BusinessMagazin

Tag: Google

  • Imitaţia şi inovaţia

    A trecut deja mai mult de o lună de când Google Plus a fost lansat, iar febra căutării unei invitaţii care să permită accesul în noua reţea de socializare a cam încetat. Probabil toţi cei care au dorit au încercat rivalul reţelei Facebook. După câteva săptămâni de utilizare, o comparaţie sumară cu Facebook vine automat, iar din perspectiva mea verdictul e simplu: Google Plus are o interfaţă mai simplă şi mai elegantă, dar Facebook are mult mai mulţi utilizatori. Dar, aşa cum am anticipat, indiferent cât de confortabil se simte Facebook prin prisma celor peste 750 de milioane de utilizatori, apariţia unui rival a impulsionat gigantica reţea să inoveze şi să-şi îmbunătăţească serviciile, încercând să ofere alternative proprii pentru cât mai multe dintre atracţiile Google Plus. Şi viceversa, bineînţeles, cu diferenţa că Google încearcă mai mult să ofere facilităţi noi decât să aducă funcţii din Facebook.

    Despre prima consecinţă a rivalităţii am vorbit deja. Constatând superioritatea Google Plus în materie de comunicare vocală şi video, Facebook s-a grăbit să integreze Skype. Nici astfel nu a reuşit să echilibreze complet balanţa, pentru că Google oferă prin funcţia Hangout videoconferinţe cu până la zece participanţi. Însă aspectul în care Google Plus s-a dovedit de la bun început net superior a fost reglajul fin al vizibilităţii postărilor prin organizarea contactelor în aşa-numitele cercuri. Şi Facebook dispunea de câteva facilităţi în această privinţă, dar incomparabil mai puţin accesibile şi flexibile, aşadar a fost în situaţia de a compensa cumva această carenţă. Zilele trecute a anunţat “Smart Lists” – listele de prieteni se vor completa automat cu colegi de serviciu sau de şcoală, familie sau zonă de proximitate şi vor fi oarecum echivalente cu cercurile din Google Plus.

    O altă diferenţă între cele două reţele o reprezintă relaţia de “prietenie”, care în Facebook este simetrică (adică prietenia este neapărat reciprocă şi se acceptă sau nu), în vreme ce la Google este asimetrică, în sensul că pot să adaug în cercurile mele utilizatori fără ca aceştia să mă includă printre prieteni. Avantajul asimetriei este că mă pot “abona” la postările unor persoane publice (jurnalişti, politicieni sau chiar reviste sau companii) fără ca aceştia să trebuiască să-mi accepte o invitaţie. Evident, voi vedea doar mesajele publice ale acestora. În Facebook se ajungea la situaţia ca astfel de persoane să aibă mii de “prieteni” şi, evident, fluxul de mesaje devenea extrem de încărcat. Tot zilele acestea, Facebook a încercat să corecteze acest dezavantaj, introducând butonul “Subscribe” (abonare), care permite utilizatorilor să primească postările publice ale altor utilizatori fără ca aceasta să necesite o cerere formală de împrietenire, cu câteva posibilităţi de filtrare (de exemplu, doar anumite tipuri de mesaje). În această variantă, personajul public trebuie să permită abonarea (nu individual, desigur) şi o poate dezactiva. Cred că Facebook iese în avantaj la acest capitol.

    Ce face în timpul acesta Google? în primul rând, a dat o funcţionalitate mai utilă butonului “1” (plus one), care s-a răspândit în tot web-ul. Dacă până acum era doar un soi de recomandare, acum a devenit echivalent cu “Like” din Facebook, adică pagina “plusată” poate fi postată pe Google Plus, cu reglajul obişnuit al distribuţiei. Astfel ia sfârşit situaţia jenantă în care un videoclip din YouTube putea fi postat direct pe Facebook, dar nu şi în Plus. Pe de altă parte, Angry Birds a ajuns şi în Google Plus, împreună cu o întreagă galerie de jocuri, toate cu caracteristici sociale. Însă principalele noutăţi pe care le aduce reţeaua lui Google se referă la funcţionalităţi pe care Facebook nu le poate reproduce, pentru simplul motiv că se referă la integrarea unor servicii deţinute de Google (prin aşa-numitele “snippets”). De exemplu, hărţile din Google Maps capătă acum un caracter social: dacă văd o hartă, pot oricând să o partajez cu prietenii din anumite cercuri. La fel se întâmplă cu Google Books, cu Offers şi Product Search, care pot fi distribuite prin simpla acţionare a butonului “Share” din bara de instrumente pe care Google Plus o instalează în browser. Avantajul este în principal comoditatea şi e de aşteptat ca Google să integreze şi alte servicii, cum ar fi Google Docs.

