BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Serviciile de fotografie şi filmare aeriană, un nou domeniu de business

    Dronele sunt un simbol al modernităţii. Iniţial proiectate ca arme de război, utilizate pentru cercetarea terenului, dar şi pentru luptă, au intrat apoi în uzul comercial, fie ca hobby, fie pentru business. A fost nevoie doar de un pas pentru a fixa camere foto/video pe aparatele de zbor, pentru a deschide un nou domeniu, filmarea şi fotografierea aeriană. Acest segment a captivat în ultimii ani atenţia oamenilor de pretutindeni, dar nu a scăpat de controverse.

    Zborul este una dintre cele mai întâlnite fantezii printre oameni. Lui Icar i-a plăcut atât de mult încât nu s-a putut opri şi a zburat tot mai sus către soare. Oamenii au creat tuburi de oţel de zeci de tone ce străbat cerul zi şi noapte de-a lungul globului. Iar una dintre noile metode de a ne zgândări această dorinţă este pilotajul de la sol al aeronavelor mici. Când spun o metodă nouă, mă refer la amploarea pe care a luat-o fenomenul de zboruri cu drone în ultimii ani.

    În Romania, această afacere se află la început de drum şi nu foarte multă lume este conştientă de existenţa unor astfel de servicii; dar există potenţial de creştere, după cum aveam să aflu de la câţiva dintre antreprenorii care activează în domeniu. La o simplă căutare pe Google, pagina este împânzită de companii ce oferă astfel de servicii.

    Filmarea aeriană (o să includ în această exprimare şi fotografierea) nu este destinată doar realizării de clipuri video impresionante, ci are mai multe aplicări. Pe lângă valoarea evidentă de entertainment pe care o aduce o astfel de filmare (fie ea concert, nuntă sau clip de prezentare), mai există şi utilizarea practică: mapare 2D sau 3D sau filmarea termică  pentru inspecţia echipamentelor şi a structurilor. Se prevăd şi alte utilizări ale dronelor, de exemplu livrarea produselor direct către cumpărător sau utilizarea pentru trimiterea medicamentelor, fie unui pacient aflat în nevoie, fie pentru un spital. Dar acestea sunt pentru viitor şi campanii de marketing. „Asemenea proiecte nu sunt încă fezabile la nivel economic, dar vor deveni, cu siguranţă, realitate odată cu creşterea autonomiei, distanţelor şi punerii la punct a sistemelor de supraveghere şi control al acestui tip de transport“, spune Octavian Isăilă, director general la 360tourist.

    Primul obstacol în lansarea unei afaceri ar fi legislaţia care nu este foarte permisivă atât pe plan local, cât şi global. Cadrul legislativ încă nu este bine stabilit şi de asta se plâng atât pasionaţii de pilotaj, cât şi antreprenorii. „Într-adevăr, legislaţia este destul de restrictivă şi cu avize greu de obţinut“, spune Sebastian Pop, manager la AeroDrone. Pe de altă parte chestiunea trebuie examinată şi invers. Există pericole ca drona, pur şi simplu, să cadă şi să rănească pe cineva sau să se ciocnească cu un aparat de zbor. Recent, în Statele Unite o dronă a încurcat elicopterele pompierilor care încercau să stingă un incendiu. „Am avut şi solicitări pe care le-am declinat din cauza că reglementările actuale nu permiteau efectuarea operaţiunilor de zbor în zonele intravilane“, spune Octavian Isăilă. „Sper să existe reglementări care să ne permită operarea în condiţii normale desfăşurării activităţii cu tot ce implică aceasta: locuri de muncă, salarii, impozite etc.“, adaugă el.

    Să plimbi o dronă pe cer cu o cameră ataşată nu este simplu ca bună ziua. Trebuie îndeplinite mai multe condiţii. Lăsând la o parte dimensiunea tehnică necesară pilotării unei aeronave, în primul rând, este nevoie de aprobarea MApN a activităţii de filmare. Apoi trebuie identificat echipamentul la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (emiterea unui permis de zbor naţional pentru dronele care depăşesc 20 kg). Urmează segregarea spaţiului în zona unde se vor desfăşura activităţile (un acord de zbor între companie, Statul Major al Forţelor Aeriene şi Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA). Şi, în final, ROMATSA trebuie să fie anunţată cu 24 de ore înainte care este zona unde va zbura drona şi ora la care începe şi se termină acţiunea.

