Tag: Italia

  • Criza constructorilor din zona euro – cine ţine spatele Greciei, Italiei, Spaniei şi Portugaliei

    “E prea devreme să aşteptăm vreo uşurare în 2013 din moment ce experţii anticipează în cel mai bun caz o stagnare în zona euro. Totuşi, semnale pozitive există”, spunea săptămâna trecută Andreas Renschler, membru în consiliul de administraţie al grupului Daimler şi şeful diviziei de camioane şi autobuze. Oficialii germani îşi susţin prognozele mizând pe cel mai recent raport al Băncii Mondiale, unde se argumenta că pericolul unei crize financiare majore în zona euro a fost evitat, iar încrederea în pieţele financiare este “mult mai mare” decât era în urmă cu şase luni.

    Statele BRIC – Brazilia, Rusia, India şi China -, considerate salvarea constructorilor de maşini odată cu startul crizei, au fost abordate mai mult şi de companiile româneşti după începutul crizei economice. Exceptând India, exporturile româneşti către Brazilia, Rusia şi China s-au aflat pe o tendinţă ascendentă, creşterile începând cu anul 2010 fiind de peste 60% către Brazilia şi Rusia şi de 45% înspre China. Raportat la totalul schimburilor comerciale, relaţiile României cu statele BRIC au însemnat, la nivelul anului 2010, 3,6% din totalul exporturilor şi 11,6% din importuri. Potrivit datelor Ministerului Economiei, Rusia şi China se află între primii zece parteneri ai României la capitolul importuri, imediat după Germania, Italia, Ungaria, şi Franţa. Deşi absente din topul destinaţiilor de export, deficitul comercial în scădere pe relaţia cu China (-2,1 mld. euro) şi Federaţia Rusă (-1,07 mld. euro) indică şi orientarea companiilor româneşti către zonele de unde alţi europeni deja culeg roadele.

    “Revenirea în regiunea Europei şi Asiei Centrale în 2013 este aşteptată să fie redusă, întrucât majoritatea factorilor care au limitat creşterea anul trecut vor persista, probabil, chiar dacă la o intensitate mai scăzută. Perspectivele regiunii depind în mod critic de abordarea problemelor deficitelor bugetare şi de cont curent ridicate, şomajului şi inflaţiei, lipsei competitivităţii şi altor limitări structurale ale acestor economii”, se arată în raportul “Perspective Economice Globale” al Băncii Mondiale. PIB-urile Europei şi Asiei Centrale ar urma să înregistreze un avans de 3,6% în 2013 şi de 4% anul următor. Perspectivele economice rămân vulnerabile la riscuri globale şi regionale serioase, notează Banca Mondială. Având în vedere legăturile financiare şi comerciale strânse dintre zona euro şi ţările din Europa şi Asia Centrală, regiunea ar fi direct afectată de o deteriorare majoră a crizei datoriilor, precum şi de stagnarea sau avansul lent al economiei uniunii monetare, se arată în raportul citat de agenţia de presă Mediafax. “Eu, unul, m-aş gândi de două ori înainte să-mi deschid o firmă de construcţii în Spania, Italia, Grecia sau Portugalia”, spunea Renschler, cu prilejul lansării modelului de camion Arocs, destinat companiilor care activează în domeniul construcţiilor. Cele mai promiţătoare semnale vin, la nivelul Europei, dinspre ţările scandinave, dar şi din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Elveţia.

    În cazul Germaniei, asociaţia industriei construcţiilor raportează că activitatea construcţiilor de clădiri comerciale va fi la capacitate maximă în prima jumătate din 2013 ca rezultat al creşterii cererii şi comenzilor de la sfârşitul anului trecut. Nemţii remarcă şi potenţialul “enorm” existent în aria clădirilor rezidenţiale, văzute drept investiţii “relativ bune şi sigure” ca urmare a dobânzilor situate la minime istorice. Analiştii estimează că cererea de locuinţe noi va urca la 250.000 de unităţi pe an, prag ratat cu 40.000 de unităţi anul trecut şi cu circa 20.000 în 2013, potrivit primelor raportări.

    Investiţiile în infrastructură vor dinamiza industria construcţiilor. Deşi bugetele statelor sunt calculate până la ultimul cent, legătura între creşterea economică şi fondurile alocate noilor proiecte este direct proporţională. “Problema în Europa nu este dacă noile proiecte publice de construcţii vor începe, ci mai degrabă când”, spunea Andreas Renschler. Japonia, de exemplu, a alocat 173 de miliarde de euro proiectului guvernamental de stimulare economică, menit să se axeze pe reconstrucţia ţării după catastrofa nucleară de la Fukushima. Dincolo de China şi India, unde ritmul de dezvoltare a infrastructurii este notabil, cererea a început să crească şi în Brazilia. Cele două evenimente sportive pe care le vor găzdui sud-americanii – Campionatul Mondial de Fotbal din 2014 şi Jocurile Olimpice din 2016 – vor fi principalii factori de dinamizare a cererii pentru următorii trei ani.