    Concluzia este evidentă: competiţia este acerbă şi este uşor de prezis cine va avea câştig de cauză: utilizatorii, desigur, fie că utilizează Facebook, fie Google Plus.

  • Google face echipa cu Intel

    In urma unui comunicat oficial din partea CEO Intel, Paul Otellini, s-a anuntat parteneriatul intre Google si Intel, menit sa accelereze intrarea companiei producatoare de componente IT pe piata smartphone-urilor.

    “Calculatoarele se afla intr-o stare continua de evolutie” a spus Otellini, “imensa cerere pentru dispozitive client cu putere de procesare din ce in ce mai mare fiind o oportunitate semnificativa pentru industrie. Intel este inovatoare si conlucreaza cu partenerii nostri pentru a oferi experiente de calcul care sunt mai mobile, sigure si fara probleme”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carol Bartz, CEO al Yahoo!, a fost concediată

    Directorul financiar, Tim Morse, va prelua interimar funcţia de director general.

    Concedierea lui Bartz marchează un deceniu de decădere pentru Yahoo!, ale cărei acţiuni au coborât de la peste 125 de dolari în ianuarie 2000 la circa 13 dolari în prezent. Compania va căuta un nou lider, care trebuie să conducă o luptă grea pe piaţa publicităţii online şi conţinutului cu rivali de talia Google şi Facebook.

    Unii analişti au arătat că plecarea lui Bartz semnalează că compania a rămas fără opţiuni, după ce nu a reuşit să-şi asigure o poziţie dominantă pe piaţa advertisingului şi conţinutului online şi a fost nevoită să cedeze operaţiunile pe căutare către Microsoft în cadrul unui parteneriat.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Google îi dedică un logo lui Freddie Mercury la 65 de ani de la naşterea acestuia

    Legendarul cântăreţ al formaţiei britanice Queen, Freddie Mercury, s-a născut pe 5 septembrie 1946 în Stone Town, Zanzibar, şi a decedat pe 24 noiembrie 1991.

    Logo-ul este unul dintre cele mai interesante de până acum ale Google, alături de logo-ul dedicat jocului Pac Man, care permitea utilizatorilor să se joace pe prima pagină a companiei, cel pentru Jules Verne, cu submarinul care putea fi manevrat, sau chitara interactivă dedicată Les Paul, pe care utilizatorii puteau compune propia melodie.

    Google se foloseşte de această metodă pentru a sărbători diverse evenimente importante precum sărbători sau aniversări importante.

  • Studiaţi gratis la Stanford

    Cursanţii online nu vor primi note sau credite care să conteze ca diplomă universitară, dar va exista un clasament comparativ între cursanţi, care vor primi un certificat de competenţă.

    Pentru cursul de inteligenţă artificială, participanţii ar trebui să aibă unele noţiuni de matematici superioare, precum algebră liniară sau teoria probabilităţilor, dar nu există restricţii pentru participarea la cursurile online. Cei înscrişi până în prezent din peste 175 de ţări sunt de toate vârstele, de la liceeni până la pensionari. Instructorii sunt Sebastian Thrun (foto şi Peter Norvig, doi dintre cei mai cunoscuţi specialişti în inteligenţă artificială.