    Pentru a porni o asemenea afacere investiţiile variază, în funcţie de planuri, însă o sumă avansată este de 1.500 de euro, care poate ajunge şi la zeci de mii de euro, în funcţie de echipamentul achiziţionat sau de tipul de filmare. „Se poate porni cu o dronă de aproximativ 1.500 euro cu care se pot efectua filmări şi fotografii aeriene“, spune Gabriel Vătafu, proprietarul flycams. Dacă vorbim de o companie ce se bazează pe servicii de mentenanţă preventivă, inspecţii şi verificări, investiţia este şi mai mare. „Costurile sunt destul de ridicate ţinând cont că un astfel de sistem ajunge undeva la 4.000-5.000 euro pentru vectorul aerian plus camera de termoviziune, în jur de 7.000 euro“, spune Pop.

    Investiţia nu se rezumă doar la bani, ci şi la personal: piloţi, cameramani, editori. „Filmarea aeriană nu înseamnă doar ridicarea dronei de la pământ“, spune Cosmin Brezoescu, director general la Aeroview. Pentru a putea pilota o dronă cum trebuie, un pilot are nevoie de mai multe ore de pilotaj şi de experienţă. Nu există un brevet de pilot de dronă, în momentul de faţă, însă se lucrează la profesionalizarea şi specializarea piloţilor prin cursuri şi există chiar şi o bază de antrenament. „FAE este constructor de drone şi a creat o şcoală de pilotare de drone în scop comercial în primavăra acestui an şi suntem mândri de absolvirea cu brio a celei de-a doua promoţii de piloţi de dronă“, a spus Mihai Dragu, manager la FAE Drones. Iar baza de antrenament de care vorbeam se află pe drumul dintre Târgovişte şi Bucureşti, în apropierea localităţii Mircea Vodă. Este o zona segregată special pentru zboruri de antrenament şi teste de drone.

     

  • Odorizantul de 10 milioane de euro

    Oricine trecea prin pădurea verde, zona timişoreană unde are sediul Continental Anvelope Timişoara, simţea mirosul afacerii de cauciucuri, a cărei producţie creşte cu sute de cauciucuri de la un an la altul. Noiembrie 2015 este momentul când vizitatorii fabricii ar trebui să nu se mai poată orienta după miros pentru a găsi intrarea.

    Suntem aici pentru a rămâne (We are here to stay)“, explica Nikolai Setzer, directorul diviziei de anvelope şi membru în consiliul executiv al Continental, principalul motiv pentru care consideră justificată investiţia de 10,5 milioane de euro în tehnologiile de tratare a mirosului dezvoltate de fabrica de anvelope Continental din Timişoara, unică în rândul celor 24 de unităţi ale diviziei răspândite în toată lumea. Inaugurată în urmă cu 15 ani, uzina de la Timişoara produce anual circa 16 milioane de anvelope, ce ajung atât pe pieţe din Europa, cât şi din Statele Unite ale Americii ori din Asia, cu 40% din producţie având ca destinaţie marii producători de automobile, iar restul piaţa de înlocuiri.

    Grupul german este cel mai mare producător de componente de pe piaţa locală şi a înregistrat anul trecut prin cele şapte companii din România o cifră de afaceri cumulată de 2,020 miliarde de euro, în creştere cu 10,5% faţă de anul anterior, potrivit datelor grupului. Exporturile grupului au crescut anul trecut cu 11,2% faţă de 2013, la 1,85 miliarde de euro, exporturile reprezentând 91% din cifra de afaceri. „Avem aproximativ 200.000 de angajaţi în lume, în total, şi avem 15.000 de angajaţi în România, prin urmare este o ţară strategică din portofoliul nostru de 15 ţări; România este printre cele mai mari ca număr de angajaţi şi creştem puternic, pentru că nu suntem aici doar pentru a produce şi a vinde anvelope, ci suntem prezenţi şi cu centre de cercetare şi dezvoltare, ceea ce ne spune că există viitor puternic în viitorul Continental pe această piaţă“, argumentează Setzer importanţa strategică a uzinei de la Timişoara şi motivele implementării programului de reducere a percepţiei mirosului.

    De-a lungul timpului, uzina a evoluat de la producţia cauciucurilor de dimensiuni mici, de 13 şi 14 ţoli, spre cele de 20 ţoli (ultra high performance), pentru maşini precum Jaguarul, ori spre cele pentru maşini electrice, axate pe sustenabilitate şi destinate consumului redus. Anterior tehnologiei de reducere a mirosului, compania a crescut capacitatea de producţie a fabricii cu aproximativ 600 de anvelope, iar în 2015 au introdus un nou echipament care produce profile pentru cauciucuri, reprezentând o investiţie de aproximativ 5 milioane de euro.

    Concomitent cu această dezvoltare şi celelalte tehnologii implementate (obiectul unor investiţii de 370 de milioane de euro până în prezent), şi Timişoara s-a extins cu cartiere de locuinţe în nordul oraşului, în apropierea fabricii, astfel că disconfortul creat de mirosul producţiei anvelopelor a devenit neplăcut pentru din ce în ce mai multe persoane.
    După discuţii îndelungi reflectate şi în presa locală între reprezentanţii autorităţilor, Garda şi Agenţia de Mediu şi cei ai companiei germane, s-a ajuns la soluţia implementării programului de reducere a percepţiei mirosului.

    Programul constă în două soluţii tehnice: una dintre acestea reprezintă o inovaţie şi a fost dezvoltată special pentru fabrica de anvelope de la Timişoara – neutralizarea moleculelor cu miros specific prin intermediul oxigenului activ, care este numită tehnologie cu Plasmă Rece (Cold Plasma); a doua soluţie, Oxidarea Termică Regenerativă (Regenerative Thermal Oxidation), implică neutralizarea compuşilor volatili, prin intermediul oxidării la temperatură ridicată şi a fost implementată şi în alte fabrici Continental din cadrul grupului. Compania a demarat testele pilot pentru implementarea tehnologiei de reducere a percepţiei mirosului specific procesului de producţie în perimetrul fabricii la finalul lui 2013, la începutul lunii iunie acestui an au inaugurat prima fază a soluţiei tehnice, iar până la finalul anului toate echipamentele implicate în proiect vor funcţiona la capacitatea maximă.

     

  • Componentele unei industrii în creştere

    La zece ani de la prima investiţie în România, producătorul german Hella pregăteşte extinderea uzinei de la arad şi cere guvernului să susţină creşterea clasei mijlocii din România.

    Producătorii de componente reprezintă baza industriei automotive şi se constituie într-una dintre cele mai dinamice şi mai exigente industrii din lume. Anul acesta s-au împlinit zece ani de când Hella a decis să investească în România, iar astăzi 2.500 de ingineri lucrează în cele trei divizii principale ale companiei: Aftermarket, Centru Corporate şi Electronică.

    Pe lângă acestea, compania mai are şi departamentele de administraţie, dezvoltare şi producţie în cele şapte locaţii, două centre de dezvoltare în Timişoara pentru Aftermarket şi Electronică, un centru de dezvoltare în Craiova şi fabrici din Arad, Timişoara şi Lugoj, alături de centrul corporate din Giarmata, în apropiere de Timişoara. Compania a recrutat anul trecut peste 400 de noi salariaţi şi continuă să se dezvolte. Deschiderea Centrului Tehnic din Timişoara este considerată una dintre pietrele de hotar ale activităţii grupului german în România, iar Rolf Breidenbach, CEO-ul, preşedintele, preşedintele consiliului de administraţie şi membru al consiliului de adminstraţie al întregului grup Hella, anunţă că „în curând vom vedea noi mişcări ale Hella în România, cum ar fi extinderea uzinei din Arad“.