    Legătura între evoluţia economiei, cea a pieţei construcţiilor şi vânzările de autocamioane care să execute lucrările de infrastructură este un bun indicator al tendinţelor pe piaţa globală. În cazul grupului Daimler, luna noiembrie a anului trecut a însemnat, în materie de vânzări, cât întreg anul 2011. Cifrele ar putea arăta chiar mai bine în 2013, “dacă reglementările guvernelor şi criza datoriilor suverane nu vor reduce comenzile mai mult decât au făcut-o până acum”, după cum rezumă Andreas Renschler.

  • Draghi, BCE: În a doua parte a anului vom vedea o revigorare treptată a economiei zonei euro

    Economia zonei euro se va redresa, treptat, în a doua jumătate a anului 2013, iar pentru a susţine încrederea este esenţial ca guvernele să reducă în continuare dezechilibrele fiscale şi structurale, în timp ce restructurarea sectorului financiar va merge înainte, consideră Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE). „În a doua jumătatea a anului 2013 activitatea economică ar trebui să se redreseze, treptat, susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare a BCE, de îmbunătăţirea încrederii pieţelor financiare, precum şi de creşterea exporturilor care beneficiază de consolidarea cererii globale”. Şeful BCE a amintit de scăderea economiei zonei euro în al doilea şi al treilea trimestru din 2012, intrarea în recesiune fiind antrenată de ţările din sudul Europei, afectate de datorii mari. „Datele disponibile continuă să indice o încetinire a economiei întrimestrul patru şi la începutul anului 2013Această slăbire a activităţii economice reflectă impactul negativ al consumului scăzut şisentimentul investitorilorprecum şi cererea externă slabă. Cu toate  acestea, sentimentul pieţelor financiare s-a îmbunătăţit şi cei mai recenţi indicatori confirmă o stabilizare a încrederii mediului de afacerişi a consumatorilordeşi la un nivel scăzut”.

    Mai multe stiri pe zf.ro

     

  • Draghi, BCE: Supraveghetorii trebuie să aibă puterea să concedieze şefii băncilor comerciale care nu sunt competenţi

    Supraveghetorii ar trebui să aibă posibilitatea să evalueze şefii băncilor comerciale şi să îi concedieze, dacă, din diferite motive, nu corespund poziţiilor pe care le ocupă şi nu sunt competenţi, consideră Mario Draghi, presedintele Băncii Centrale Europene (BCE).El a fost întrebat la conferinţa de presă de după decizia de politică monetară, organizată la Frankfurt, dacă consideră că se poate învăţa o lecţie din scandalul Monte dei Paschi, respectiv faptul că băncii centrale a Italiei ar trebui să i se acorde puterea de a concedia şefii băncilor comerciale. Înainte de a deveni şeful BCE, Draghi a fost guvernator al Băncii Italiei între 2005 şi 2011, fiind responsabil cu suprave­gherea sistemului bancar italian când au început problemele la Monte dei Peschi, cea mai veche bancă din lume. Monte dei Peschi a cumpărat banca mai mică Antonveneta în 2007, cu puţin înainte de declanşarea crizei financiare globale, printr-o tranzacţie caracterizată ca fiind “dubioasă şi costisitoare”. Criticii susţin că Banca Italiei ar fi trebuit să împiedice achiziţia. Procurorii italieni investighează acum de ce Monte dei Peschi a plătit atât de mult şi verifică acuzaţii de corupţie legate de cumpărarea An­ton­veneta.
     
