BusinessMagazin

Tag: acuzatii

  • Controversatul mogul ceh care devine un jucător mare pe piaţa de birouri din România: Radovan Vitek este dat în judecată pentru fraudă şi i se cer daune de 1 miliard de dolari

    Miliardarul ceh Radovan Vitek, cel care a devenit al doilea cel mai mare acţionar din fondul de investiţii Globalworth – cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia – este acuzat în prezent de escrocherie sub celebra legislaţie americană anti-corupţie RICO şi i se cer daune de 1 miliard de dolari.

    Vitek, 48 ani, care a preluat integral pachetul de acţiuni al fondatorului Globalworth Ioannis Papalekas într-o tranzacţie de 280 mil. euro, a fost implicat în mai multe dispute legale în ultimii ani, cea mai mare concretizându-se într-un proces de fraudă în curs de derulare. 

    Cehul deţine acum o paticipaţie de 27,7% în Globalworth, în timp ce sud-africanii de la Gowthpoint rămân cei mai mari acţionari, cu o participaţie de 29,4%. 

    Cum şi-a construit averea Radovan Vitek

    După căderea comunismului în 1989, Vitek şi-a început prima afacere – un business prin care importa pături din Germania.

    Cehul care are astăzi o avere de 3 miliarde de euro şi-a început cariera în imobiliare în 1991, când a înfiinţat un fond de investiţii pe care l-a folosit pentru a profita de perioada privatizărilor din Slovacia, cumpărând active ieftine, potrivit Bloomberg.

    În 1998, el şi-a numit buisnessul CPI şi a început să cumpere proprietăţi imobiliare şi terenuri în Slovacia şi în Cehia, orientându-se înspre sectorul de retail care era în plină dezvoltare la începutul anilor 2000.

    Astăzi, grupul CPI deţine un portofoliu de peste 7 miliarde de euro, cu peste 400 de proprietăţi care includ birouri, retail, rezidenţial şi hoteluri.

    De ce Radovan Vitek este un miliardar controversat

    Însă dezvoltarea acestui „imperiu” a lăsat în urmă o serie de dispute. O firmă de investiţii din Cehia şi un fond de investiţii din New York l-au dat în judecată pe Radovan Vitek în aprilie 2019, acuzându-l pe acesta de fraudă.

    Kinstown Capital Management şi Investhold l-au dat în judecată pe mogulul imobiliar, susţinând că acesta a încălcat legislaţia anti-fraudă cunoscută drept RICO încă din 2008.

    Potrivit acuzaţiilor, Vitek a folosit o reţea vastă de companii fantomă pentru a câştiga controlul unui dezvotator imobiliar din Luxembourg – în care şi Kingston avea o participaţie semnificativă – pentru ca mai apoi să îi vândă activele la preţuri mici către entităţi pe care tot el le controlează.

    Procesul „sugerează existenţa unei scheme masive de fraudă, care s-a întins pe durata unui deceniu, gestionată de Vitek şi complicii săi, care l-a transformat într-un miliardar care deţine unul dintre cele mai mari imperii imobiliare”, notează avocatul Matthew L. Schwartz.

    Acţiunea în instanţă se referă la o luptă internă pentru controlul dezvoltatorului Orco Property Group – care a fost unul dintre cele mai mari grupuri imobiliare din Cehia, deţinând active şi în alte ţări UE, înainte de începerea crizei imobiliare.

    Din acţionariatul acestei companii făceau parte atât Vitek, cât şi reprezentanţi ai Kingstown. O serie de mutări făcute în companie de miliardarul ceh în 2014, i-au eliminat din board-ul Orco pe reprezentanţii Kingstown.

    Vitek a mers „până în pânzele albe” pentru a face să pară că board-ul nu funcţiona în acea formă, „inclusiv prin înscenarea unor scandaluri în mijlocul şedinţelor sau în timpul pârnzurilor de business”, potrivit plângerii.

    Acuzaţiile Kingstown mai includ un creditor de dimensiuni mici din Cehia cunoscut drept J&T Banka şi celebra bancă Rotschild.

    Astăzi, activele Orco sunt la un loc cu cele ale CPI şi formează CPI Property Group, vehiculul al cărui acţionar majoritar este mogulul Radovan Vitek.

    Procesul intentat la New York are similitudini cu un alt proces înregistrat de Kingston în 2015 la adresa lui Vitek, cu acuzaţii similare. În cadrul acelui proces, un tribunal din Luxembourg l-a exonerat pe Vitek în iunie 2019.

    La finalul lui 2017, Vitek a fost amendat de autoritatea de supraveghere din Luxembourg pentru modul în care a achiziţionat o parte din activele grupului Orco.

    Viaţa personală a lui Radovan Vitek

    În ceea ce priveşte viaţa personală a miliardarului ceh, el deţine o casă în Alpii Elveţieni şi o vilă pe insula St. Bart.

    Căsătorit şi cu patru copii, Vitek este absolvent al facultăţii de drept din cadrul universităţii West Bohemia.

    Pe lângă proprietăţile imobiliare, el mai deţine şi operează teleski-uri, magazine şi restaurante în staţiunea Crns Montana, printr-o subsidiară denumită Remontees Mecaniques Crans-Montana Aminona (CMA).

    Această firmă a fost subiectul unor controverse în timpul sezonului de ski din 2018, când CMA a închis teleskiul complet pentru că primăria nu ar fi onorat o înţelegere prin care trebuia să plătească firmei peste 750.000 de euro.

  • Fostul head of tax din cadrul uneia dintre cele mai prestigioase firme de avocatură din lume a fost acuzat de fraudă, fiind implicat într-un dosar de 383 milioane de euro

    Fostul head of tax la nivel global din cadrul uneia dintre cele mai mari firme de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer – Ulf Johannemann – a fost acuzat de fraudă într-o schemă care i-ar fi permis unui client să i se ramburseze taxe în valoare de 383 milioane de euro, sumă care nu a fost niciodată plătită în realitate, scrie Financial Times.
     
    Pe lângă Johannemann, mai sunt puşi sub acuzare în Frankfurt şase angajaţi ai fostei bănci Maple Bank, Freshfields fiind una dintre părţile implicate în dosar. BaFin, autoritatea federală de reglementare financiară din Germania, a închis Maple Bank în 2016, după ce banca fusese îngropată în datorii de sute de milioane de euro, situaţie ce ar putea genera pedepse de până la 10 ani de închisoare cu executare.
     
    Procurorii din Frankfurt au investigat ani la rând activităţile din interiorul Maple Bank, iar în 2017 şi 2018 au început să intre şi în birourile Freshfields. Momentan, au fost acuzaţi şase bancheri şi un avocat, însă, până în prezent, nu li s-au confirmat identităţile.
     
    Un tribunal din Frankfurt trebuie să decidă acum dacă va continua acuzaţiile sau dacă le va abandona.
     
    Freshfields l-a angajat luna trecută pe Florian Ufer, unul dintre cei mai buni avocaţi germani din sectorul corporate, drept consilier pentru scandalul în cauză. Ufer a stabilit vara trecută o cerere de despăgubire în valoare de 50 de milioane de euro.
     

  • Cum a furat fiica unui preşedinte miliarde dintr-o ţară care este în criză financiară şi majoritatea omenilor trăiesc în sărăcie

    Fiica fostului preşedinte al Angolei a devenit cea mai bogată femeie din Africa după ce ar fi virat sute de milioane de lire sterline din bani publici în conturi offshore, potrivit Daily Mail.

    În perioada în care tatăl său era preşedintele ţării, Isabela dos Santos a fost numită preşedinte al companiei petroliere Sonangol Group. După ce tatăl său nu a mai fost preşedinte, a fost concediată din postul său. Acum, documente secrete arată că o zi mai târziu a aprobat plăţi în valoare de 58 de milioane de dolari de la Sonangol pentru o companie din Dubai condusă de unul dintre partenerii săi de business.

    Aceasta este doar una dintre numeroasele acuzaţii ce au ieşit la suprafaţă în ianuarie, în contrast cu imaginea publică pe care dos Santos a cultivat-o – de antreprenor care munceşte din greu, cu o avere estimată la 2 miliarde de dolari şi un imperiu de business răspândit în mai mult de 41 de ţări.

    În prezent, există o investigaţie în curs asupra lui Dos Santos şi soţului său. În decembrie, un ordin judecătoresc a fost citit la televiziunea de stat anunţând confiscarea bunurilor lor şi îngheţarea conturilor bancare. Potrivit biroului preşedintelui Angolei Joao Lourenco, care a anunţat că vrea să lupte împotriva corupţiei în ţară, cuplul ar putea petrece ani buni în închisoare dacă va fi condamnat.

    Fratele lui Dos Santos se confruntă de asemenea cu acuzaţii de corupţie şi se crede că ar fi furat 500 de milioane de dolari ca şef al Fondului Suveran.

    Cum a răspuns dos Santos şi de ce nu a fost arestată încă?

    Potrivit BBC, dos Santos a spus că acuzaţiile care i se aduc sunt complet false şi că vin în contextul unei „vânători de vrăjitoare” a guvernului angolez. Potrivit dezvăluirilor recente, Dos Santos a părăsit Angola în 2018 şi s-a mutat în Regatul Unit, unde se crede că deţine proprietăţi în centrul Londrei. Procurorul general al Angolei a declarat la radioul public că ţara va folosi „toate mijloacele posibile ca să activeze mecanismele internaţionale pentru a o aduce pe Santos înapoi în ţară.”

     


     

  • Aceştia sunt CEI MAI BOGAŢI criminali din istoria modernă a lumii – VIDEO

    Cu poveşti arhicunoscute şi chiar ecranizate în producţii ca Naşul sau Băieţi buni, cei mai celebri criminali şi traficanţi din istoria modernă au demonstrat totuşi că averile uriaşe nu pot suplini o viaţă trăită pe furiş, cu teama permanentă de a fi prins de autorităţi. 

    Majoritatea au sfârşit tragic sau ispăşesc sentinţe de zeci de ani în închisori federale. Cine sunt însă primii zece cei mai bogaţi, dar şi cei mai periculoşi criminali din istoria modernă? Cifrele sunt, bineînţeles, estimative, deoarece se bănuieşte că mulţi au reuşit să ascundă sume uriaşe înainte de a fi capturaţi sau ucişi.

    Pablo Escobar
    Avere: peste 30 de miliarde de dolari


     
    Acuzaţii: trafic de droguri, răpire, crimă, mită, terorism
    Născut în Rionegro, Columbia, în 1949, Pablo Escobar este considerat cel mai de succes criminal din istorie. Este supranumit Regele Cocainei pentru modalităţile ingenioase prin care a reuşit să transporte cantităţi industriale de droguri pe teritoriul SUA, dar mai ales pentru profitul uriaş pe care îl avea din traficul de droguri. Se estimează că sub conducerea sa, cartelul Medellín a fost responsabil pentru 80% din traficul de cocaină din SUA, cu câştiguri de 70 de milioane de dolari pe zi.

    Escobar a murit într-un schimb de focuri cu autorităţile, în 1993. Totuşi, rudele şi apropiaţii susţin că acesta s-a sinucis pentru a nu fi capturat. Actorul Brazilian Wagner Moura a jucat rolul lui Escobar în serialul Narcos realizat de Netflix.

    Amado Carrillo Fuentes
    Avere: 25 de miliarde de dolari


     
    Acuzaţii: trafic de droguri, acuzaţii legate de arme, crimă
    Fuentes a deţinut controlul cartelului mexican de droguri Juárez în 1993, timp în care se estimează că a generat profituri de peste 25 de milioane de dolari.  

    A murit în 1997, în timp ce era căutat de autorităţile din SUA şi Mexic. Fuentes tocmai îşi făcuse o operaţie de chirurgie plastic de opt ore pentru a-şi modifica aspectul. El a supravieţuit intervenţiei chirurgicale, dar a murit ore mai târziu din cauza complicaţiilor apărute ulterior.
     
    Semion Mogilevich
    Avere: 10 de miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri şi de arme, crimă, fraudă, spălare de bani, prostituţie şi şantaj
     
    Considerat cel mai important şef al mafiei ruseşti, Mogilevich a avut legături strânse cu numeroşi politicieni din Rusia, printre care şi preşedintele Vladimir Putin. Se bănuieşte că în prezent locuieşte în Moscova.
     