    „De la venirea Hella în România am investit peste 165 milioane de euro în România şi continuăm investiţiile şi în viitor. Ne concentrăm pe nevoia de echipamente şi facilităţi pentru angajaţii şi proiectele noastre“, a spus Rolf Breidenbach într-un interviu acordat Business Magazin.

    Hella România este unul dintre cei mai mari producători de componente auto de pe piaţa locală, cu afaceri anuale de circa 190 milioane de euro. Compania produce şi dezvoltă în centrele sale din Timişoara şi Arad componente electronice pentru maşini din segmentul de lux şi sport cu preţuri de peste 100.000 de euro. Printre acestea se numără proiectarea şi dezvoltarea senzorului de ploaie pentru BMW i8, unul dintre cele mai avansate tehnologic modele produse de constructorul bavarez, al cărui preţ pleacă de la circa 120.000 de euro fără TVA. Mai mult, compania a lucrat şi la proiectul farurilor inteligente ce echipează automobilul Audi A8, una dintre cele mai bine vândute limuzine de lux din lume, al cărei preţ cu TVA poate depăşi chiar şi pragul de 200.000 de euro.

    În opinia CEO-ului companiei, una dintre cele mai importante misiuni ale guvernului român în acest moment este să susţină mediul academic, astfel încât universităţile să poată livra direct de pe băncile facultăţilor ingineri bine pregătiţi, care să fie recrutaţi rapid de către companii: „Considerăm că este foarte important ca Executivul de la Bucureşti să susţină sistemul educaţional din România şi mai mult decât în prezent, astfel încât pe piaţa forţei de muncă să fie disponibili mai mulţi oameni bine calificaţi. În ziua de azi ne confruntăm cu un «război» tot mai mare pentru talente, în special pentru ingineri înalt calificaţi“. Declaraţia executivului german vine în contextul în care cele mai recente ajutoare de stat oferite de guvern au fost către companii producătoare de cablaje în industria auto, care plătesc angajaţii cu salarii minime pe economie, de sub 800 de lei net lunar, în timp ce companii precum Hella sau Continental, care recrutează cu precădere ingineri şi personal calficat, dar care au nevoie de salariaţi ce au finalizat o facultate, nu muncitori necalificaţi, plătesc angajaţii cu salarii de peste 1.000 de euro. „Universităţile din România oferă o masă excelentă de candidaţi pentru companii, cu atât mai mult cu cât este în continuare nevoie de îmbunătăţiri atunci când vine vorba de eforturi pentru a aduce studenţii mai aproape de cerinţele din mediul de business şi cel industrial în termen de cunoştinţe şi tehnologii“, a adăugat CEO-ul Hella Group.

    O statistică centralizată de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că doar 13% din populaţia României din categoria 15-74 de ani au absolvit studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere. În acelaşi timp, în state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia mai mult de 30% din populaţie au studii superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari decât în România. Tot mai mulţi angajatori se plâng de pregătirea din ce în ce mai slabă a noilor generaţii care ies de pe băncile facultăţilor, pentru că există diferenţe prea mari între ceea ce se studiază în şcoală şi competenţele cerute pentru anumite posturi. Iar acest decalaj a fost subliniat recent şi de către Elvis Popovici, recruitment manager al producătorului de soluţii antivirus Bitdefender, care a precizat că nivelul pregătirii este din ce în ce mai scăzut chiar şi la facultăţile care în mod tradiţional furnizau absolvenţi „angajabili“.

     

  • Componentele unei industrii în creştere

    La zece ani de la prima investiţie în România, producătorul german Hella pregăteşte extinderea uzinei de la arad şi cere guvernului să susţină creşterea clasei mijlocii din România.

    Producătorii de componente reprezintă baza industriei automotive şi se constituie într-una dintre cele mai dinamice şi mai exigente industrii din lume. Anul acesta s-au împlinit zece ani de când Hella a decis să investească în România, iar astăzi 2.500 de ingineri lucrează în cele trei divizii principale ale companiei: Aftermarket, Centru Corporate şi Electronică.

    Pe lângă acestea, compania mai are şi departamentele de administraţie, dezvoltare şi producţie în cele şapte locaţii, două centre de dezvoltare în Timişoara pentru Aftermarket şi Electronică, un centru de dezvoltare în Craiova şi fabrici din Arad, Timişoara şi Lugoj, alături de centrul corporate din Giarmata, în apropiere de Timişoara. Compania a recrutat anul trecut peste 400 de noi salariaţi şi continuă să se dezvolte. Deschiderea Centrului Tehnic din Timişoara este considerată una dintre pietrele de hotar ale activităţii grupului german în România, iar Rolf Breidenbach, CEO-ul, preşedintele, preşedintele consiliului de administraţie şi membru al consiliului de adminstraţie al întregului grup Hella, anunţă că „în curând vom vedea noi mişcări ale Hella în România, cum ar fi extinderea uzinei din Arad“.

    „De la venirea Hella în România am investit peste 165 milioane de euro în România şi continuăm investiţiile şi în viitor. Ne concentrăm pe nevoia de echipamente şi facilităţi pentru angajaţii şi proiectele noastre“, a spus Rolf Breidenbach într-un interviu acordat Business Magazin.

    Hella România este unul dintre cei mai mari producători de componente auto de pe piaţa locală, cu afaceri anuale de circa 190 milioane de euro. Compania produce şi dezvoltă în centrele sale din Timişoara şi Arad componente electronice pentru maşini din segmentul de lux şi sport cu preţuri de peste 100.000 de euro. Printre acestea se numără proiectarea şi dezvoltarea senzorului de ploaie pentru BMW i8, unul dintre cele mai avansate tehnologic modele produse de constructorul bavarez, al cărui preţ pleacă de la circa 120.000 de euro fără TVA. Mai mult, compania a lucrat şi la proiectul farurilor inteligente ce echipează automobilul Audi A8, una dintre cele mai bine vândute limuzine de lux din lume, al cărei preţ cu TVA poate depăşi chiar şi pragul de 200.000 de euro.

    În opinia CEO-ului companiei, una dintre cele mai importante misiuni ale guvernului român în acest moment este să susţină mediul academic, astfel încât universităţile să poată livra direct de pe băncile facultăţilor ingineri bine pregătiţi, care să fie recrutaţi rapid de către companii: „Considerăm că este foarte important ca Executivul de la Bucureşti să susţină sistemul educaţional din România şi mai mult decât în prezent, astfel încât pe piaţa forţei de muncă să fie disponibili mai mulţi oameni bine calificaţi. În ziua de azi ne confruntăm cu un «război» tot mai mare pentru talente, în special pentru ingineri înalt calificaţi“. Declaraţia executivului german vine în contextul în care cele mai recente ajutoare de stat oferite de guvern au fost către companii producătoare de cablaje în industria auto, care plătesc angajaţii cu salarii minime pe economie, de sub 800 de lei net lunar, în timp ce companii precum Hella sau Continental, care recrutează cu precădere ingineri şi personal calficat, dar care au nevoie de salariaţi ce au finalizat o facultate, nu muncitori necalificaţi, plătesc angajaţii cu salarii de peste 1.000 de euro. „Universităţile din România oferă o masă excelentă de candidaţi pentru companii, cu atât mai mult cu cât este în continuare nevoie de îmbunătăţiri atunci când vine vorba de eforturi pentru a aduce studenţii mai aproape de cerinţele din mediul de business şi cel industrial în termen de cunoştinţe şi tehnologii“, a adăugat CEO-ul Hella Group.

    O statistică centralizată de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că doar 13% din populaţia României din categoria 15-74 de ani au absolvit studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere. În acelaşi timp, în state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia mai mult de 30% din populaţie au studii superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari decât în România. Tot mai mulţi angajatori se plâng de pregătirea din ce în ce mai slabă a noilor generaţii care ies de pe băncile facultăţilor, pentru că există diferenţe prea mari între ceea ce se studiază în şcoală şi competenţele cerute pentru anumite posturi. Iar acest decalaj a fost subliniat recent şi de către Elvis Popovici, recruitment manager al producătorului de soluţii antivirus Bitdefender, care a precizat că nivelul pregătirii este din ce în ce mai scăzut chiar şi la facultăţile care în mod tradiţional furnizau absolvenţi „angajabili“.

     

  • Tânărul care până la vârsta de 21 de ani a dezvoltat o reţea de 2.200 de hoteluri in India

    Într-o noapte, Ritesh Agarwal, pe atunci în vârstă de 18 ani, a rămas blocat în afara apartamentului său din Delhi, aşa că a fost nevoit să stea la un hotel. A întâmpinat mai multe probleme: prizele nu funcţionau, robinetul din baie curgea şi nu a reuşit să plătească cu cardul de credit, a mărturisit tânărul pentru BBC.

    Acesta s-a simţit obligat să facă ceva în privinţa asta. Acum, la 21 de ani,  Agarwal este fondatorul Oyo Rooms, o reţea de 2.200 de hoteluri care operează în 100 de oraşe de-a lungul Indiei, cu venituri de 3,5 milioane de dolari şi are 1500 de angajaţi.
    Compania ajută hotelurile no-name din ţară să-şi îmbunătăţească serviciile şi staff-ul, apoi hotelurile sunt  aduse sub sigla Oyo Rooms,  compania lui Agarwal încasând un procent din veniturile hotelurilor.

    Oyo Rooms a trecut şi în domeniul digital, dezvoltând o aplicaţie care ajută oameni să-şi rezerve camere de hotel. Aplicaţia le poate indica drumul spre hotel, iar ajunsi acolo, oaspeţii hotelului pot folosi aplicaţia pentru a comanda “room service”.

    Ritesh Agarwal a câştigat un loc la un program sponsorizat de Peter Thiel, co-fondator PayPal. Programul oferă adolescenţilor posibilitatea de a-şi porni afacerea. Astfel compania a fost lansată în 2013 cu un buget de doar 900 de dolari pe lună şi avea un singur hotel în calitate de client. “Am fost manager, inginer, recepţioner, iar noaptea scriam cod pentru a dezvolta aplicaţia şi pentru a îmbunătăţi site-ul”, îşi aduce aminte Agarwal.

    A fost greu să atragă investitori la început, dar treptat lucrurile au început să meargă mai bine, iar recent a reuşit să obţină fonduri de 100 milioane de dolari de la compania japoneză Softbank. Pentru că a renunţat la scoală nu i-a fost uşor să crească afacerea. Lucruri normale, precum obţinerea unui împrumut la bancă sau angajarea staff-ului au fost mai dificile. 

    Ambiţiile tânărului sunt mari. Nu vrea să se oprească aici şi plănuieşte să extindă compania şi în alte ţări. Vrea să creeze cea mai mare reţea de camere de hoteluri din lume.

  • Câţi bani iţi trebuie dacă vrei să iţi petreci vacanţa în Dubai

    Pachetele turistice pentru Dubai au un preţ care porneşte de la 495 de euro, iar cheltuiala medie pentru o vacanţă în acest oraş al luxului este de 700 de euro de persoană pentru un sejur de o săptămână, potrivit Christian Tour. Cererea pentru vacanţe în Dubai a explodat în ultimii doi ani, în 2014 înregistrându-se creşteri de 200% faţă de anul anterior, transmit reprezentanţii aceleiaşi surse.  

    „În ultimii ani, Dubai şi Emiratele Arabe Unite au devenit o destinaţie tot mai interesantă şi pentru turiştii români. Cererea pentru această zonă a început să crească începând din 2013 şi a fost în continuă creştere până în prezent, în anul 2014 înregistrându-se un boom de pasageri. Numărul celor care au plecat prin Christian Tour a crescut în 2014 cu circa 200% faţă de anul anterior. Pentru prima parte a anului 2015, trendul a rămas ascendent”, declară Marius Pandel, CEO Christian Tour.

    Pachetele turistice pentru Dubai pornesc de la 495 de euro şi  cheltuiala medie de 700 de euro de persoană pentru un sejur de o săptămână, Dubaiul devine un lux accesibil pentru turiştii români, prin programele Pegas Holidays, brandul specializat în vacanţe de lux al Christian Tour.

    Prin Pegas Holidays, Christian Tour lansează în acest sezon şase pachete turistice pentru toate categoriile de turişti: Luxul Accesibil, Standard, Senior Voyage, Luxury, Winter Sun şi Revelion 2015-2016. Cei care vor să se bucure de luxul Dubaiului şi al Emiratelor la preţuri mai mici decât media au la dispoziţie programul Luxul Accesibil, care porneşte de la 495 euro de persoană şi include cazare la hoteluri de 3 stele aflate în oraş, pentru 7 nopţi, cu mic dejun inclus. Pachetele Standard încep de la 599 euro şi includ cazare la hoteluri de 4 stele situate în oraş sau pe plajă, cu mic dejun sau demi-pensiune.

    „Hotelurile din Dubai sunt foarte noi, pentru că infrastructura turistică s-a dezvoltat în ultimii 10 ani. De asemenea, multe dintre ele fac parte din lanţuri de hoteluri renumite (Hilton, Sheraton, Marriott, Golden Tulip etc.) şi respectă standardele impuse la nivel mondial. Hotelurile de 3 şi 4 stele sunt cele mai căutate de turiştii din Europa şi America, pentru că sunt echivalente unei categorii superioare din ţările lor de origine. Au servicii foarte bune, camere foarte mari, iar majoritatea au piscină pe acoperiş şi spa în interior”, precizează CEO-ul Christian Tour.

    Din datele celui mai mare tour operator de chartere din România, reiese că turiştii români care călătoresc în Dubai preferă hotelurile aflate în oraş, în apropiere de mall-uri şi de staţiile de metrou. Majoritatea cheltuiesc în jur de 700-750 de euro per sejur şi aleg minim 1-2 excursii opţionale. Printre cele mai căutate sunt turul oraşului Dubai, vizita la Burj Khalifa – cea mai înaltă clădire din lume, un safari în deşert, cu cină şi spectacol tradiţional într-o oază, un prânz sau o cină la Burj al Arab, singurul hotel de 7 stele din lume, o plimbare cu bărcuţele tradiţionale „dhow”. Tarifele pentru excursii variază între 65 şi 175 euro de persoană.

    Perioada preferată a turiştilor români este şi cea ideală de călătorie: decembrie – februarie, când temperaturile sunt foarte plăcute, de circa 24°C. O „Antalya de iarnă”, Dubaiul oferă servicii similare pe nişa resorturilor all inclusive ca staţiunea turcească, din ce în ce mai mulţi români rezervându-şi sejururi şi în mai – iunie la plajă, în Abu Dhabi sau Ras al-Khaimah. Mai mult, proprietarii lanţurilor din Antalya încep să-şi construiască hoteluri pe plajele fine de pe coastele Emiratelor.

    Christian Tour, una din cele mai mari agenţii de turism din România, împreună cu toate companiile din grupul său, a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de 62 de milioane de euro, cifră care o clasează în topul agenţiilor de turism din România. Cu o istorie de 18 ani în piaţa de turism autohton, Christian Tour deţine în acest moment 30 de agenţii proprii în toată România, plus o filială la Chişinău şi cca. 168 de angajaţi, rămânând în continuare cel mai mare touroperator pe vacanţe de tip charter din România şi  lider de piaţă pentru numărul de turişti care au ales să călătorească cu acesta.

  • Site-ul care a cazat vara asta 17 milioane de oameni din 57.000 de oraşe şi 150 de ţări

    Pe plan global, aproape 17 milioane de oameni s-au cazat prin intermediul Airbnb vara aceasta, arată un raport al companiei.

