BusinessMagazin

Tag: adoptare

  • România se pregăteşte pentru aderarea la euro. Viorica Dăncilă: Ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro până în 2024

    „Vom discuta astăzi (miercuri-n.r) despre documentele necesare pentru pregătirea trecerii României la moneda unică europeană, elaborate în cadrul Comisiei Naţionale, constituită în acest scop.

    Adoptarea monedei euro este un proiect complex, de mare avergură, care trebuie temeinic pregătit prin implicarea specialiştilor, a mediului academic, patronatelor, sindicatelor, partidelor politice, societăţii civile şi desigur a tuturor instituţiilor cu resposabilităţi în domeniu. În cursul anului trecut comisia din care au făcut parte reprezentanţi ai acestor structuri au avut o activitate intensă cu reuniuni bilunare. În urma acestora au rezultat două documente: planul naţional de adoptare a monedei euro şi raportul de fundamentare a acestui plan.

    Astăzi, Guvernul îşi va însuşi aceste documente în vederea asumărilor politice. Ulterior vor fi transmise Comisiei Europene. Implicit ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Kelemen: Decizia de adoptare a OUG privind fiscalitatea a fost proastă

    Kelemen Hunor a declarat, vineri, la CRU al UDMR de la Târgu Mureş, că este nevoie de o jumătate de an pentru ca societatea să se poată pregăti, de la administraţiile publice, la IMM-uri, până la marile firme multinaţionale, pentru noile reguli ale jocului.

    ”S-a luat o altă decizie proastă, pentru care criticăm Guvernul. În ultimele zile din decembrie s-a adoptat o OUG prin care politica fiscală este schimbată, se schimbă o mulţime de lucruri într-un domeniu căruia nu îi plac mişcările bruşte. Este nevoie de o jumătate de an pentru ca societatea să se poată pregăti, de la administraţiile publice, la IMM-uri, până la marile firme multinaţionale, pentru noile reguli ale jocului. În acest moment, această OUG nici nu poate fi aplicată şi mă întreb cum va decurge dezbaterea parlamentară, nu va fi o plimbare de plăcere pentru că prin aceasta haosul doar creşte. Situaţia trebuie îmbunătăţită şi să vedem dacă este nevoie de corecţii. (…) Am criticat şi criticăm în continuare acest Guvern şi această coaliţie guvernamentală, vom înainta propuneri de modificare şi în cazul ordonanţei privind fiscalitatea”, a spus Kelemen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cleopatra Leahu, partener Suciu Popa: „Cum se evaluează impactul asupra mediului în România?”

    Legea EIM transpune Directiva 2014/52/UE de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Directiva EIA). Deşi termenul de 3 ani prevăzut pentru transpunerea directivei în legislaţia statelor membre a expirat la 16 mai 2017, Legea EIM a fost adoptată cu o întârziere de un an şi jumătate; mai mult, Legea EIM stabileşte un termen de până la 12 luni pentru adoptarea legislaţiei secundare, ceea ce înseamnă că directiva va fi integral transpusă abia la sfârşitul anului 2019. Întârzierea îndeplinirii obligaţiei de transpunere nu rămâne fără efect, întrucât are un impact semnificativ asupra proiectelor finanţate din fonduri europene. De ce? Pentru că evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele în cauză ar trebui raportată la prevederile legislaţiei europene în vigoare (respectiv, la noua directivă EIA), în caz contrar finanţarea acestora fiind pusă sub semnul întrebării. 
    Pentru proiectele în curs, evaluarea se va desfăşura conform vechii proceduri în cazul în care îndrumarul de definire a domeniului evaluării a fost emis înainte de intrarea în vigoare a Legii EIM. Pentru celelalte proiecte, se vor aplica prevederile noii legi, ceea ce ridică problema punerii sale în aplicare, în condiţiile în care legislaţia secundară nu este încă aprobată.Etapele procedurii EIM rămân, în principiu, neschimbate; se modifică însa durata şi caracteristicile acestora.

    Etapa de încadrare


    În trecut, titularul proiectului trebuia să depună un memoriu de prezentare ce cuprindea descrierea şi caracteristicile amplasamentului, ale proiectului şi ale activităţilor propuse, respectiv descrierea sumară a impactului potenţial al proiectului asupra mediului.
    Potrivit Legii EIM, memoriul de prezentare va include suplimentar şi valoarea investiţiei, perioada de implementare, descrierea detaliată a lucrărilor de demolare, precum şi a tuturor efectelor negative posibile asupra mediului ale proiectului şi a aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect. Rezultatele altor evaluări relevante pentru proiect trebuie, de asemenea, luate în considerare, iar pentru proiectele care au legătură cu apele, memoriul va conţine şi informaţii specifice legate de corpurile de apă.
    În mod tradiţional, aceste informaţii erau prezentate abia în etapa de definire a domeniului evaluării, mai exact în raportul privind impactul asupra mediului. Consecinţa imediată va fi o creştere semnificativă a bugetului alocat de operatori pentru desfăşurarea etapei de încadrare a unui proiect, noile cerinţe implicând contractarea de consultanţă specializată încă din prima etapă, astfel încât memoriul de prezentare să fie redactat într-o manieră completă şi conformă cu noile norme.
     

    Etapa de definire a domeniului evaluării


    În derularea acestei etape, autorităţile dobândesc o marjă largă de apreciere privind informaţiile suplimentare pe care le pot solicita titularului şi nivelul de detaliu al acestora, în funcţie de caracteristicile specifice ale proiectului şi de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.
    O altă noutate vizează instituirea unei garanţii a calităţii rapoartelor din cadrul procedurii EIM, prin impunerea în sarcina autorităţii a obligaţiei de a se asigura că deţine expertiza necesară pentru a examina rapoartele depuse de titular. În acest scop, pentru proiectele de o complexitate deosebită, autoritatea poate contracta expertiză externă. Totuşi, rămâne de văzut modul în care autorităţile vor reuşi să îşi îndeplinească obligaţia de a utiliza personal având cunoştinţe de specialitate suficiente în domeniul proiectului în cauză, în contextul în care expunerea de motive pentru Legea EIM nu identifică nicio creştere a cheltuielilor bugetare ca rezultat al aplicării acestei legi.  
    Legea EIM instituie totodată şi o interdicţie de a elabora rapoarte în cadrul procedurii EIM de către persoanele care au condamnări penale definitive pentru fapte ce au legătură cu exercitarea calităţii de expert.

    Durata procedurii


    Legea EIM prelungeşte majoritatea termenelor aplicabile diverselor etape şi faze ale procedurii EIM.
    Ca exemplu, pe vechea reglementare, autoritatea competentă trebuia să ia decizia etapei de încadrare în termen de 15 zile de la depunerea memoriului de prezentare. Conform noii legi, autoritatea va lua decizia în maximum 90 de zile de la data la care titularul proiectului a transmis toate informaţiile necesare, existând şi o opţiune de prelungire a acestui termen în situaţii justificate de natura, complexitatea, amplasarea şi dimensiunea proiectului. Perioadele de consultare a publicului sunt, de asemenea, prelungite. Consecinţa directă este, în mod evident, extinderea duratei întregii proceduri EIM, aspect ce trebuie luat în considerare de fiecare operator în stabilirea calendarului de desfăşurare a proiectului propus.

  • Taxa pe lăcomie. Mediul de afaceri face APEL la Guvern să nu adopte măsurile fiscal-bugetare

    Coaliţia are 25 de organizaţii membre, care angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB.

    „Zvonurile care au circulat în ultima săptămână au fost confirmate de anunţul Ministerului Finanţelor Publice, prin conferinţa de presă susţinută de ministrul Eugen Teodorovici şi de publicarea propunerilor pe site-ul ministerului. Mediului de afaceri i-au fost prezentate 57 de pagini de modificări substanţiale, având o singură zi la dispoziţie să le studieze şi să le înţeleagă. Toate acestea în contextul în care doar în anul 2018 Codul Fiscal a suferit peste 200 de modificări”, arată comunicatul coaliţiei.

    CDR îşi exprimă îngrijorarea extremă asupra faptului că în ultimele zile piaţa a fost inundată de aceste zvonuri privind taxe care vor fi impuse companiilor pe ultima sută de metri, urmând a fi aprobate în ultima şedinţă de guvern a acestui an. „Aceste zvonuri, care au inflamat mediul de afaceri, reprezintă punctul culminant al unei politici constante de a lua decizii doar prin ordonanţe de urgenţă şi fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi. Mai mult, declaraţiile politice din ultimele zile nu au făcut decât să dea mai multă substanţă acestor zvonuri. Nu este normal ca oamenii de afaceri, în loc să-şi poată închide anul şi să se pregătească pentru perioada următoare, să fie forţaţi într-un joc al zvonurilor din care să nu înţeleagă cum va arăta viitorul, mai ales că majoritatea companiilor şi-au aprobat deja bugetele pentru 2019 cu luni de zile înainte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a adoptat, vineri, hotărârea care prevede majorarea salariului minim – surse

    „Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin (1) din Legea nr 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.080 de lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167.333 ore pe lună, reprezentând 12.43 de lei/oră”, prevede articolul 1 din proiectul de hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată adoptat vineri de Guvern.

    De asemenea, cetăţenii cu studii superioare şi un an vechime în domeniu vor beneficia de un salariu minim brut de 2.350 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iordache: Până la Crăciun, Codul de Procedură Penală va fi adoptat de Parlament

    În şedinţa de marţi, Comisia specială a modificat Codul de procedură penală, reexaminarea venind în urma deciziei CCR. Membrii forului legislativ au adoptat raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege, cu 10 voturi “pentru” şi cinci “împotrivă”. Parlamentarii au decis eliminarea din Codul de Procedură Penală a sintagmei „probe şi indicii temeinice” cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.

    „Din punctul de vedere al majorităţii, am operat toate acele modificări pe care CCR le-a făcut, fie că discutăm de eliminarea în cazul articolelor pe care le-am făcut a textelor care au fost declarate neconstituţionale, fie că discutăm de o reformulare în cazul articolelor asupra cărora CCR a stabilit că trebuie puse în concordanţă cu alte legi sau trebuiesc puse în concordanţă cu alte decizii ale CCR. Una peste alta. Acest raport al Cmisiei noastre va ajunge în plenul Senatului săptămâna viitoare, iar peste două săptămâni va fi rediscutat în comisie pentru a primi votul final şi în Camera Deputaţilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune pentru mediul de business: Senatul a adoptat un proiect legislativ care vizează prevenirea insolvenţei

    Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative, a fost adoptat de senatori cu 56 de voturi “pentru”, 16 “împotrivă” şi 12 abţineri.
     
    “Elaborarea actului normativ a avut în vedere necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanţelor bugetare faţă de societăţile aflate în insolvenţă, cu respectarea şanselor de redresare a acestora, evitarea folosirii în mod abuziv a procedurilor insolvenţei pentru a nu afecta mediul concurenţial, eficientizarea procedurilor de insolvenţă şi îmbunătăţirea climatului de afaceri prin redresarea afacerilor viabile şi recuperarea mai rapidă a creanţelor”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
     

  • Majorarea salariului minim prin OUG îi irită pe investitorii străini

    Guvernul a adoptat vineri o or­do­nanţă de urgenţă prin care se majorează salariul mi­nim brut de la 1 decembrie 2018 de la 1.900 de lei la 2.080 de lei. Măsu­ra fusese anunţată iniţial pentru 1 ianuarie 2019.

    Aceasta înseamnă o creştere a sa­lariului minim net de la 1.162 de lei la 1.263 de lei.

    În plus, a fost aprobată şi creşte­rea salariul minim brut la 2.350 de lei pentru angajaţii cu studii supe­rioa­re şi cei cu 15 ani vechime. Noul sa­lariu minim net pentru aceste ca­te­gorii de salariaţi va fi de 1.413 lei, cu 20% mai mult faţă de salariul anterior.

    Măsura de diferenţiere a salariului mi­nim pe categorii de angajaţi cu studii supe­rioa­re şi vechime a provocat critici puternice din partea mediului de afaceri, mai ales a in­ves­ti­to­ri­lor străini reuniţi în Coaliţia pentru Dez­vol­ta­rea României, din care fac parte cea mai mare parte a companiilor străine, dar şi ambasade.

    Investitorii români, care nu au o repre­zen­tare la fel de coagulată ca şi cei străini au criticat în mod individual măsura.

    Profesorul de economie Cristian Socol afir­mă însă într-o opinie trimisă Ziarului Finan­ciar că randamentul capitalului este foar­te bun în România, deci firmele îşi pot „permi­te“ o creştere minoră a salariului minim.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru introducerea salariului minim diferenţiat

    ”Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii – Legea nr. 53/2003, şi Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor şi al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern se va putea stabili nivelul salariului minim diferenţiat pentru anumite categorii de salariaţi: pentru salariaţii care sunt încadraţi pe studii superioare, precum şi pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii.

    Ordonanţa de urgenţă nu a figurat pe ordinea de zi publicată de Guvern, intrând pe ordinea de zi suplimentară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este OFICIAL! S-a stabilit DATA la care România va adopta euro

    „În 2024. Aşa este calendarul oficial”, a spus Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, în cadrul unor declaraţii de presă după ce a fost prezent la a 26-a ediţie a Galei „Topul Naţional al Firmelor Private din România 2017”, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    Oficialul de la Finanţe a mai spus că, în decembrie, va fi prezentat calendarul cu toate etapele, iar săptămâna viitoare va fi adoptat un memorandum în acest sens. „Aceasta a fost discuţia în Comitet”, a subliniat Teodorovici.
     
    La începutul lunii martie, liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că la Congresul PSD din acea zi s-a decis ca România să adopte euro începând cu 2024, partidul adoptând Convenţia naţională pentru adoptarea euro până în 2024.