    Dawood Ibrahim
    Avere: 6,7 miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri, crimă, terrorism
     
    Fiu al unui ofiţer de poliţie, Ibrahim a fost capul organizaţiei criminale D-Company în anii ’70. Acuzat de trafic de droguri şi terorism, el a fost de asemenea implicat în bombardamentul din Bombay din 1993, când au fost ucise 257 de persoane. Cândva, Ibrahim a figurat pe lista FBI a primilor zece cei mai căutaţi fugari, însă este încă în libertate.

    Viktor Bout
    Avere: 6 miliarde de dolari

    Acuzaţii: contrabandă cu arme, terorism
     
    După căderea Uniunii Sovietice, Bout, un fost translator militar, s-a implicat în contraband cu arme în Africa şi Orientul Mijlociu. În 2008, Bout, poreclit Mercenarul morţii, a fost extrădat în SUA şi acuzat că a vândut arme revoluţionarilor din Columbia, folosite împotriva forţelor americane. În 2011 a fost condamnat la 25 de ani de închisoare federală.
     
    Khun Sa
    Avere: 5 miliarde de dolari

    Acuzaţii:  trafic de droguri
     
    Supranumit Regele Opiului, Khun Sa s-a născut în Zhang Qifu, Myanmar. În 1960 a devenit unul dintre cei mai notorii traficanţi de heroină, în Triunghiul de Aur, una din cele două regiuni principale de producţie a opiumului din Asia. În 1988, Khuns Sa s-a oferit să vândă guvernului Australian întreaga producţie de heroină pe care o deţinea – aproximativ jumătate din piaţa globală, pentru suma de 37 de miliarde de dolari. Reprezentanţii statului au refuzat însă oferta.
     
    Carlos Lehder
    Avere: 2,7 miliarde de dolari

    Acuzaţii:  trafic de droguri
     
    Co-fondator al cartelului Medellín, Lehder şi-a început cariera criminală ca hoţ de maşini, iar în prezent împarte celula cu George Jung, alt nume criminal de pe lista neagră. Ledher a pus bazele unui imperiu al cocainei pe Norman’s Cay, insula private pe care o deţine în Bahamas. Se estimează că aici ajungeau zilnic circa 300 de kilograme de cocaină.

    Lehder s-a oferit chiar să plătească datoriile externe ale Columbiei pentru ca autorităţile “să închidă ochii” în faţa ilegalităţilor sale. În 1987, a fost extrădat în Statele Unite, unde execută sentinţa de 135 de ani de închisoare pe care a primit-o.
     
    Leona Helmsley
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: evaziune fiscală
     
    Căutată pentru neplata unor datorii către creditorii săi, Leona Helmsley, o fostă femeie de afaceri, a fost prinsă cu infracţiuni mult mai grave şi a fost acuzată de evaziune fiscală. A fost condamnată la 16 ani de închisoare dar a executat doar 19 luni. Ea a murit în 2007, lăsând o avere de 12 milioane de dolari câinelui său, Trouble.
     
    Allen Stanford
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: fraudă

    Ca preşedinte al Stanford Financial Group, omul de afaceri texan a fost prins ca autor al unei scheme Ponzi în valoare de 8 miliarde de dolari, operaţiune întinsă din Texas până în Caraibe (Stanford era cetăţean al SUA şi Antigua), ba chiar şi mai departe. A fost acuzat de fraudă şi condamnat la închisoare cu o sentinţă de 110 ani.
     
    Griselda Blanco
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri, crimă

    Supranumită “Naşa Cocainei”, Blanco a fost un principal jucător de pe piaţa cocainei din Miami, începând cu anii ’50, şi până la mijlocul anilor 2000. Arestată în 1985, ea a fost condamnată la peste zece ani de închisoare, dar a continuat să conducă operaţiunile din spatele gratiilor. În timp ce îşi executa pedeapsa, a mai fost acuzată de încă trei crime comise înainte de arest, în urma cărora sentinţa i-a fost prelungită.
     
    Blanco a fost eliberată în 2004 şi deportată în Columbia, unde a fost împuşcată în 2012 în faţa unei măcelării. Autorul asasinatului a rămas necunoscut. Actriţa Catherine Zeta Jones a jucat rolul Griseldei Blanco în filmul Naşa Cocainei.
     

  • Reacţia lui Vladimir Putin la punerea sub acuzare a lui Donald Trump

    “Este improbabil ca politicienii republicani să încerce să înlăture de la putere un reprezentant al propriului partid în baza a ceea ce sunt, în opinia mea, motive complet fabricate”, a declarat Vladimir Putin.

    Camera Reprezentanţilor a decis inculparea preşedintelui Donald Trump pentru abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului.

    Donald Trump este suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden.

    Cazul va ajunge în Senatul SUA, aflat sub controlul Partidului Republican, care, după un proces, va stabili prin majoritate de două-treimi dacă Donald Trump este vinovat sau nevinovat. În cazul în care Donald Trump va fi găsit vinovat, va fi destituit.

  • Vlad Voiculescu critică proiectul Spitalului Metropolitan: „Firea vrea spitale de anii ‘70, după ce ne da căldură şi apă caldă ca în anii ‘80”

    „Stimată doamna viitor fost primar Firea, Astăzi (miercuri, n.r.) v-am văzut din nou în conferinţă de presă. Am înţeles că gata, compania dumneavoastră municipală care face studii de fezabilitate (felicitări!… o inovaţie mondială… în general birourile de arhitectură şi firmele de consultanţă, oricât de mari, au maxim câteva specializări… dumneavoastră aţi creat o companie care face studii de toate felurile, pentru orice, repede şi ieftin… fără să aibă nicio experienţă anterioară în nimic) a produs o serie de documente, o machetă şi un filmuleţ”, începe Vlad Voiculescu postarea pe Facebook.

    Potrivit fostului ministru al Sănătăţii, în documentele proiectului pentru Spitalul Metropolitan sunt greşeli, iar multe dintre concepte ridică semne de întrebare, deoarece nu au o minimă fundamentare.

    „Prima tentaţie a fost să scriu un post în care prima frază să fie “Primarul Firea vrea spitale de anii ‘70, după ce ne da căldură şi apă caldă ca în anii ‘80”. Dar apoi mi-am dat seama că glumele nu servesc nimănui. Că milioanele de cetăţeni ai Bucureştiului nu sunt vinovaţi cu nimic şi că toate ironiile nu îi vor ajută cu nimic dacă (şi aici este cel mai mare “dacă”) planul dumneavoastră ar ajunge realitate”, mai spune Vlad Voiculescu.

    În acest context, fostul ministru enumeră câteva sfaturi şi observaţii pentru Gabriela Firea, după ce a parcurs, împreună cu echipa sa, întreaga documentaţie.

    „- Punctul 1: Opriţi-vă! Un plan de spital nu înseamnă un pdf cu tot felul de platitudini şi o conferinţă de presă. Am lucrat că vicepreşedinte al departamentului de finanţări de infrastructură la o bancă dintre cele care susţineau investiţii publice de această magnitudine şi pot să va asigur că, cu ce aveţi dumneavoastră acolo, nu aţi obţine nici finanţarea unei cişmele publice.

    (…)

    – Punctul 2: Sunt 5-6 chestiuni rapide asupra cărora trebuie să va luaţi timp de gândire. Am să va sugerez şi nişte idei pe această tema. Repet, în interesul cetăţenilor.

    A. Vă lipseşte un document esenţial pentru începerea oricărui demers de acest fel numit Analiză a Necesităţilor. Această trebuie să fie bazată pe numărul total al locuitorilor din zona de influenţă, structura de vârstă, determinarea celor mai frecvente boli pe grup de vârstă, calculul numărului necesar de paturi în funcţie de cazuistică şi durata medie de spitalizare, durata medie a intervenţiilor chirurgicale, etc. Orice demers care nu porneşte de la necesităţile pe care doreşte să le rezolve e vânare de vânt şi rezultatul va fi suboptim pentru contribuabili şi pacienţi. Apropo, toate astea ar trebui făcute împreună cu Ministerul Sănătăţii, aşa cum v-am propus în vara lui 2016, dacă va mai amintiţi întâlnirea noastră – singura. Au trecut 3 ani şi jumătate… vin alegerile… şi acum veniţi cu asta? Oare va este puţin ruşine?

    B. Cine a pregătit proiectul – apropo, va invit să faceţi publice documentele – pare a fi rămas ancorat în conceptele de organizare a unităţilor spitaliceşti din RSR (şi tot lagărul sovietic) din anii ‘70-’80.

    (…)

    C. Lipsa oricărei idei de fluxuri şi căi de acces diferenţiate. Pentru ştiinţa dumneavoastră, chiar dacă „Centrele Medicale” sunt organizate descentralizat, din motive economico-constructive‚ acestea trebuie să dispună de o zona de „tehnologie avansată”, respectiv un centru de diagnosticare şi tratament, care este accesibil atât pacienţilor spitalizaţi cât şi celor din ambulatoriu, având căi de acces şi fluxuri diferenţiate. Nu este cazul în ceea ce propuneţi dumneavoastră. Iar riscurile de ambuteiaje, de primire întârziată a pacienţilor cu afecţiuni grave ce vor porni de la această chestiune este enorm. Nu ne binecuvântaţi şi aici cu vreo #revolutieintrafic.

    D. Organizarea funcţională propusă este fragmentată ceea ce va duce la creşterea timpului de deplasare a pacienţilor, la întârzieri în furnizarea serviciilor, imposibilitatea asigurări conectivităţii interdisciplinare, la utilizarea ineficientă a resurselor şi implicit la creşterea costurilor.

    E. Nu respectăţi nici măcar distanţele de siguranţă şi alte prevederi pentru siguranţă la incendiu. Într-un spital. În ceea ce ar trebui să devină cel mai important spital al Bucureştiului. Organizarea între secţiile de Spitalizare Continuă, la fiecare nivel, a unui bloc operator (dedicat fiecărei secţii), este nepotrivită din punct de vedere funcţional. Acest model restrânge/elimina flexibilitatea şi conectivitatea interdiciplinare, ducând la dublări de circulaţii, funcţiuni, servicii…. Iar din punct de vedere constructiv induce costuri suplimentare nejustificate.

    (…)

    F. Subdimensionarea unităţii de primiri urgenţe şi a ambulatorului nu va fi rezolvată de heliport. Sunt interferenţe majore între fluxurile utilizatorilor (pacienţi, vizitatori, personal medical) generate de zonarea şi dimensionarea deficitară a funcţiunilor (unitatea de primiri urgenţe, ambulatorul…sunt subdimensionate).

    (…)

    G. Şi aş mai putea continua cu marile carenţe pe care echipa mea de specialişti (care repet, au făcut spitale reale în ţările vestice, nu PDF-uri pe care să le prezinte primarul) le-a identificat:

    – Disfuncţii minore în organizarea secţiilor de Spitalizare Continuă.
    – Disfuncţii majore în organizarea Secţiei de Obstetrică şi Neonatologie, AŢI Neonatologie, Oncologie
    – Organizarea, la nivelului subsolului 1, a fluxurilor de marfuri este inexistenta.

    – Punctul 3: Faceţi public “Studiul de Fezabilitate” despre care spuneţi că este “gata”. Faceţi publică situaţia avizelor şi autorizaţiilor deja existente şi explicaţi-ne şi nouă, celor care am mai lucrat vreodată la un proiect de construcţie, cum faceţi dumneavoastră să începeţi în martie anul viitor construcţia. Aţi făcut cumva revoluţie şi în avize şi autorizaţii şi ne-a scăpat nouă? Apoi, dacă doriţi, pot să vă ofer alături de echipa mea de specialişti consultanţă gratuită. Repet, în interesul cetăţenilor”.

    Vlad Voiculescu precizează, în încheiere, că Firea ar fi putut face mai mult pentru Capitală de când este primar general.

    „Aţi avut 4 ani. Patru ani de zile şi resursele celui mai bogat oraş din ţară. Faceţi spitale cum a făcut PSD-ul dintotdeauna: din gură, în conferinţe de presă, în campania electorală”, spune fostul ministru.

    Gabriela Firea a anunţat, miercuri, că a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru Spitalul Metropolitan, lucrările urmând să fie demarate din luna martie anul viitor. Spitalul ar urma să fie construit într-un termen de 3 ani de zile în zona Pipera din Capitală, iar costurile sunt 400 milioane de euro pentru 1.000 de paturi.

  • Foşti şi actuali manageri ai Volkswagen puşi sub acuzare de către procurorii germani

    Procurorii germani au pus sub acuzare, marţi, un actual manager, precum şi un fost manager ai  Volkswagen, dar şi doi foşti membri ai consiliului companiei, acuzându-i de încălcarea încrederii în legătură cu acordarea salariilor pentru membrii consiliului.

    Potrivit Reuters, managerii responsabili pentru problemele de personal din cadrul companiei sunt acuzaţi că au acordat membrilor consiliului de întreprindere măriri de salarii şi bonusuri, între 2011 şi 2016, provocând daune în valoare de 5,05 milioane de euro (5,57 milioane de dolari), potrivit declaraţiei unui procuror din Braunschweig.

    Astfel, membrii consiliului care se ocupă de personal au ales în mod deliberat un grup de colegi care să primească salarii mai mari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Lovitură pentru Piraeus, cea mai mare bancă elenă: Procurorul şef anticorupţie din Grecia a lansat o investigaţie în legăturile gigantului bancar cu puternica familie Logothetis

    Procurorul şef anti-corupţie din Grecia a acuzat Piraeus Bank, cel mai mare creditor elen, că ar fi încălcat legislaţia cu privire la controlul de capital într-o serie de tranzacţie legate de Libra Group, conglomeratul american controlat de familia Logothetis – care a ajutat la salvarea Piraeus Bank când era aproape de colaps, potrivit FT.

    Acest caz ridică întrebări serioase cu privire la guvernanţa şi stabilitatea băncilor greceşti, notează FT, în contextul încât acestea încă îşi revin după o criză de opt ani în care PIB-ul ţării a scăzut cu 25%.

    Mai mult, situaţia conturează mai bine imaginea relaţiilor dintre Piraeus şi Libra, grup ai cărui proprietari au reuşit să transforme o mică firmă de transport maritim cu câteva ambarcaţiuni într-un conglomerat internaţional cu operaţiuni în 35 de ţări cu activităţi de la transport, aviaţie şi până la turism, energie regenerabilă şi servicii financiare.

    Procurorul Eleni Touloupaki investighează Piraeus, pe fostul preşedinte al băncii, Michalis Sallas, şi o serie de tranzacţii legate de grupul Libra, deţinut de familia Logothetis – unii dintre marii susţinători ai politicienilor Democraţi în SUA.

    Investigaţia a pornit după ce banca centrală a Greciei şi agenţia anti-spălare de bani au raportat o serie de transferuri efectuate în 2016 de către Piraeus către mai multe companii offshore din Cipru, care îl are printre beneficiari şi pe Michael Logothetis, fondatorul Libra, potrivit FT, care a văzut raporturile efectuate de banca centrală şi de agenţie.

    Libra şi Sallas neagă orice acuzaţie, iar avocaţii lor susţin că procurorii s-au înşealt în formularea acestor acuzaţii. Piraeus nu a răspuns publicaţiei americane la solicitările pentru comentarii.

    Grupul Libra a asigurat una dintre cele mai mari linii de finanţare a Piraeus, iar mai târziu a ajutat banca în cadrul unui bail out – cumpărând credite pentru a reduce bilanţul băncii şi prin achiziţia de capital în când banca avea nevoie şi nu se găseau alţi susţinători.

    Acest grup este condus acum de George Logothetis, fiul fondatorului Michael Logothetis. Crescut şi Londra şi acum mutat în New York, Logothetis fiul şi familia sa sunt văzuţi ca piloni ai comunităţii de business greco-americane şi ai circuitului de finanţare al partidului Democrat, unde au susţinut candidaţi precum Hillary Clinton. Logothetis, ca filantrop cu experienţă, este şi membru în consiliull unei fundaţii caritabile înfiinţate de fostul preşedinte american Barack Obama.

    Logothetis şi-a câştigat reptuaţia în afaceri după ce a vândut toate ambarcaţiunile companiei în 2006 în mijlocul unui boom în piaţa de transport internaţional şi a reintrat în piaţă în 2009, când preţurile ambarcaţiunilor erau la minime istorice.

    În timpul crizei, el a întărit legăturile grupului cu băncile şi cu liderii politici din Grecia, în timp ce a investit în energie regenerabilă – cu finanţări acordate chiar de Piraeus în unele cazuri.

    În octombrie 2017, Banca Naţională a Greciei a efectuat un audit special asupra legăturilor dintre Libra şi Piraeus, prin care a scos la iveală „o serie de transferuri peste hotare care au violat legile controlului de capital”, potrivit unui raport văzut de FT.

    Acesta nota că Libra avea „o cooperare extinsă cu banca şi este unul dintre cei mai mari acţionari”.

    Grecia a impus legea controlului de capital în mijlocul anului 2015 când băncile elene au pierdut temporar accesul la finanţarea de urgenţă de la Banca Centrală Europeană, iar ţara era foarte aproape de a ieşi din zona euro. Controlul nu a fost complet ridicat până în septembrie 2019.

    În România, grupul elen Piraeus a vândut în 2018 Piraeus Bank România fondului de investiţii american J. C. Flowers – aceasta fiind rebranduită în First Bank.

  • Boeing, acuzată de senatorii americani că fabrică “sicrie zburătoare”

    Senatorii americani au acuzat, miercuri, compania Boeing că ar fi construit „sicrie zburătoare” şi că s-a angajat într-un „model de ascundere deliberată”, atunci când a solicitat aprobări pentru avionul 737 Max 8, relatează BBC.

    Acuzaţia a venit în condiţiile în care Dennis Muilenburg, directorul executiv al Boeing, a audiat de Comitetul pentru Comerţ al Senatului SUA. Senatorii şi-au exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte faptul că Boeing a pus accentul mai degrabă pe profit decât pe siguranţă.

    Două accidente ale avionului 737 Max 8 au ucis 346 de persoane, Muilenburg recunoscând că Boeing a comis „greşeli”.

    „Am avut de învăţat din ambele accidente şi am identificat schimbările pe care trebuie să le facem”, a spus directorul companiei.

    În octombrie anul trecut, un Boeing 737 Max operat de Lion Air s-a prăbuşit, iar toate cele 189 de persoane aflate la bord au pierit. Cinci luni mai târziu, un avion Ethiopian Airlines s-a prăbuşit, ucigând 157 de pasageri aflaţi la bord, după care întreaga flotă 737 Max a fost oprită de la zbor.

    Parlamentarii au acuzat Boeing că ştia despre problemele MCAS, sistemul de control automat al aeronavei 737 Max 8, care a fost identificată ca factor vinovat în ambele accidente.

    Senatorul Roger Wickwer a susţinut că mesajele existene între personalul Boeing în timpul certificării, care au ridicat probleme în sistemlul de teste MCAS, au trădat “un nivel tulburător de neglijenţă”.

    Richard Blumenthal, un alt senator, a spus că Boeing a grăbit procesul de aprobare al aeronovelor şi s-a angajat într-un „model de ascundere deliberată”. El a sugerat că piloţii au fost induşi în eroare şi Boeing a conceput, de fapt, un „sicriu zburător”.

    Câteva dintre familiile victimielor care au murit în accident, prezente la şedintă, au apreciat că Muilenburg a fost evaziv şi ar trebui să demisioneze.

     

  • USR Bucureşti o acuză pe Gabriela Firea că îşi face campanie pentru alegerile locale din bani publici

    USR Bucureşti o acuză pe Gabriela Firea că îşi face campanie pentru alegerile locale din bani publici, prin încheierea de acorduri cadru cu mai multe instituţii, în valoare de dăuă milioane euro pentru campanii de promovare prin care să îi convingă pe bucureşteni de realizările din mandatul său.

    „Primarul -faliment- dă două milioane de euro din banii publici pentru reclamă! Teoretic pentru Primărie, practic pentru primar. Două instituţii din subordinea municipalităţii au încheiat acorduri cadru pentru campanii de promovare menite să-i convingă pe bucureşteni de realizările -măreţe- din mandatul Gabrielei Firea. Administraţia Spitalelor şi Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic au semnat un acord cadru în valoare de 4,8 şi, respectiv, 3,2 milioane de lei fără TVA”, se arată într-o postare a USR Bucureşti.

    Organizaţia precizează că nu este exclus ca acest model să fie urmat şi de alte instituţii sau companii ale municipalităţii.

    „Între timp, Primăria a tăiat bani de la investiţiile la reţeaua de termoficare, a depăşit termenele promise pentru finalizarea marilor proiecte de infrastructură, a făcut praf managementul traficului şi a tocat sume exorbitante pe companii, statui şi festivaluri”, a adăugat filiala USR Bucureşti.