplu, la final de de 2023, am avut un eveniment la care acrobaţii noştri au stat în locaţia respectivă 2,5 ore şi pe parcursul desfăşurării evenimentului am avut diverse intervenţii în funcţie de cererea respectivă. Noi ne putem adapta. Nu este nimic impus, totul se adaptează, totul se personalizează. Tot ce înseamnă prestaţia artistică, tot ce înseamnă recuzită o putem concepe de la zero şi oricum facem asta. Ne-am asumat lucrul ăsta de la bun început, ca noi să venim cu partea de recuzită de fiecare dată, în fiecare eveniment“, a punctat Florin.

    Au avut situaţii în care au participat la un eveniment anunţat cu scurt timp înainte, dar Florin spune că pentru că au nevoie de cel puţin 30 de zile pentru a veni cu ceva unic.

    Cât despre numărul de oameni implicaţi în evenimentele ShowUp, Florin Neby menţionează că au peste 25 de artişti cu care colaborează, dar la acest număr se adaugă şi sunetişti şi coregrafi de exemplu. „Întotdeauna artiştii vor merge la eveniment însoţiţi de coordonatori, pentru că artistul trebuie să se concentreze doar pe prestaţia lui. Mai departe trebuie să existe oamenii în spate care să le administreze tot ce înseamnă set-up corect, tot ce înseamnă siguranţă, tot ce înseamnă timing etc“. În 2023, ShowUp a avut deja 35 de evenimente, reuşind o cifră de afaceri care se apropie de 100.000 de euro, şi anul acesta cei doi tineri vor să dubleze numărul de evenimente.

    „Cu siguranţă  un pas foarte important pentru noi este că anul ăsta ieşim din ţară fiind parte din anumite festivaluri care se vor desfăşura la nivel internaţional. Cu siguranţă, anul ăsta o să ne vedeţi la Tomorrowland“, a mai spus Florin. Anul trecut, ShowUp a fost pe main stage la Untold, drept urmare acum tinerii ţintesc cele mai mari scene.

    „De ce? Pentru că aducem în momentul de faţă un suflu pe care sincer, nu-l vedem nici măcar la nivel internaţional. Şi aici mă refer la zona de tehnologie care se poate mixa foarte fain cu zona artistică şi în felul ăsta să creezi momente neaşteptate“. Cei doi tineri au început practic cu o investiţie de 10.000 de euro, sumă care a inclus crearea firmei ShowUp, a imaginii şi câteva costume. Un spectacol marca ShowUp poate să coste de la 1.000 de euro până la 15.000 de euro, în funcţie de complexitate, numărul de artişti etc. Următorul pas în dezvoltarea ShowUp este crearea unui spectacol pe care artiştii il pot desfăşura în săli mari şi pe care să-l ducă şi peste graniţă.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Povestea unei tinere corporatiste din România care a renunţat să mai muncească pentru alţii şi a început o afacere profitabilă

    Aproape două decenii petrecute în domeniul vânzărilor în industria FMCG au continuat, pentru Andreea Geosanu, cu o afacere inspirată de postările unui creator din Marea Britanie. Şi-a descoperit astfel această latură artistică şi a ales s-o valorifice, ducând totul la următorul nivel, sub numele Geosy art & joy, adică un atelier de accesorii şi decoraţiuni din răşină acrilică.

    Urmărind activitatea unui creator din Marea Britanie, m-am îndrăgostit de tot procesul de creare a acestui tip de produse. Au urmat circa cinci-şase luni de cercetări, pentru că nu găseam detalii despre materialul folosit, iar paşii care trebuie urmaţi pentru a ajunge la produsul finit trebuia stăpâniţi foarte bine. În septembrie 2022, am făcut prima comandă în Marea Britanie, ca să pot experimenta”, îşi aminteşte Andreea.

    Îşi dorea deja să elimine plasticul din viaţa ei în măsura în care este posibil, aşa că o afacere cu un material alternativ în centru a fost un pas în plus în direcţia pe care îşi dorea s-o urmeze. „Am făcut un brainstorming împreună cu două colege din marketing, pentru a găsi numele potrivit. Eu eram axată pe «joy» (bucurie – trad.), pentru că ştiam că asta vreau să aduc fiecărei persoane care avea să privească sau să deţină un produs creat de mine.

    Apoi a venit «Geosy», de la numele meu – aşa mă strigau colegii la ultimul loc de muncă – şi «art» (artă – trad.), la sugestia uneia dintre colege.” Aşa a început să-şi petreacă timpul făcând ceva ce îi aduce şi ei bucurie, fără a petrece zece ore pe zi pe teren, cu stres şi nervi adesea. În timpul concediului de creştere a celui de-al doilea băiat al ei, Andreea Geosanu a căpătat şi mai multă încredere că poate face ceva pentru ea însăşi. „Am 37 de ani, sunt absolventă de Relaţii Publice şi Publicitate, am urmat şi un master în publicitate, apoi am fost supervisor, reprezentant de vânzări, director adjunct de vânzări în companii locale, naţionale şi internaţionale.

    Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.” A pornit cu o investiţie de 15.000 de euro, pentru că materia primă este destul de scumpă, lucru valabil atât pentru răşina acrilică pe care o foloseşte, cât şi pentru pigmenţi. „În social media trebuie să creezi mereu conţinut, pentru ca algoritmul să nu te uite, şi de aceea mereu creez, chiar dacă acasă se adună cutiile cu stocuri de produse. Pentru orice creez am nevoie de matriţe, al căror preţ îl recuperez greu în timp.

    Două dintre valorile după care mă ghidez sunt diversitatea şi versatilitatea produselor.” Andreea Geosanu a creat un loc de lucru chiar în camera fiului ei de 11 ani, unde a ocupat deja jumătate din spaţiu cu materiale şi cutii. Tot ce creează ajunge pe Facebook şi pe Instagram, unde îşi şi vinde produsele, alături de alte două platforme online. „Am încercat să ţin evidenţa intrărilor şi a ieşirilor, dar pentru un astfel de început, în care experimentezi mult şi oferi cadouri, e cale lungă până la profit.

    Mi-am produs să închei colaborări cu alte persoane şi locuri creative şi astfel am reuşit să creez combinaţii de produse cu o altă Andreea, care face caligrafie. Am mai colaborat cu două afaceri mici, locale, care se ocupă cu umplerea şi reumplerea vaselor cu ceară naturală din soia, şi am reuşit să introduc vazele decorative în două florării.” Andreea îşi doreşte însă să intre în mai multe magazine locale, precum şi să organizeze ateliere pentru copii şi adulţi şi să participe la cât mai multe târguri de creaţii handmade. Clienţii persoane fizice care cumpără de la Geosy art & joy sunt în general iubitorii de lucruri create manual, oamenii care îşi doresc să înlocuiască produsele din plastic din casa lor cu unele mai durabile, cei care vor să cumpere local, pentru a ajuta micii antreprenori. Este vorba mai ales despre femei, cu vârste între 18 şi 45 de ani.

    Cât despre preţuri, acestea pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje. Mâna de lucru nici măcar nu este inclusă în preţ. „Provocări sunt în fiecare zi: să găsesc timp să creez, pentru că un produs are nevoie de trei zile până să fie gata de vânzare; să postez pe Facebook şi Instagram; să găsesc soluţii pentru ca oamenii să afle despre Geosy art & joy; să caut surse de inspiraţie; să am răbdare cu acest mic business”, mărturiseşte Andreea Geosanu.   

    „Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.“ Andreea Geosanu, fondatoarea Geosy art & joy

    Preţurile pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje.