Tag: Accesorii

  • Noua modă în materie de măşti faciale

    Purtat în principal la gât, iar uneori şi la ochelari, lănţişorul se poartă mai nou şi la măşti, scrie The Independent, după ce a intrat în atenţia unor creatoare de bijuterii şi accesorii. Printre acestea se numără Karen Perez, care, prin compania sa Second Wind, a pus în vânzare lănţişoare pentru măştile sale din pânză şi mătase ori Lele Sadoughi, căreia i-a venit ideea să creeze asemenea accesorii adaptând lănţişoarele pentru ochelari de soare pe care le comercializa. Lănţişoarele, confecţionate din aur, argint, perle sau chiar material textil şi mărgele, au atras atenţia unor lanţuri de magazine şi chiar şi a unor vedete, printre care Jennifer Lopez.

  • Decor cu lese, biscuiţi şi mingiuţe

    Accesoriile pentru animalele de companie nu trebuie ţinute neapărat într-o debara unde nu le vede nimeni, ci pot deveni elemente de decor al sufrageriei sau altor încăperi, scrie Dezeen. Astfel, brandul columbian de astfel de accesorii Ferōz în colaborare cu o companie spaniolă, Studio Noju, a creat a colecţie de mobilier de depozitare, Casa Ferōz, formată din elemente gândite să fie utilizate împreună şi montate pe perete, cei care le cumpără putând ţine în ele biscuiţi pentru câini sau pisici, lese, role de punguţe ori jucărioare.

  • Nu puteţi ajunge? Nicio problemă, veniţi online!

    Într-un an în care oamenii nu se mai pot aduna în spaţii închise la fel ca înainte, lumea artei a găsit o cale de a ajunge la cei interesaţi, aşa cum o arată vânzările caselor de licitaţii.

    Acestea par să se fi descurcat cel mai bine într-un an greu, înlocuind evenimentele obişnuite cu unele online. Publicul interesat are acces la sălile de licitaţii cu ajutorul unor camere video, i se arată lucrările pe care nu le mai poate vedea personal şi este ţinut la curent cu mersul licitaţiei. Lucrările sunt prezentate de angajaţi ai caselor de licitaţii, iar uneori aceştia poartă şi bijuterii scoase la vânzare de firma lor în speranţa că, pe lângă un tablou sau o sculptură, un cumpărător ar fi interesat şi de nişte accesorii, scrie The Telegraph.

    Cei care participă la licitaţiile online sunt la fel de bine atraşi şi de obiecte vintage cum ar fi o pereche de pantofi sport Air Jordan 1 din 1985, realizaţi de Nike în colaborare cu jucătorul de baschet Michael Jordan, care s-a vândut pentru peste 550.000 de dolari, maşini-concept Alfa Romeo din anii cincizeci (adjudecate în grup pentru mai bine de 11 milioane de lire sterline), fosile (un schelet de tiranozaur şi-a găsit cumpărător pentru suma de 31,8 milioane de dolari), şi de tablouri sau sculpturi ale unor artişti din diferite epoci.

    Pe lângă superbogaţii cărora problemele economiei din acest an nu le-au ştirbit apetitul pentru artă, în rândul cumpărătorilor s-au mai situat şi persoane rămase cu mai mulţi bani disponibili fiindcă nu i-au putut cheltui în călătorii sau restaurante de lux, precum şi colecţionari tineri mai deschişi la achiziţii online decât la participarea la o licitaţie tradiţională desfăşurată la sediul unei firme specializate.

  • Cu pedala pe acceleraţie în pandemie

    După o investiţie de doar 10.000 de lei şi un debut exclusiv pe platforma eMag Marketplace, businessul Smartic, care vinde produse pentru copii, accesorii auto şi accesorii pentru telefoane mobile, se îndreaptă, după patru ani de activitate, spre pragul de 2 milioane de lei. Ce rol a avut pandemia în această ecuaţie a povestit în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Andreea Matei, antreprenoarea din spatele afacerii.

     

    Anul trecut, am înregistrat afaceri de 1,2 milioane de lei. În primele 11 luni de activitate ale anului în curs, am ajuns la afaceri de 1,7 milioane de lei doar din vânzările de pe eMag marketplace, în timp ce site-ul propriu a generat afaceri de circa 40.000 de lei. Astfel, ne propunem să atingem pragul de 2 milioane de lei la finalul acestui an”, a spus Andreea Matei, proprietara businessului Smartic.

