BusinessMagazin

Tag: director

  • Despre strategie, la rece

    Doar Dero şi Borsec au depăşit arctic în topul celor mai puternice branduri autohtone (potrivit unlock market research), producătorul de electrocasnice sărbătorind în acest an 45 de ani de existenţă şi 25 de milioane de frigidere vândute.

    Hasan Ali Yardimci are 42 de ani şi a preluat în luna octombrie a anului trecut poziţia de director general al Arctic România, înlocuind-o pe Monica Iavorschi, care a condus timp de mai bine de şase ani cel mai mare producător local de electrocasnice. Iavorschi a plecat de la şefia Arctic pentru a prelua funcţia de director de marketing la nivelul grupului Arcelik, compania-mamăa Arctic. 

    Noul şef al Arctic România lucrează pentru grupul turc Arcelik din 2009, când a ocupat poziţia de director de planificare strategică şi de dezvoltare în afaceri. Anterior a lucrat în consultanţă strategică, în retail şi bunuri de larg consum în cadrul companiilor McKinsey & Co., SAB Miller şi Sears Holdings. Se simte bine în România, îi place limba şi a început să-i descopere subtilităţile. „Mă simt foarte confortabil aici, oamenii sunt foarte primitori”, spune Yardimci, care apreciază parcurile din Bucureşti şi îi place bucătăria românească, însă consideră că infrastructura ţării este o problemă. Se află în poziţia de CEO al Arctic de un an, iar adaptarea la munca din România nu a fost grea: „România este o ţară primitoare şi este uşor să faci afaceri aici ca străin. Am moştenit o echipă grozavă care m-a ajutat să mă adaptez locului, iar o echipă bunăeste un lucru esenţial pentru o companie cu ambiţii”.

    Directivele cu care Hasan Ali Yardimci a venit în România (şi care au fost trasate de Hakan Bulgurlu, şeful Arcelik, companie care deţine şi Arctic) vizează o creştere a cotei de piaţă a produselor Arctic în România până la 50%, în momentul de faţă fiind la 35%. România reprezintă a doua ţară ca mărime a cotei de piaţă, după Turcia.  Pentru a atinge acest obiectiv, Hasan Ali Yardimci se bazează pe revenirea economiei şi pe piaţa care ”încă nu şi-a atins potenţialul maxim”. 

    Majoritatea electrocasnicelor mari au fost cumpărate în perioada de dinaintea crizei, în 2005-2007, când piaţa creditelor de consum era în floare, iar produsele electro-IT se cumpărau pe banda rulantă datorită creditelor cu buletinul. A urmat o perioadă de scădere, iar vânzările de frigidere au început să crească din nou în abia în 2014, după doi ani consecutivi de declin. Scăderea adusă de criză a înjumătăţit însă piaţa frigiderelor, vânzările scăzând cu 40%.Datele Arctic arată că anul trecut nu au revenit doar frigiderele pe plus, ci şi maşinile de spălat (cu 14% în termen de volum şi cu 17% în valoare) şi cele de gătit (creştere de 12% în termen de valoare şi 8% în volum).

    Însă, pentru a ajunge la o cotă de piaţă de 50%, creşterile pe segmentele tradiţionale precum frigiderele sau maşinile de spălat nu sunt de ajuns. Noi motoare de creştere ar putea fi şi segmentele mai mici, precum maşinile de spălat vase sau uscătoarele. “România este în continuare o piaţă emergentă. Rata de penetrare a unor electrocasnice este încă mică. De exemplu, maşinile de spălat vase nu sunt comune în România, se vând cam 30-40.000 de unităţi pe an, ceea ce este un număr foarte mic în comparaţie cu populaţia ţării. Dacă românii vor avea acces la mai multe resurse cred că acest tip de electrocasnice, pe viitor, va face parte din rutina zilnică a acestuia”, subliniază Yardimici.

    Acest segment are potenţial important de creştere: potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor, doar 6% dintre gospodăriile româneşti au maşină de spălat vase, pe când gradul de penetrare a acestui tip de electrocasnice este de 34% în Cehia şi aproape 70% în Germania. Pentru a creşte numărul unităţilor de maşini de spălat vase sau uscătoare şi pentru ca astfel de produse să ajungă în casele românilor, Hasan Ali Yardimci spune că trebuie „să articulăm mai bine beneficiile unor astfel de produse. Spre exemplu, o maşină de spălat ar putea economisi timp. Însă există anumite bariere care împiedică cumpărarea unor astfel de produse, poate consumatorul crede că nu are nevoie de ea sau că aceasta ar consuma prea multă apă sau energie. De fapt, noi trebuie să comunicăm mai mult, să explicăm anumite lucruri, să înţelegem mai bine consumatorul.Este nevoie de o anumită educaţie în acest sens. Va fi nevoie de timp”.

    Diversificarea produselor prezente pe piaţa locală este una din cheile atingerii cotei de piaţă vizate de grup: „Cred că avem un număr de produse foarte bune în diferite categorii. Însăva trebui să aducem şi alt fel de produse pe piaţa din România. Să aducem produse în categoriile consacrate, dar şi în categoriile emergente, precum uscătoarele. Nu o să fie uşor, trebuie să  facem multe lucruri corect”, afirmă Yardimci, care precizează că Arctic investeşte mult în comunicarea online, lucrând cu ambasadori de brand şi orientat către consumator. „Suntem o companie care nu obişnuim să ne lăudam produsele prea mult. Dar poate ar trebui să o facem.”
    Compania este prezentă în România cu trei branduri – Arctic, Grundig şi Beko – atât pe segmentul electrocasnicelor mari, cât şi mici. Doar frigiderele sunt produse pe plan local, celelalte electrocasnice fiind produse în celelalte fabrici ale grupului.

    Planurile Artic sunt în tandem cu planurile grupului, ţinta articulată de Hakan Bulgurlu, CEO-ul Arcelik, fiind dublarea cifrei de afaceri în cinci ani.Astfel, planurile pentru viitor implică o creştere a cotei de piaţă a produselor Arctic, dar şi creşterea pieţei în sine. „Vrem să obţinem o bucată cât mai mare din plăcintă, dar în acelaşi timp vrem să creştem şi plăcinta”, punctează Yardimci. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie ca România să devină un nume proeminent pe piaţa producţiei de electrocasnice.

    Fabrica Arctic de la Găeşti exportă 85% din producţia de frigidere în 60 de ţări, cele mai importante pieţe de export fiind Italia, Polonia sau Turcia. Pe piaţa locală se mai află producători importanţi pentru industria de profil, producători precum Electrolux, Philips, DeLonghi sau Kärcher. România ar putea deveni un hub al producţiei de electrocasnice, dar, pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de anumite elemente, semnalizate de Hasan Ali Yardimci: “Este nevoie de o piaţă mare, de o sursă importantă de oameni talentaţi, atât în management, cât şi muncitori, este nevoie de stabilitate, o infrastructură bine pusă la punct. Dacă stai săte gândeşti la toţi aceşti parametri aş spune că România bifează toate aspectele. Piaţa nu este mare, dar România are o populaţie de 20 de milioane de oameni.

    De asemenea, poziţionarea în «inima» Europei reprezintă o deschidere importantă către pieţele din Europa, Asia sau Africa.Infrastructura se dezvoltă, mai încet decât ar fi ideal, dar se dezvoltă. Cred că România ar putea fi următoarea frontierăa investiţiilor în diferite categorii. Dar acest lucru nu se va întâmpla peste noapte”.

    300 milioane de euro este cifra de afaceri a grupului Arctic în România anul trecut.

    3.000, numărul  de angajaţi care lucrează în cadrul Arctic România.

    110 milioane de euro reprezintă investiţiile realizate din  2002 până acum de Arcelik  în fabrica Arctic  de la Găeşti

    1,6 milioane, numărul de frigidere produse la Găeşti care au fost exportate în 2014

  • A pornit ca reprezentat medical, iar acum este director naţional de vânzări

    Iniţial în MedLife a promovat serviciile de laborator, apoi odată cu fiecare deschidere de clinică a integrat în strategia de dezvoltare şi promovarea serviciilor aferente. „Prima situaţie de vânzări pe care am raportat-o a fost de 900 lei/lună, în acest moment suma pe laborator a ajuns la câteva milioane de euro anual“, spune Durigu.

    Rezultatele obtinute pe parcursul anilor au avansat-o în poziţia de coordonator şi apoi director naţional de vânzări Laborator & Retail. Are în coordonare o echipă de 60 de oameni şi este responsabilă de strategia de dezvoltare si promovare a serviciilor de laborator şi retail. În cei 11 ani de activitate a atras în portofoliul MedLife câteva mii de medici colaboratori şi tot în această perioadă a reuşit să aducă trei ani consecutiv serviciile de laborator MedLife în topul preferinţelor medicilor externi.

    Tot în acest interval a facilitat accesul pacienţilor din întreaga ţară la serviciile de laborator, MedLife fiind direct responsabilă de deschiderea a peste 60 de puncte de recoltare. „În acest moment provocările din fiecare zi care apar în MedLife mă motivează să rămân în această companie, să îmi depăşesc limitele şi să realizez ce mi-am propus – să menţin MedLife numărul unu inclusiv pe piaţa de laboratoare“.

  • A doua ofensivă irlandeză


    Pe holurile hotelului în care a avut loc conferinţa Ryanair defilau câteva tinere în uniformă bleumarin. Aflu că aplicau pentru postul de însoţitor de zbor organizat de agenţia de recrutare Crewlink, care oferă companiei aeriene Ryanair personal pregătit. Concursul a fost organizat în aceeaşi zi cu evenimentul de presă în care operatorul irlandez şi-a prezentat strategia pentru perioada următoare; numărul mare de participanţi la interviul Crewlink, precum şi tonul cu care David O’Brien, directorul comercial al Ryanair, şi-a început prezentarea de la Bucureşti, indică planurile ambiţioase de creştere a prezenţei pe piaţa locală. „Avem deja o prezenţă puternică în Europa Centrală şi de Est, vom creşte până în 2024 până la 160 de milioane de pasageri transportaţi, iar un mare procentaj din această creştere va fi în această regiune. În România vom creşte la peste un milion de pasageri anul viitor“, descrie O’Brien planurile operatorului irlandez pentru piaţa locală.

    Compania aeriană low-cost înfiinţată în urmă cu aproximativ 30 de ani şi-a câştigat renumele pentru agresivitatea cu care face concurenţă celorlalţi operatori aerieni prin cele mai mici preţuri, dar şi prin inflexibilitate în serviciile oferite pasagerilor. Anul trecut, de pildă, Ryanair a operat cu un tarif mediu la biletele de avion de 47 de euro, în timp ce tariful mediu practicat de competitori a fost de 156 de euro. Compania, care are peste 190 de destinaţii în 31 de ţări, a transportat astfel anul trecut 87 de milioane de pasageri şi a ajuns la un profit net de 523 de milioane de dolari. 25% din acesta a fost realizat prin intermediul taxelor adiţionale şi al serviciilor achiziţionate de pasageri la bordul aeronavelor. Cifrele înregistrează o îmbunătăţire semnificativă în 2015: cea mai recentă prognoză oferită de companie estimează că Ryanair va transporta până la finalul anului 104 milioane de pasageri, iar profitul va depăşi pragul de un miliard de euro şi va fi cuprins între 1,18 miliarde de dolari şi 1,23 miliarde de dolari în anul fiscal ce se va încheia în martie 2016, în creştere cu 25% faţă de previziunile iniţiale. Pe termen lung însă, ambiţiile Ryanair sunt şi mai mari: un studiu citat de companie arată că, până în 2024, unu din trei europeni ar putea călători cu ei, Ryanair devenind astfel responsabil de 39% din traficul total de pasageri din Europa.

    Ryanair nu este la prima experienţă pe piaţa locală: compania a operat începând cu 2009 din România de pe aeroporturile din Constanţa şi Târgu-Mureş, activitate care a încetat doi ani mai târziu din motive comerciale, potrivit reprezentanţilor companiei. Irlandezii şi-au reînceput activităţile de pe piaţa locală anul trecut, oferind cele mai scăzute tarife pentru Londra şi Dublin. Acestea s-au dovedit populare în rândul pasagerilor români, prin urmare compania a decis să crească numărul de rute de pe aeroportul Henri Coandă pentru anul următor la 8 şi să transporte de aici peste 1 milion de pasageri. Irlandezii vorbesc şi despre deschiderea unui centru de operaţiuni în România în iarna lui 2016, odată cu livrarea a 50 din noile aeronave, dintre care o parte vor fi disponibile şi din România. Ca parte a strategiei de extindere, Ryanair şi-a propus ca până în 2019 să ajungă la peste 3 milioane de pasageri transportaţi de pe aeroportul din Bucureşti.

    Deşi direcţia Ryanair este de creştere pe piaţa din România, aceasta va fi influenţată de taxele aplicate de aeroport operatorului, potrivit lui O‘Brien. „Nu căutăm o înţelegere exclusivă pentru Ryanair, nu ştim dacă celelalte linii aeriene au parte de astfel de înţelegeri, dar suntem totuşi surprinşi de dezinteresul aeroportului în ce priveşte planul nostru“, descrie O‘Brien lipsa de reacţie a reprezentanţilor aeroportului, la patru luni după ce i-a informat în ce constau planurile lor. Potrivit directorului comercial al Ryanair, selecţia destinaţiilor viitoare ale companiei se va face în funcţie de mediul de taxare de pe aeroportul Henri Coandă. Astfel, de anul viitor vor începe să opereze pe opt rute „sigure“ (Bologna, Bruxelles Charleroi, Dublin, Londra, Madrid, Milano Bergamo, Milano Malpensa, Roma Ciampino), urmând să stabilească următoarele destinaţii din cele 194 unde compania este deja prezentă în funcţie de modul cum decurg negocierile cu aeroportul. „România are o populaţie mare, prin urmare este importantă, piaţa trebuie privită în termeni de oportunităţi, iar faptul că atât de puţini oameni zboară din Bucureşti înseamnă că există oportunităţi, or, unde există oportunităţi, există interes, dar nu la orice preţ. Vom opera pe rutele simple, dacă asta ne forţează preţurile să facem, vom deveni mai îndrăzneţi în materie de rute şi în selecţia acestora în creşterea noastră dacă preţurile ne permit acest lucru“, explică O’Brien punctul de vedere al companiei, cunoscută pentru faptul că preferă aeroporturile mai puţin costisitoare.

     

  • Un elev a trecut întâmplător pe lângă biroul directorului din şcoala sa. Când a auzit ce se petrece înăuntru, a scos telefonul mobil şi a început să filmeze

    Un elev a avut surpriza vieţii sale când, mergând pe coridor, a auzit din biroul directorului niste zgomote bizare. Când şi-a dat seama ce se întâmplă nu i-a venit să creadă.

    Un elev a trecut întâmplător pe lângă biroul directorului din şcoala sa. Când a auzit ce se petrece înăuntru, a scos telefonul mobil şi a început să filmeze

     

  • Povestea lui Anne Cox Chambers, doamna de fier a industriei media din Statele Unite

    Anne Cox Chambers s-a născut pe 1 decembrie 1919 în Dayton, Ohio. Tatăl său, James M. Cox, a fost jurnalist şi a candidat, în 1920, la alegerile primare din cadrul Partidului Democrat. Anne Chambers a urmat cursurile Finch College şi a obţinut, de-a lungul vieţii, mai multe diplome de recunoaştere academică. În 1974, după moartea fratelui său, Anne Cox Chambers a devenit acţionar majoritar în compania familiei, preluând şi funcţia de director al Atlanta Newspapers. Fiind activă atât în afaceri, cât şi în politică, Chambers a fost numită de către preşedintele Jimmy Carter ambasador al Statelor Unite în Belgia în anul 1977; a ocupat acest post până în 1981. În anii ‘80, Chambers a făcut parte din consiliul de conducere al The Coca-Cola Company. A fost de asemenea şi prima femeie director de bancă, la Fulton National Bank.

    În prezent, Anne Cox Chambers este director al Atlanta Newspapers şi al Cox Enterprises, una dintre cele mai importante companii media din Statele Unite. Deţine Cox Communications, care oferă servicii de internet şi telefonie, precum şi numeroase publicaţii cum ar fi Atlanta Journal-Constitution sau The Palm Beach Post. Chambers deţine acţiuni şi în cadrul Autotrader, cel mai mare site de achiziţii auto din lume; companiile controlate de femeia de afaceri deservesc câteva zeci de milioane de clienţi din Statele Unite. Chambers susţine numeroase activităţi de tip cultural şi educaţional, mai ales în domeniul artistic şi al afacerilor internaţionale.

    În 2005, Muzeul de Artă din Atlanta a redenumit o secţiune în onoarea sa, pentru contribuţia adusă culturii americane de-a lungul vieţii.

    Averea lui Cox Chambers a fost estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2014, ea era a 28-a cea mai bogată persoană din Statele Unite şi ocupa locul 53 la nivel mondial.

    Anne Cox Chambers este căsătorită cu Robert W. Chambers şi are trei copii: Katherine, Margaretta şi James.

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.

  • A fost unul dintre primii zece angajaţi, iar acum este directorul operaţional peste cel mai exportat produs românesc

    Bogdan Irina este unul dintre primii zece angajaţi ai companiei autohtone specializate în furnizarea de soluţii de securitate IT Bitdefender, căreia i-a dedicat  aproximativ 16 ani din carieră. Directorul operaţional al Bitdefender a studiat Dreptul în cadrul Universităţii Spiru Haret (1993-1997) şi a obţinut un MBA în marketing, în intervalul 2006-2008.

    După o perioadă de aproximativ doi ani petrecută în antreprenoriat, ca manager al unei companii de retail, s-a angajat la Bitdefender pe postul de sales engineer, în noiembrie 1998. A avansat din această funcţie treptat, trecând prin poziţii precum director de vânzări şi director de marketing, director comercial, director de dezvoltare la nivel global, general manager-consumer. În 2013 a fost numit în funcţia de director operaţional (chief operating officer) al companiei.

    Formarea şi coordonarea la mai puţin de 30 de ani a unei echipe de vânzări şi marketing globale, ce a înregistrat o creştere a veniturilor de aproximativ zece ori în intervalul 2006-2010, cât şi formarea echipei de management româneşti ce conduce operaţiunile de vânzări, marketing şi servicii globale ce conduce aproximativ 250 de angajaţi, din care jumătate lucrează în America de Nord şi vestul Europei, reprezintă principalele sale realizări, potrivit lui Irina. „Cea mai recentă ar fi creşterea accelerată a veniturilor companiei din ultimii trei ani, în condiţiile creşterii concomitente a marjei operaţionale“, adaugă Irina.

    Bitdefender SRL, parte a holdingului Bitdefender, a obţinut anul trecut o creştere de circa 40% a afacerilor, acestea ajungând la 276,89 mil. lei (circa 62 mil. euro). Directorul operaţional spune că nu i-a lipsit mediul antreprenorial, pe care l-a regăsit şi lucrând la Bitdefender, companie ce i-a oferit şi posibilitatea de a-şi dezvolta cultura de  business internaţional şi de a se exprima profesional aşa cum îşi doreşte. În plus, faptul că a fost printre primii zece angajaţi ai companiei i-a oferit o imagine de ansamblu asupra businessului, ceea ce nu i-a dat senzaţia de orizont limitat în nicio activitate. 

  • Philip Morris a numit-o pe Alexandra Olaru în funcţia de director corporate affairs în România

    ”Alexandra Olaru va contribui la îndeplinirea obiectivelor noastre prin experienţa sa în corporate affairs, relaţii publice, relaţii guvernamentale şi resurse umane, acumulată în companii de renume,” a spus Steen Hjortholm, Managing Director Philip Morris în România.

    Înainte de a se alătura Philip Morris, Alexandra Olaru a lucrat pentru mari companii internaţionale, printre care Nestlé România, Unilever South Central Europe şi McDonald’s România, pentru care a dezvoltat strategia de comunicare internă şi externă şi a coordonat toate activităţile de public affairs.

    Cu o experienţă de 18 ani în comunicare, Alexandra Olaru a fost preşedintele International Advertising Association (IAA) între 2011 şi 2013 şi membru în conducerea Consiliului Român de Publicitate, International Advertising Association şi Romalimenta. Noul director corporate affairs al Philip Morris în România a absolvit în 1996 facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice.

    Numirea Alexandrei Olaru vine în urma deciziei Soranei Mantho de a începe o carieră de consultant independent.

    Philip Morris International Inc. (PMI) este lider mondial în fabricarea de produse din tutun şi deţine şase dintre cele 15 mărci internaţionale de top, printre care Marlboro, marca de ţigarete nr. 1 în lume. Produsele PMI sunt comercializate în peste 180 de ţări. În 2014, compania deţinea o cotă de 15,6% din piaţa internaţională de ţigarete în afara SUA sau 28,6%, excluzând China şi SUA.

  • Tragedie incredibilă în politică în azi-noapte. Lider PNL găsit MORT în casă. Prima ipoteză: CRIMĂ

    Unul dintre importanţii lideri ai PNL, apropiat al lui Crin Antonescu, a fost găsit mort azi-noapte într-o locuinţă din judeţul Ilfov, iar prima ipoteză este că a fost ucis, principalul suspect căutat de poliţişti fiind o rudă a uneia dintre fostele sale soţii.

    Tragedie incredibilă în politică în azi-noapte. Lider PNL găsit MORT în casă. Prima ipoteză: CRIMĂ