    Astfel utilizarea serviciului Airbnb pe timpul verii a crescut, în ultimii cinci ani, de 353 de ori. Oameni din 57.000 de oraşe şi 150 de ţări au folosit platforma pentru cazare şi închiriere. Vârsta medie a călătorului este de 35 de ani. 50.000 au stat pe ambarcaţiuni nautice, 25.000 în rulote şi chiar 13.000 s-au cazat la castele, conform raportului Airbnb.

    Cele mai populare rute au fost de la Paris la Lisabona, New York în Hudson Valley şi de la Seoul la Osaka.

    De asemenea, compania susţine că a ajutat la creşterea veniturilor familiilor din clasa de mijloc care folosesc serviciul Airbnb. Potrivit raportului, în medie gazda a câştigat 7,350 de dolari, adică o creştere a venitului cu 14%.

    Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori să nu renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori.
    În 2008, anul cand compania a fost fondată, Airbnb cauta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky, co-fondator şi CEO, a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate, scrie Business Insider.

    În momentul acela, cine era de accord să finanţeze compania cu 150 de mii de dolari primea 10% din acţiunile companiei. În prezent Airbnb este evaluată la 25,5 miliarde de dolari.

  • Comorile din pădurile Transilvaniei valorează mii de euro pe kilogram si oricine le poate găsi

    Numite „diamantele pământului”, trufele cresc şi în România, iar gustul lor îi face pe străini să cumpere tot mai multe de la noi.

    Patronii restaurantelor de lux din întreaga lume plătesc sute de euro pentru un kilogram de trufe, dar recordul e deţinut de un proprietar de cazino din Monaco, ce a plătit 330.000 de dolari pentru 1,5 kilograme de trufe albe.

    Dar comerţul cu trufe nu este singura „afacere” profitabilă care poate prinde rădăcini. Un neamţ, fost proprietar al unei case de discuri din Germania, şi-a deschis în Transilvania, în Valea Cundului din judeţul Mureş, un complex turistic şi organizează, împreună cu turiştii săi, o „vânătoare de trufe”.

    Jonas Schafer a ajuns, la mijlocul anilor 2000, în satul Cund din Mureş şi s-a îndrăgostit de locul pitoresc. Atât el, dar mai ales soţia sa, care l-a convins să se mute de tot în Transilvania. Iar de aici până la a porni o afacere în turism a fost doar un pas. După investiţii considerabile, a reuşit să pună la punct şi o bucătărie unde să gătească, personal, specialităţi din hribi şi trufe, pe care să le servească turiştilor care îi trec pragul.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cum să scoţi bani din piatră seacă. Cum face o familie 5 milioane de euro din piatră naturală

    Magazinul online de piatră naturală piatraonline.ro, deţinut de soţii Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu, estimează că va încheia acest an cu afaceri de 5 milioane euro, cu 50% mai mari faţă de 2014, a anunţat compania Rockstar Construct, prin care este deţinut magazinul, arată Profit.ro.

    Fondat în 2007, magazinul a crescut de la o cifră de afaceri de 50.000 euro în primul an, la 3,5 milioane euro anul trecut.

    ”Investiţiile au fost constante şi pe măsură ce ne-am extins, acestea s-au mărit. Cea mai importantă investiţie pe care am făcut-o recent este cea în noul showroom, un spaţiu de peste 850 metri pătraţi, care s-a ridicat la 350.000 euro”, a declarat Mariana Brădescu, care deţine şi funcţia de business development manager al companiei.

    Potrivit sursei citate, în cei aproape 8 ani de activitate, piatraonline.ro a vândut peste 800.000 metri pătraţi de piatră naturală către 100.000 de clienţi.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • ADEVĂRUL de la rafturile Profi şi Mega Image

    Profi şi Mega Image sunt printre cele mai mari lanţuri de supermarketuri şi magazine de proximitate din România, însă au planuri şi mai mari. 

    ADEVĂRUL de la rafturile Profi şi Mega Image