    Creşterea înregistrată la nivelul cifrei de afaceri, din ultimele 11 luni, a fost generată de vânzările de jucării şi articole pentru copii şi de produse specifice pandemiei, precum mănuşile, măştile sau dezinfectantul. Ea a adăugat că vânzările înregistrate pe parcursul lunii decembrie vor influenţa creşterea totală a cifrei de afaceri pe care o va înregistra compania anul acesta. „Luna aceasta este decisivă, fiind luna cadourilor. Ne-am pregătit pentru această lună, avem preţuri competitive şi aşteptările sunt destul de mari.”

    Compania şi-a început activitatea în 2016, direct pe platforma eMag Marketplace, în urma unei investiţii de aproximativ 10.000 de lei, bani investiţi în primul stoc de produse, a menţionat proprietara businessului, iar în prezent, vânzările generate de comenzile înregistrate pe platforma eMag marketplace reprezintă aproximativ 70% din total.

    „Am dezvoltat şi un site propriu pentru că am considerat că este nevoie şi ne ajută să ne diferenţiem în piaţă. În prezent, site-ul propriu generează circa 15% din totalul vânzărilor.”

    Momentan, Smartic este prezentă doar pe piaţa din România, însă planurile fondatoarei vizează extinderea businessului şi în Bulgaria şi Ungaria, ţări în care este prezentă şi platforma eMag Marketplace.

    „Aşteptările nu sunt la fel de mari ca cele pe care le avem şi le-am avut pentru piaţa locală, dar în timp vom avea rezultate semnificative şi de pe cele două pieţe externe”, a adăugat Andreea Matei.

    Smartic deţine în prezent un portofoliu de aproximativ 500 de produse, iar depozitul se află în judeţul Argeş. „Ţările din care achiziţionăm marfă sunt SUA, Polonia, Asia şi România. În România achiziţionăm articole dedicate segmentului de copii de la furnizori locali.”

    Pentru serviciul de livrare a comenzilor, Smartic lucrează cu trei companii de curierat active pe piaţa locală. „Luăm în calcul şi adăugarea serviciului de fulfillment by eMag. Însă, pentru a accesa acest serviciu trebuie să avem stocuri mai mari.”

    Numărul de comenzi a crescut în contextul pandemiei, cu aproximativ 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, accelerând puternic şi creşterea cifrei de afaceri a companiei, însă pandemia a provocat dificultăţi pe partea de import, timpul de transport crescând cu aproxmativ două săptămâni.

    „Am întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte timpul de livare. Au fost achiziţionate în general produse specifice contextului pandemic, precum mănuşi, măşti, dezinfectant, iar noi trebuia să aşteptăm mai mult pentru a primi un colet. Dacă înainte acestea ajungeau într-o săptămână, maximum două, pandemia a întârziat procesul cu circa trei săptămâni, coletul ajungând astfel într-o lună”, a mai spus proprietara Smartic.

    O altă provocare a fost reprezentată de partea de costuri de achiziţie, spune Andreea Matei. „Am început să căutăm şi metode de transport alternative, astfel am ales transportul maritim, deşi durează mai mult ca perioadă de livrare este cea mai ieftină.”

    Compania a accesat programul de finanţare eMag seller credit, oferit de retailerul online eMag în parteneriat cu Idea Bank, program în cadrul căruia a primit anul trecut o finanţare de aproximativ 60.000 de euro. O parte din bani au fost investiţi în stocuri mai mari de produse, iar o parte în zona de marketing dedicată site-ului propriu. „Am investit în stocuri de produse, am reuşit să negociem cu furnizorii şi am obţinut un preţ mai bun, astfel, o parte din bani au fost investiţi în campania de Black Friday. Am început să accesăm acest program în 2019. Plafonul s-a mărit, iar acum avem la dispoziţie o sumă şi mai mare.”

    Anul acesta, în campania de Black Friday, compania a înregistrat o creştere de 80% a numărului de comenzi comparativ cu anul trecut. „În campania de Black Friday de anul acesta am avut aceleaşi produse ca anul trecut, doar gama a fost mai diversificată”, a menţionat antreprenoarea.

    Andreea Matei a mai spus că bonul mediu înregistrat de Smartic este în valoare de aproximativ 170 de lei, compania înregistrând zilnic circa 30-40 de comenzi.