  • Fenomenul Berlusconi: Cum un miliardar condamnat pentru fraudă îşi croieşte drum spre conducerea ţării cu voturi cumpărate

    În Italia, fostul premier Silvio Berlusconi le promite alegătorilor patru miliarde de euro în returnări de taxe dacă va ajunge din nou la putere. Trecut prin multe scandaluri politice, de fraudă şi chiar sexuale, miliardarul nu se sfieşte să atace Germania şi euro, iar campania lui gălăgioasă pare că are succes în ochii populaţiei, sătulă de recesiune şi şomaj. Însă ascensiunea lui Berlusconi riscă să arunce Italia, o economie majoră a zonei euro, din nou în vârtejul pieţelor şi reprezintă un semn că Europa întreagă se confruntă cu un deficit de politicieni experimentaţi. “Berlusconi vrea să cumpere voturile italienilor cu banii pe care tot ei au fost nevoiţi să-i plătească pentru a acoperi deficitul lăsat în conturile publice de chiar Berlusconi, care a guvernat în opt din ultimii zece ani”, a declarat actualul premier, tehnocratul Mario Monti. În faţa susţinătorilor exaltaţi, Berlusconi a promis că dacă coaliţia sa ajunge la guvernare, “va construi o cale pentru a reduce presiunea fiscală” prin abolirea impozitului pe prima locuinţă reintrodus de Monti şi va rambursa în bani lichizi cele patru miliarde de euro încasate de stat în contul acestei taxe. El s-a angajat să îngheţe taxa pe valoare adăugată şi să elimine taxele impuse companiilor regionale, scrie Financial Times. Berlusconi, care a fost de trei ori premier, este el însuşi proprietar de fabrici, ziare şi vapoare şi este foarte probabil ca afacerile lui să beneficieze de măsurile pe care le promite.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Când scoate capul hidoasa fiară. Politică şi falimente bancare în Italia

    Explicaţia atitudinii lui Monti stă însă în sondajele de opinie, care creditează Opţiunea Civică, noua platformă politică de centru-dreapta condusă de el, cu numai 15% din intenţiile de vot. Analiştii de la Citigroup notează că, indiferent de propunerile de acum, noul guvern rezultat din alegeri va fi nevoit să adopte totuşi un nou pachet de măsuri de austeritate, spre a încadra Italia în ţintele europene de deficit structural.

    Formaţiunea cu cele mai multe intenţii de vot (34%) rămâne Partidul Democrat, de centru-stânga, condus de Pier Luigi Bersani, iar toate previziunile spuneau că se va alia frumos cu Opţiunea lui Monti pentru un nou program plăcut marii finanţe, însă armonia a fost ruptă de criza celei mai vechi bănci din lume (1472), Monte dei Paschi di Siena, care s-a trezit în bilanţ cu pierderi de peste 700 mil. euro din cauza unor tranzacţii proaste cu derivate, ţinute ascunse până acum şi care au silit banca să apeleze la ajutorul statului.

    Cum printre proprietarii băncii sunt fruntaşi ai partidului lui Bersani, Monti şi ai lui au profitat ca să acuze “hidoasa fiară” a amestecului politic în treburile băncilor, fiara fiind democraţii. În aceste condiţii, cel ce câştigă teren este fostul premier Silvio Berlusconi, al cărui partid Forza Italia are 27% din intenţiile de vot, probabil graţie italienilor care cred că dacă revine el la putere, Italia va scăpa ca prin minune de orice măsură de austeritate.

  • Sub supravegherea lui Mario Draghi, cea mai veche bancă din lume a plantat seminţele noului scandal bancar

    Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, s-a implicat direct în scandalul în care se scufundă banca italiană Monte dei Peschi di Siena, cea mai veche din lume, făcând o vizită neanunţată în Italia pentru a discuta cu ministrul de finanţe înainte ca acesta să răspundă la întrebările parlamentarilor legate de această problemă. Ca guvernator al Băncii Italiei între 2005 şi 2011, Draghi a fost responsabil cu suprave­gherea sistemului bancar italian când au început problemele băncii Monte dei Peschi, care şi-a slăbit capitalul prin achiziţia costisitoare şi dubioasă a rivalei mai mici Antonveneta în 2007, cu puţin înainte de izbucnirea crizei financiare globale, dar când apăruseră deja semne rău prevestitoare, scrie agenţia Thomson Reuters. Antonveneta a fost achiziţionată de la banca spaniolă Santander cu preţul “nebunesc” de nouă miliarde de euro, cu 60% mai mare decât cel plătit de grupul spaniol cu doar două luni înainte când a ajutat la tranşarea ABN Amro împreună cu RBS şi banca belgiană Fortis. Corriere della Sera scrie că banca italiană a semnat un acord neoficial cu Santander pentru a “umfla” preţul plătit şi pentru a împărţi câştigul adus de achiziţia controversată. Procurorii italieni investighează acum de ce Monte dei Peschi a plătit atât de mult şi verifică acuzaţii de corupţie legate de cumpărarea An­ton­veneta.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Italia şi FMI acuză că interesele egoiste ale băncilor au dus la apariţia şi persistenţa crizei, iar băncile se plâng că „sunt atacate“

    Pentru a-şi spăla imaginea în faţa publicului, o bancă bri­ta­nică, Barclays, recu­noaş­te: “Am fost prea agresivi şi prea egoişti. Industria a gre­şit, câteodată”. Altele se plâng că sunt “atacate”. “Câteodată rezistenţa intereselor com­paniilor este camuflată în spatele ide­i­lor obişnuite. Interese corporatiste ego­iste pot fi găsite peste tot în UE”, a de­clarat Monti, acuzând că pentru a-şi pro­mova interesele, companiile blo­chea­ză reformele într-o Europă mă­cinată de criză. Tehnocrat şi fost comisar UE, Monti a preluat conducerea guvernului italian în 2011 pentru a scoate Italia din turbulenţele în care a intrat pe pieţele financiare din cauza politicilor ezitante şi ambigue ale fostului premier Silvio Berlusconi, condamnat pentru fraudă, scrie EUobserver. Reformele dureroase de peste tot în Europa pot fi acceptate de populaţie dacă aceasta vede justiţie şi corectitu­di­ne în locul indulgenţei arătate faţă de cei bogaţi şi cei privilegiaţi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Italia şi FMI acuză că interesele egoiste ale băncilor au dus la apariţia şi persistenţa crizei, iar băncile se plâng că „sunt atacate“

    Pentru a-şi spăla imaginea în faţa publicului, o bancă bri­ta­nică, Barclays, recu­noaş­te: “Am fost prea agresivi şi prea egoişti. Industria a gre­şit, câteodată”. Altele se plâng că sunt “atacate”. “Câteodată rezistenţa intereselor com­paniilor este camuflată în spatele ide­i­lor obişnuite. Interese corporatiste ego­iste pot fi găsite peste tot în UE”, a de­clarat Monti, acuzând că pentru a-şi pro­mova interesele, companiile blo­chea­ză reformele într-o Europă mă­cinată de criză. Tehnocrat şi fost comisar UE, Monti a preluat conducerea guvernului italian în 2011 pentru a scoate Italia din turbulenţele în care a intrat pe pieţele financiare din cauza politicilor ezitante şi ambigue ale fostului premier Silvio Berlusconi, condamnat pentru fraudă, scrie EUobserver. Reformele dureroase de peste tot în Europa pot fi acceptate de populaţie dacă aceasta vede justiţie şi corectitu­di­ne în locul indulgenţei arătate faţă de cei bogaţi şi cei privilegiaţi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Un contract între Alitalia şi Carpatair stârneşte polemici în Italia. Un deputat cere anchetă

    Conform Institutului italian de statistică (ISTAT), ponderea de utilizare de către cetăţenii italieni a serviciilor companiilor aeriene autohtone a scăzut în intervalul 2007 – 2011 cu 16%, de la 56 la 40%. Practic, mai puţin de jumătate dintre pasagerii care trec prin aeroporturile italiene utilizează servicii ale companiilor aeriene din Peninsulă.

    În contextul publicării raportului ISTAT, vocile critice s-au interesat de un acord al companiei Alitalia cu Carpatair, companie aeriană românească.

    Potrivit site-ului Romacapitale.net, deputatul italian Francesco Barbato (din cadrul formaţiunii Italia Valorilor, de centru) cere o anchetă parlamentară în legătură cu prevederile contractului încheiat între cele două companii aeriene. Deputatul a remarcat că, în fiecare dimineaţă, avioane ale Carpatair decolează din oraşe din România, Republica Moldova şi Ucraina, transportând la Timişoara pasageri care apoi continuă călătoria în Italia, Germania şi Grecia. Totul ar fi în regulă, dar nemulţumirile apar în contextul în care avioane Carpatair operează şi zboruri între Ancona şi Roma în numele Alitalia, cu piloţi, însoţitori de bord şi avioane proprii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plăţile prin card au fost suspendate la Vatican, la cererea Băncii Italiei

    La Muzeul Vaticanului, vizitat în 2011 de 5 milioane de turişti, care au plătit peste 90 de milioane de euro, este nevoie acum de numerar, scrie cotidianul italian La Repubblica, citat de AFP. Vaticanul nu a implementat încă standardele internaţionale de combatere a spălării banilor, astfel că terminalele de plăţi prin card de pe teritoriul său nu pot fi operate de o bancă aflată sub incidenţa legii italiene, au afirmat surse de la Banca Italiei pentru presa locală. Muzeul Vaticanului şi Capela Sixtină, dar şi farmacia, biroul filatelic şi cele câteva magazine acceptă acum doar numerar şi cecuri.

    Mai multe pe zf.ro