    Platforma de predare este bazată pe sistemul de cloud computing de la Amazon, iar cursanţii vor folosi serviciul Google Moderator, ce le permite să voteze pentru cele mai bune întrebări la care profesorii trebuie să răspundă în sesiunile de chat sau videoconferinţă. “Ţările în curs de dezvoltare au necesităţi educaţionale imense. Suntem interesaţi să oferim restului lumii resursele de la Stanford”, a spus Thrun, ignorând astfel temerile că nişte cursuri gratuite vor dilua prestigiul Stanford, universitate cu taxe de studiu foarte mari.

  • Gmail de la Google, accesibil fără conexiune la internet

    Succesul serviciilor Calendar şi Docs, deja disponibile în varianta offline, funcţionalitate despre care mulţi utilizatori au spus că ajută la îmbunătăţirea productivităţii, potrivit lui Rajen Sheth, group product manager, Google lansează o aplicaţie pentru browserul de internet Chrome, Gmail Offline, aşa încât şi serviciul de e-mail să poată fi accesat fără internet.

    Aplicaţia nu are propriu-zis legătură cu Gmail, dar permite accesarea serviviului de mail, precum şi trimiterea de e-mailuri. “Ne folosim de multe strandarde HTML5 pentru a permite lucrul offline”, a mai spus Sheth. Astfel, aplicaţia este foarte asemănătoare cu cea Gmail pentru tablete, care a fost gândită să funcţioneze atât online, cât şi offline.

    Aplicaţiile offline Gmail, Calendar şi Docs sunt disponibile deocamdată doar pe Chrome Web Store şi funcţionează numai pe browserul web Chrome al Google. Compania are însă în plan să lanseze versiuni compatibile şi cu alte browsere.

  • Google va lansa în Europa un serviciu TV de conţinut online pe televizor

    Unele probleme apărute în timpul testelor au determinat analiştii să se întrebe dacă Google chiar vrea să continue acest proiect, însă Schmidt a dat asigurări că grupul va continua să promoveze serviciul şi să caute parteneri. Google TV, care permite utilizatorilor să amestece conţinutul online cu cel TV pe un televizor, prin folosirea unui browser, a fost lansat în octombrie în SUA. Serviciul a fost întâmpinat cu reacţii diverse şi a fost blocat imediat de trei reţele importante de televiziune din SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google va plăti 500 milioane dolari pentru închiderea unei investigaţii în SUA privind publicitatea

    Suma reprezintă veniturile aduse Google de anunţurile publicitare ale farmaciilor canadiene, precum şi veniturile obţinute de acestea din vânzările pe piaţa americană, a anunţat Departamentul de Justiţie. Google a constituit anterior un provizion în această sumă, pentru un posibil acord privind practicile în domeniul publicităţii. Anunţurile publicitare incriminate au condus în SUA la importuri ilegale de medicamente, controlate şi necontrolate, care se comercializează cu prescripţie medicală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de riscant e pariul de 12 miliarde al Google

    Inceputul săptămânii trecute a marcat un moment de foarte mare importanţă pentru peisajul de business IT din lume. Google a cumpărat Motorola Mobility, tranzacţie în valoare de 12,5 miliarde de dolari care propulsează Google în fruntea celor mai puternici competitori ai Apple. Şi care înseamnă pentru compania de internet nu doar o schimbare de strategie, ci mai degrabă abordarea în sine a unui nou model de business. “Google vrea practic să ofere o întreagă experienţă, iar asta înseamnă atât hardware, cât şi software”, crede Colin Gillis, analist în cadrul BGC Partners. Adică exact ceea ce face şi Apple cu popularul iPhone.

    Tranzacţia este o veste cât se poate de bună din punctul de vedere al pieţei de fuziuni şi achiziţii. Nu numai că este cea mai mare achiziţie de până acum a Google, dar este în acelaşi timp a patra cea mai valoroasă din tehnologie în ultimul deceniu. Mai mult, împreună cu preluarea recentă a Skype de către Microsoft pentru 8,5 miliarde de dolari, achiziţia răsunătoare dovedeşte că recesiunea nu mai are niciun cuvânt de spus în această industrie unde, de altfel, în primul an de criză s-a văzut o stagnare a numărului de fuziuni şi achiziţii. Şi are totodată toate şansele să ridice ştacheta de la nivelul de peste 65 de miliarde de dolari, cât a fost anul trecut valoarea tuturor tranzacţiilor cu companii de tehnologie.