    „În cei patru ani de activitate, bonul mediu şi-a menţinut valoarea, să spun că a este între 160-170 de lei, iar numărul de clienţi a crescut constant. Ne aşteptăm ca numărul de clienţi să crească în continuare, să păstreze acelaşi trend pe care l-a avut anul acesta, poate chiar mai rapid decât înainte de această perioadă. Spre exemplu, numărul de comenzi a crescut cu 50% pe parcursul acestui an.”

    În contextul pandemiei, planurile antreprenoarei pe termen lung au fost accelerate, pandemia având astfel „efecte pozitiv” asupra activităţii companiei online.

    „Pandemia nu a impactat negativ activitatea companiei. Surpriza a fost plăcută când am observat mutarea consumatorilor în mediul online şi trendul de creştere a pieţei online. Atunci am decis să accelerăm investiţiile şi am investit mai mult în stocuri, pentru a putea onora comenzile clienţilor, mai ales că timpul de livrare era crescut. Acum avem curaj să investim mai mult.”

    De asemenea, în prezent, planurile actualizate ale companiei vizează extinderea portofoliului de produse şi creşterea bugetului de investiţii, pe lângă extinderea pe cele două pieţe externe, respectiv Bulgaria şi Ungaria.

    „Avem în plan să extindem portofoliul de clienţi şi să devenit distribuitori pentru mai multe branduri. Căutăm produse care să răspundă la noile nevoi apărute pe piaţă. Spre exemplu, anul acsta s-au căutat din ce în ce mai multe produse şi articole pentru copii şi astfel ne-am axat pe acestă nişă, diversificând gama de produse din acest segment.”

    Antreprenoarea a mai spus că prima sursă de finanţare a companiei este profitul, care merge în mare parte tot spre partea de stocuri. „Reinvestim profitul, aceasta este prima sursă de finanţare a dezvoltării companiei. În primul rând investim în stocuri, pentru a putea onora toate comenzile primite, iar acum vrem să investim din ce în ce mai mult în marketingul din site-ul propriu.”

  • Deloitte: Ce datorii pot fi anulate şi care sunt potenţialii beneficiari ai amnistiei fiscale

    Societăţile comerciale care datorează dobânzi şi penalităţi pentru impozitele şi taxele restante la data de 31 martie 2020 mai au doar câteva zile pentru a solicita ştergerea acestora. Termenul limită pentru a aplica amnistia fiscală prevăzută de OUG 69/2020 este 15 decembrie 2020 inclusiv. Ce datorii pot fi anulate şi care sunt potenţialii beneficiari?

    Amnistia fiscală permite contribuabililor să solicite anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor fiscale scadente la 31 martie 2020. Aceasta se aplică nu numai accesoriilor neplătite, ci permite inclusiv restituirea accesoriilor deja achitate, însă numai în cazul în care acestea au fost plătite după data intrării în vigoare a ordonanţei (14 mai 2020).

    Beneficiari ai acestei facilităţi pot fi contribuabilii care se află în oricare dintre următoarele situaţii prevăzute de ordonanţă, respectiv: au obligaţii fiscale principale restante la data de 31 martie 2020, purtătoare de accesorii; corectează prin declaraţie rectificativă obligaţiile fiscale principale cu scadenţe anterioare datei de 31 martie 2020, rezultând accesorii; au stins obligaţii fiscale principale scadente înainte de finalul lunii martie anul acesta, iar obligaţiile accesorii aferente acestora erau nestinse la data de 14 mai 2020; datorează accesorii aferente obligaţiilor fiscale principale scadente anterior datei de 31 martie 2020, individualizate prin decizii de impunere în urma unor inspecţii fiscale aflate în derulare la data intrării în vigoare a OUG 69/2020, respectiv 14 mai 2020.

     

    Ce condiţii trebuie să îndeplinească potenţialii beneficiari?

    Deşi sfera de aplicare a amnistiei este destul de largă, contribuabilii care doresc să beneficieze de această facilitate trebuie să îndeplinească anumite condiţii specifice fiecăreia dintre situaţiile prezentate anterior. Dintre acestea, cea mai importantă este aceea ca, la momentul înregistrării cererii de anulare, contribuabilii să fi depus toate declaraţiile şi să fi achitat la zi (sau să fi stins prin orice metodă) toate obligaţiile fiscale principale sau accesorii datorate bugetului de stat, cu excepţia obligaţiilor accesorii a căror anulare se urmăreşte.

    Societăţile interesate trebuie să ţină cont de faptul că, deşi amnistia vizează doar accesoriile aferente obligaţiilor fiscale principale cu scadenţe anterioare datei de 31 martie 2020, pentru a beneficia de anularea acestora, contribuabilii trebuie să fi declarat şi plătit toate obligaţiile fiscale principale şi/sau accesorii care au luat naştere ulterior acestei date şi până la data depunerii cererii de amnistie.

    În plus, este de menţionat faptul că rectificarea voluntară a declaraţiilor şi plata corespunzătoare a obligaţiilor fiscale principale se pot realiza până la termenul limită de depunere a cererii de amnistiei.

    Totodată, un aspect important este acela că amnistia nu se poate aplica pentru accesoriile aferente obligaţiilor fiscale principale suplimentare stabilite în cadrul inspecţiilor fiscale care au fost demarate după data de 1 aprilie 2020.

    Procedura de urmat pentru a beneficia de prevederile OUG 69/2020 este reglementată de Ordinul 2100/2020 (publicat în Monitorul Oficial 635 din 20 iulie 2020). Aceasta conţine aspectele practice pe care potenţialii beneficiari ai amnistiei fiscale trebuie să le cunoască pentru a întocmi o solicitare conformă cu obligaţiile legale. Printre acestea se numără: tipul de obligaţii pentru care se poate solicita amnistia, categoriile de contribuabili beneficiari, paşii de urmat ulterior depunerii cererii de anulare a accesoriilor şi termenele de soluţionare a acestora, informaţiile minime pe care solicitarea de anulare ar trebui să le conţină etc.

    În anexele procedurii de anulare a obligaţiilor accesorii se regăsesc formularele pe care contribuabilii şi autorităţile fiscale trebuie să le folosească pentru depunerea şi soluţionarea cu succes a cererii de anulare a accesoriilor.

    Chiar dacă timpul pe care contribuabilii îl mai au la dispoziţie pentru a putea beneficia de amnistie este foarte scurt, nu este încă târziu pentru a face o reevaluare a obligaţiilor fiscale datorate şi, dacă sunt ajustări semnificative care pot fi efectuate (inclusiv eventuale ajustări de preţuri de transfer), acesta pare să fie momentul oportun.

    Aspectul care trebuie reţinut de contribuabili este acela că, dacă datorează accesorii semnificative fie în urma unor întârzieri privind declararea şi plata, a unor rectificări voluntare de declaraţii, fie ca urmare a unor decizii de impunere emise în urma inspecţiilor fiscale, mai au doar câteva zile pentru a putea cere anularea acestora.

    Material de opinie de Mihaela Popescu-Ichim, Director Taxe Directe, Corina Simion, Manager Taxe Directe, Deloitte România, şi Laura Spiridon, Senior Associate, Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal

  • Ferestre la purtător

    Elementele arhitecturale pot fi o sursă bună de inspiraţie pentru creatorii de bijuterii, după cum se vede din colecţia unei artiste cunoscute sub numele de Tomka. Aceasta a reuşit să creeze o serie de cercei care arată ca nişte ferestre prin care trece lumina şi în dreptul cărora se găsesc flori sau podoabe de sărbătoare. Cerceii lucraţi manual sunt confecţionaţi dintr-o răşină specială, de unde şi transparenţa lor asemănătoare sticlei.


     

  • Brăţară cu noroc

    Brăţara prezentată de creatoarea britanică de bijuterii Annoushka Ducas sub titlul de „My Life in Seven Charms”, este decorată cu şapte talismane alese în urma unei discuţii dintre client şi creatoare. Realizarea unei brăţări durează între trei şi şase luni, scrie The Telegraph. Cei îşi doresc aşa ceva trebuie să scoată din buzunar cel puţin echivalentul a 38.000 de euro.

  • Marile case de modă se lansează în producţia de măşti

    Casa pariziană Marine Serre a lansat măşti cu sigla firmei, Off-White a lansat o mască pentru bărbaţi, iar companiile Simon Miller şi O’Pioneer se laudă cu măşti identice cu o serie de articole vestimentare din colecţiile lor. Nici Burberry nu face excepţie, casa britanică având şi ea o colecţie de măşti reutilizabile cu modelul său bine cunoscut.  

  • Cât costă ceasurile purtate de cei mai bogaţi oameni din lume. Unul dintre ei are un ceas de doar 70 de dolari iar altul nu poartă deloc

    De la Jeff Bezos la Bill Gates şi Mark Zuckerberg, executivii miliardari din industria tech sunt cunoscuţi mai mult pentru produsele inovatoare decât pentru stilul şi articolele de lux pe care ar putea să le poarte. În timp ce oamenii de rând tânjesc după Rolexuri şi alte produse de colecţie, unul din lucrurile care pare să îi caracterizeze deopotrivă pe fondatorii unora dintre cele mai cunoscute companii din lume este faptul că nu dau doi bani pe haine şi accesorii fashion.

    Jeff Bezos, cel mai bogat om de pe planetă, poartă, de pildă, un ceas marca Ulysse Nardin Dual Time care, raportat la averea sa, de 113 miliarde de dolari, este un chilipir: costă în jur de 27.000 de dolari. Bill Gates, fondatorul Microsof, este şi mai modest: are un ceas Casio de aproape 70 de dolari, în ciuda averii sale de 98 de miliarde de dolari. Tim Cook, CEO-ul Apple, pare să-i calce pe urme fondatorului companiei pe care o conduce, Steve Jobs.

    El s-a mulţumit să poarte un ceas marca Apple, compania vânzând anul trecut 31 de milioane de astfel de accesorii, cu o creştere de 36% a vânzărilor faţă de anul precedent. Iar Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, deşi şi-ar permite o colecţie întreagă de ceasuri de lux, preferă să nu poarte ceas deloc.

  • Cum a ajuns un tânăr care îşi dorea să devină preot să creeze un brand cunoscut în toată lumea

    Renunţarea la visul din copilărie, de a deveni preot, a fost o decizie profitabilă pentru George Draper Dayton. Businessul pe care l-a înfiinţat în urmă cu peste un secol, cunoscut astăzi drept Target Corporation, a ajuns în prezent al 8-lea retailer din SUA, cu venituri anuale de zeci de miliarde de dolari.

    George Draper Dayton s-a născut pe 6 martie 1857 în Clifton Springs, New York, în familia Carolinei Wesley (Draper) şi a lui David Day Dayton. În 1883 el s-a mutat în Minnesota şi, cu toate că iniţial şi-a dorit să devină preot, în cele din urmă a fost ademenit de lumea businessului. Astfel, după căsătoria cu Emma Chadwick, în 1878, anterprenorul a început să cumpere ipoteci agricole în sud-vestul Minnesotei, mutându-se ulterior în Worthington, unde, pe fondul creşterii economice a ţării, a strâns avere şi a fondat Minnesota Loan and Investment Company.
    Religios din fire, Dayton s-a implicat activ în viaţa spirituală şi socială a comunităţii, servind ca funcţionar bisericesc şi administrator în biserica presbiteriană locală şi găzduind evenimente religioase chiar şi acasă.
    În iunie 1902 el a cumpărat un teren pe bulevardul Nicollet Avenue din Minneapolis, unde a fondat magazinul Goodfellow Dry Goods, redenumit ulterior Dayton’s Department Store. În anii ’80 compania a început să se extindă la nivel naţional. În paralel, antreprenorul a început să doneze sume importante de bani bisericii şi fundaţiei Dayton.
    În 1962 urmaşii săi au pus bazele discounterului Target, deschizând un prim magazin în Roseville, Minnesota. La 7 ani distanţă, în urma fuziunii cu JL Hudson, compania-mamă a fost redenumită Dayton-Hudson Corporation, iar în 2000 a devenit Target Corporation.
    Dayton a murit de cancer pe 18 februarie 1938, la vârsta de 80 de ani. El este înmormântat la cimintirul Lakewood Cemetery din Minneapolis. Fii săi, David Draper Dayton (1880–1923) şi George Nelson Dayton (1886–1950), au preluat atât businessul pe care îl înfiinţase, cât şi activitatea socială a antreprenorului.
    Anul trecut Target Corporation avea o echipă de 360.000 de angajaţi, 1.868 de magazine şi a înregistrat venituri de peste 75 de miliarde de dolari. În prezent, compania e al 8-lea cel mai mare retailer din Statele Unite şi comercializează în principal produse de îngrijire şi înfrumuseţare, îmbrăcăminte şi accesorii, electronice, alimente, mobilă, articole pentru casă şi grădină, accesorii pentru animale şi jucării. Businessul este listat la bursa americană sub indicele S&P 500.