    Pentru industria dispozitivelor mobile însă, vestea nu mai este la fel de bună, iar comentariile cu privire la preţul prea mare de achiziţie sau la faptul că Motorola are probleme deja de câţiva ani n-au întârziat să apară. Pe de-o parte, foaia s-ar putea întoarce pentru aproape 40 de companii printre care Samsung, LG, HTC şi Sony Ericsson, care au lansat în ultimii ani dispozitive cu sistemul Android al Google şi care acum ar putea pierde acest avantaj dacă dispozitivele Motorola vor fi favorizate. “Probabil se vor uita mai mult spre sistemul de operare Windows pentru a se feri de puterea foarte mare pe care o capătă acum Google şi Apple”, crede Michael Walkley, analist în cadrul Canaccord Genuity.

    Pe de altă parte, Google pare să devină de neatins în domeniul dispozitivelor mobile. Nu numai că Android este cel mai folosit sistem de operare pe mobile, dar odată cu această tranzacţie, compania pare să-şi fi cumpărat linişte şi cu privire la războaiele legale pentru brevete de invenţie. În piaţă au apărut discuţii cum că achiziţia a fost făcută mai degrabă pentru cele 17.000 de patente pe care Motorola le deţine, la care se adaugă alte 7.000 pentru care aşteaptă aprobare, lucru pe care Larry Page, directorul executiv al Google, n-a încercat să-l nege, ba a spus că, din contră, “portofoliul de brevete va proteja Android de ameninţările anticoncurenţiale din partea Microsoft, Apple sau alte companii”. Cu atât mai mult cu cât Google are doar câteva mii de patente, după spusele lui David Drummond, directorul juridic al companiei, iar un smartphone poate ajunge să implice chiar şi 250.000 de brevete de invenţie.

    Aparent, mutarea este una dintre cele mai bune pe care le putea face Google. La mijloc sunt însă câteva nuanţe. Schimbarea modelului de business ar putea să nu-i reuşească lui Google, un business de 179 de miliarde de dolari construit în cea mai mare parte pe algoritmi de căutare şi pe publicitate online. Totodată, numărul de patente câştigate prin achiziţie, echivalent celui deţinut de Microsoft şi de două ori mai mare decât al Apple, ar putea să nu însemne absolut nimic, pentru că multe dintre brevetele Motorola nu valorează nici pe departe la fel de mult precum cele ale competitorilor. Şi, nu în ultimul rând, o asemenea cheltuială uriaşă presupune că Google va avea totuşi aşteptări ridicate şi din punctul de vedere al dispozitivelor semnate de Motorola, care, dacă rămân ca până acum, nu vor avea foarte mare succes.

    Este aşadar prea devreme de stabilit dacă Google a dat lovitura prin această achiziţie sau a făcut un pariu greşit de pe urma căruia nu va avea decât de pierdut. Fără dubiu însă, cel mai câştigat din toată această poveste rămâne Carl Icahn, cel mai mare acţionar al Motorola. Doar se ştie că miliardarul şi-a clădit averea prin tactica de asediere sistematică a unor companii cu probleme, asupra cărora a preluat controlul şi pe care ulterior le-a vândut, spre satisfacţia acţionarilor. Adică exact ce a făcut şi acum cu Motorola.

  • Bursa de la New York a închis luni în creştere, datorită ofertei Google pentru Motorola Mobility

    Fuziunile şi achiziţiile sunt considerate un semnal că marile companii au rezerve substanţiale de bani şi sunt dispuse să cheltuiască deşi creşterea economică a încetinit. Indicele Dow Jones Industrial Average a închis în urcare cu 1,9%, iar Standard & Poor’s (S&P) 500 a crescut uc 2,18%. Piaţa Nasdaq a câştigat totodată 1,88%. Acţiunile Motorola Mobility au crescut cu 55,8% după ce Google a oferit 12,5 miliarde de dolari pentru a prelua compania, cea mai mare achiziţie derulată vreodată de gigantul căutărilor pe internet. Titlurile Google au pierdut însă 1,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro