BusinessMagazin

Tag: credite

  • AMCC: Creste numarul datornicilor

    Reprezentantii AMCC (Asociatia de Management al Creantelor Comerciale) au precizat in conferinta de presa de marti ca, in sectorul corporatist, cele mai afectate de intarzierile de plati ce depasesc termenele stabilite contractual sunt constructiile, urmate de distributia IT, textilele si industria alimentara.

    Devalorizarea leului a dus si la cresterea numarului de persoane fizice ce inregistreaza intarzieri la plata ratelor la credite. Anul trecut membrii AMCC au gestionat un numar de 2,121 milioane de debite, din care 51.237 erau companii. Valoarea debitelor gestionate in 2008 a fost de 2,477 miliarde lei, 229,250 milioane lei reprezentand datorii ale companiilor si 2,248 miliarde lei sume de la persoane fizice.

    In general gradul de recuperare a datoriilor a fost de 50 – 55% pentru companii si 25 – 35% pentru persoanele fizice; pentru acest an, din cauza cresterii blocajului financiar, companiile de recuperare se asteapta la o reducere a gradului de recuperare atat in cazul companiilor cat si al cetatenilor, precum si la reducerea preturilor pe piata de comercializare a creantelor, de la circa 30% din valoarea datoriei la un "nivel normal" de sub 10%.

    AMCC a fost constituita in noiembrie 2007 si reuneste opt membri: companiile Coface Romania, Eos Ksi, Creditreform Romania, Kruk International, Credit Express, Kolcze, iliuta si Asociatii, Mellon Romania si Cycle European.

    Mai multe despre blocajul financiar si ce cred managerii romani despre acesta aflati in editia de saptamana aceasta a revistei Business Magazin

  • Kiwi Finance: cresterea costului vietii, principala temere a romanilor

    Aproape jumatate dintre cei chestionati au mentionat ca efect si cresterea ratei la credite, unul dintre trei romani temandu-se de cresterea costurilor la intretinere si utilitati. Cu toate acestea mai mult de jumatate dintre cei chestionati (52%) sustin ca anul viitor au in plan achizitii de locuinte, ponderea celor care au de gand sa isi cumpere o masina fiind la mai putin de jumatate din aceasta valoare (23%).

    Per ansamblu, 82% dintre cei chestionati considera ca Romania va fi afectata mult si foarte mult de criza internationala. Potrivit studiului, doi din trei respondenti au avut sau au un credit, iar 31% sunt nemultumiti de relatia cu banca.

  • Se intoarce roata

    Cine are nevoie de niste bani cu imprumut pentru a-si acoperi o nevoie imediata are nevoie de ei fie ca e criza sau nu, spune Anca Bidian, director executiv al Kiwi Finance, justificand faptul ca sunt inca multi care ar vrea sa ia acum un credit de consum. Mai ales ca se apropie sarbatorile de iarna, iar in asemenea perioade oamenii sunt tentati sa consume mai mult.
     
    Astfel ca, daca pe piata finantarilor imobiliare e greu de crezut ca decembrie va aduce vreun suflu nou (mai ales ca abia la anul BNR ar putea reevalua conditiile de creditare, iar bancherii inca isi mai anali­zeaza sursele de finantare pe termen lung), pentru creditul de consum ar trebui sa urmeze o perioada de efervescenta. In teorie, cel putin, pentru ca in practica decembrie a venit anul acesta pe tacute, fara nimic din avalansa de oferte promotionale cu care bancherii au obisnuit in ultimii patru-cinci ani. Singurele anunturi care mai anima piata sunt cele ce vizeaza atragerea de economii de la populatie, pentru a substitui macar partial finantarea externa ce se restrange. In aceste conditii, unde se pot indrepta cei ce au nevoie de imprumuturi de mica valoare? “Sunt inca destule banci, dar mai ales institutii financiare nebancare, dispuse sa crediteze consumul”, spune Anca Bidian, notand ca din portofoliul celor 16 parteneri cu care lucreaza, cam jumatate se inscriu in aceasta categorie. In aceste conditii, apreciaza ea, pentru un imprumut de 3.000-4.000 de euro, cat este valoarea medie a creditului de consum, ofertele nu lipsesc, iar costurile nu au crescut foarte mult fata de perioadele precedente. Lucrurile se schimba insa cand vine vorba despre creditele de nevoi personale garantate cu ipoteca, in cazul carora, spune Bidian, dobanzile au crescut spre 14-15% la finantarile in euro, fata de 10%, cat erau cu putina vreme in urma.
     
    Tot la capitolul finantari pentru nevoile imediate, dar ceva mai pretentioase decat creditul de consum, cardurile de credit par a fi o solutie interesanta pentru tot mai multi bancheri. “S-ar parea ca cererea e in crestere”, afirma de curand Ion Dragulin, director al Directiei de Stabilitate Financiara din BNR. Durata lunga de viata a unui astfel de credit, pe parcursul careia banca percepe permanent comisioane si dobanzi, tentatia clientilor de a cheltui bani pe care de fapt nu ii au, dar si “iluzia costului mic” sunt cateva dintre motivele ce-l fac pe Dragulin sa aprecieze ca, pentru bancheri, “cardul de credit este un business excelent”. Notabil, de altfel, ca putinele oferte lansate in ultima vreme de bancheri pentru zona de finantare s-au referit la carduri de credit. Pentru a da doar cateva exemple, Alpha Bank a lansat saptamana trecuta un card de credit in lei, cu limita de imprumut de 5.000 de euro, in timp ce GarantiBank a lansat la sfarsitul lunii noiembrie primul card de credit cu tehnologie PayPass din Romania. Asimilat multa vreme imprumutului obisnuit pentru consum, cardul are insa functii diferite, fiind un produs destinat cu precadere platilor la comercianti si mai putin accesului la numerar.
     
    Revenind insa la tabloul mai larg, cu precadere in randul institutiilor financiare nebancare (IFN), de la companiile de leasing sau consumer finance si pana la bancile populare, sunt multi jucatori ce s-au pozitionat strategic pentru a castiga cota de piata in aceasta perioada tulbure, spune directorul brokerului de credite. Astfel ca, desi in genere finantarile acordate de IFN sunt mai scumpe decat cele din sistemul bancar, ele pot reprezenta in conditiile actuale o nisa spre care s-ar putea indrepta tot mai multi romani in cautare de credite. Sectorul IFN este foarte dinamic, observa de curand Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, notand ca din punctul de vedere al activelor administrate, IFN reprezinta laolalta “cam cat a treia banca din sistem”. Mai precis, ponderea activelor IFN este de 10% din totalul activelor sistemului bancar si reprezinta circa 6,5% din PIB, comparativ cu doar 2,2% in urma cu cinci ani. In prima jumatate a anului, creditele acordate de institutiile financiare nebancare au crescut cu 45%, iar ponderea in totalul finantarilor acordate populatiei s-a majorat de la 13,6% in 2007 la 16%, potrivit statisticilor BNR. De notat ar fi insa si faptul ca, in totalul finantarilor acordate de IFN, creditul de consum reprezinta putin peste o cincime, in timp ce leasingul reprezinta circa 70%.
     
    In acest context, companiile care pot acorda imprumuturi rapid, fara sa ceara (prea multe) garantii, cu costuri uriase, dar “la vedere”, nu au cum sa nu-si gaseasca clienti. Pentru Provident Financial Romania, de exemplu, blocajul din sistemul bancar este o oportunitate ivita pe neasteptate, pentru a creste mai agresiv decat isi propusese in planurile initiale, spunea de curand Stephen Rice, directorul general al companiei, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Deservind clienti cu un venit lunar minim disponibil de 270 de lei per solicitant (in principal din randul muncitorilor, al pensionarilor, dar si al doctorilor si al profesorilor cu venituri mici, dupa spusele lui Rice), britanicii de la Provident anticipau un final de an “foarte incarcat din punct de vedere al vanzarilor”.
     
    Impinse in ultimii ani intr-un con de umbra, casele de ajutor reciproc (sau “roata”, cum este mai bine cunoscut sistemul) reintra si ele in atentie. Circa 3.000 de astfel de societati cumuleaza active de aproximativ jumatate de miliard de euro, potrivit estimarilor lui Florin Georgescu. Fara a concura direct cu bancile, casele de ajutor reciproc au, in contextul actual, si un rol de protectie sociala, nota Georgescu, in conditiile in care pot asigura credite si pentru persoanele ce nu au acces la sistemul bancar. Sistemul pleaca de la un concept simplu de economisire-creditare intr-un cerc inchis de membri. Pentru a putea obtine un imprumut de la CAR, solicitantul trebuie sa devina membru, in schimbul unei taxe cuprinse intre 10 si 30 de lei, si sa economiseasca sume de bani pe masura posibilitatilor de care dispune. Pentru fondul social, asa cum se numeste acest “depozit”, CAR plateste o dobanda de circa 11% pe an – neimpozabila, fiind vorba despre o activitate sociala, potrivit lui Florin Simion, directorul executiv al Federatiei Caselor de Ajutor Reciproc din Romania (FEDCAR). Ulterior, membrii pot obtine imprumuturi de pana la 3.000 de lei, cu perioade de rambursare intre o luna si patru ani si dobanzi cuprinse intre 19 si 22%.

  • Bancherii si misivele lor de amor

    “E periculos sa iei un credit acum; asistam pe piata bancara la o balbaiala fara precedent”, considera Anca Bidian, director general al brokerului de credite Kiwi Finance. Acelasi lucru il comunica firma si clientilor ce-i trec pragul, printr-o campanie initiata la inceputul lunii noiembrie, care ii sfatuieste pe cei ce nu au nevoie urgenta de un credit sa mai astepte o perioada inainte de a-si depune dosarul de creditare. Pentru moment, la Kiwi Finance toate dosarele sunt centralizate, dar “cu acordul clientilor, noi am decis sa nu le trimitem inca la banci, ci sa asteptam sa se deblocheze piata si sa se aseze un pic situatia”.
     
    Maria Sterpan, development manager al Credit Zone, semnaleaza la randul ei starea de confuzie de pe piata bancara: “In ultima luna primim modificari zilnice ale ofertelor de credite, iar unii bancheri le modifica si de cateva ori pe zi”. Creditele se dau “foarte greu”, adauga Sterpan, si doar cei cu dosarul “perfect” pot spera sa le fie aprobat imprumutul dorit.
     
    Octombrie a fost insa o luna atipica, crede Anca Bidian – “am trecut dintr-o extrema in alta in doar cateva zile”. Pe de o parte, in octombrie au intrat in vigoare normele noi de creditare impuse de banca centrala (cel putin in teorie, pentru ca sunt inca destul de putine banci care au primit avizul BNR pe noile conditii), iar pe de alta parte agitatia de pe piata monetara a ajuns la cote fara precedent: pe piata monetara se stabilesc dobanzile la care bancile se imprumuta intre ele, iar evolutia acestor dobanzi a impins si peste 40-50% costurile percepute la anumite tipuri de credite. Creditele in valuta, preferate de multi datorita dobanzilor mai reduse, s-au gripat si ele; criza financiara internationala deschide perspectiva ca finantarile primite de bancherii romani de la bancile-mama sa scada semnificativ, limitand capacitatea acestora de a acorda credite in valuta, iar instabilitatea cursului de schimb ii face pe cei ce ar vrea sa ia un imprumut in euro, dolari sau franci elvetieni sa se gandeasca de doua ori. Creditele in franci, vedete ale ultimului an mai ales la imprumuturile pe termen lung, au primit lovitura de gratie: majoritatea bancilor care le aveau in oferta le-au eliminat (Volksbank, Millennium Bank, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, Bancpost), in timp ce altele le-au scumpit atat de mult, incat au devenit cu totul neatractive.
     
    Pentru clienti, schimbarile din ultima luna sunt cu atat mai bulversante, cu cat vin dupa mai bine de un an in care bancherii, incurajati de conditiile de creditare mai laxe permise de BNR din vara anului 2007, au dat imprumuturi cu o larghete fara precedent. Intr-un galop contra cronometru, bancherii s-au grabit in ultimele luni dinaintea aplicarii noilor norme de creditare sa-si sporeasca portofoliile, creditand agresiv, dupa care au franat brusc “si au dat cu capul de parbriz”, dupa cum remarca Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Au fost banci, spunea saptamana trecuta guvernatorul, care in august au trimis zeci de mii de scrisori de dragoste clientilor – “veniti la noi, dam credite doar cu buletinul de 5.000 de euro bucata”, in timp ce acum transmit zeci de mii de scrisori in care anunta clientii ca le majoreaza dobanzile cu doua, trei, cinci procente.
     
    Si brokerii de credite remarca o scumpire accentuata a imprumuturilor pentru populatie. Dobanzile la creditele noi au crescut cu 1-5% in ultima luna la valuta, spune Anca Bidian, in timp ce la imprumuturile in lei “piata pare a fi intr-o mare confuzie”. La creditele de consum in lei, dobanzile variaza in prezent extrem de mult, intre 17 si 34%, exemplifica directorul general al Kiwi Finance, in conditiile in care pana acum o luna erau in jur de 12-13%. Este insa de asteptat, crede Bidian, ca situatia actuala sa se schimbe treptat: “lucrurile nu au cum sa ramana asa, pentru ca la dobanzile acestea, creditele in lei nu prea pot tenta pe nimeni”.
     
    Perioada actuala n-a fost de natura sa stabileasca regulile de functionare pe termen mediu si lung, fiind doar prima etapa dintr-un proces de transformari greu de prevazut, completeaza Roxana Gavrila, director al departamentului de comunicare si marketing la Credit Team, un alt broker de credite. Dobanzile au crescut cu aproximativ 4-5% la creditele negarantate si aproximativ 3-4% la creditele garantate, confirma ea, dar “exista o probabilitate considerabila sa scada in urmatoarele 6-8 luni”, depinzand insa de mai multi factori – daca mediul concurential bancar va fi mai puternic, daca va exista o presiune din partea cererii, iar momentul de varf al crizei financiare internationale va fi depasit.
     
    Guvernatorul bancii centrale pare la fel de convins ca actuala criza a finantarilor va fi depasita; bancile nu au cum sa opreasca finantarile, aprecia el saptamana trecuta, pentru ca nu au ce face cu miile de sucursale cu care, in ultimii doi ani mai ales, au impanzit toate marile orase. “Cum sa nu mai dea credite bancile? Ce fac cu retelele?”, se intreaba Isarescu retoric. Creditele in valuta vor incetini insa, crede guvernatorul, urmand sa aiba loc o migrare spre cele in lei. De altfel, BNR a facut deja o prima miscare menita sa incurajeze creditarea in lei, reducand nivelul rezervelor minime obligatorii de la 20% la 18% si lasand astfel bancherilor mai multe lichiditati in lei.

  • Adio, leasing-uri pentru masini

    Este efectul unor dobanzi mai mari si al deprecierii leului. Stransi cu usa de datorii, oamenii isi asuma riscul sa piarda avansul si ratele pe care le-au achitat pana acum.

    "Predare leasing, an fabricatie 2008", sau "Fabricatie 2008, 1.500 de kilometri, cedez leasing". Astfel de anunturi au invadat in ultima vreme internetul si paginile de mica publicitate de prin ziare. Multi nu gasesc insa un cumparator asa ca pur si simplu predau masina firmei de leasing.

    Cel mai mult au de suferit acele firme de leasing care au facut contracte cu avans zero.

    Cititi mai multe pe www.protv.ro

  • Cresc restantele la creditele in valuta

    Totalul imprumuturilor, atat in lei, cat si in valuta a avansat in septembrie cu 5,7%, de la 184,54 miliarde lei la 195,157 miliarde lei, in timp ce soldul restantelor a urcat cu aproape 12%, de la 1,92 miliarde lei la 2,15 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Credite cu dobanda de 400%

     

    In City-ul londonez, dupa falimentul unor inventii financiare scapate de sub control, “se da al treilea razboi mondial”, spune Stephen Rice, directorul general al Provident Financial Romania, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Abia intors de la Londra, acolo unde isi are sediul grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte si compania romaneasca, Rice spune ca in tot acest vartej financiar, pentru IPF “business is as usual” – afacerea merge la fel ca intotdeauna. In cazul IPF, “intotdeauna” acopera un interval deloc scurt, pentru ca modelul de business pe care il folosesc – vanzarea de credite la domiciliu, pentru o nisa restransa de clienti, dar pentru care percep dobanzi uriase prin comparatie cu cele din sistemul bancar – exista de 128 de ani.
     
    Modelul a fost testat mai intai pe piata britanica, iar in urma cu mai bine de zece ani au inceput sa il exporte pe alte piete, in principal din centrul si estul Europei. Mergand pe cai batatorite de atata vreme, spune Rice, pe un model de afaceri relativ simplu si standardizat in toate pietele in care sunt prezenti, britanicii nu par sa se teama prea mult de efectele pe care le va avea criza financiara asupra lor. “In perioadele precedente de recesiune, afacerea noastra a mers foarte bine”, enunta Rice un argument istoric. Argument pe care il dubleaza cu unul ceva mai pragmatic: din liniile de finantare semnate deja – una in valoare de 600 de milioane de lire, deschisa pana in primavara anului 2010 (din care la sfarsitul lunii iunie 2008 mai erau disponibili circa 243,2 milioane de lire) si o alta de 410 milioane de lire pana in octombrie 2011 – grupul are o pozitie “confortabila”. La nivelul fiecarei tari in care activeaza, sursa finantarilor pentru creditele acordate este preponderent locala, alaturi de cele atrase de la grup, spune Rice; “scopul nostru final pe toate pietele pe care evoluam este sa ajungem sa ne finantam total din piata respectiva”.
     
    Asa se face ca in Romania (“unde probabil ca vor exista cateva efecte indirecte ale crizei financiare mondiale, dar de riscul unei recesiuni e prea mult sa vorbim”), planurile initiale de extindere nu se vor schimba cu nimic. Ba mai mult, sustine britanicul, ce lucreaza pentru companie de 30 de ani si a venit in Romania dupa ce a condus operatiunile din Polonia si mai apoi din Slovacia – in vreme de criza, cand bancile strang surubul la creditare, ar fi chiar loc de o crestere mai agresiva. Surubul imprumuturilor de consum a inceput sa se stranga deja destul de serios pe piata bancara, pe de o parte din cauza noilor conditii de creditare impuse de banca centrala, dar si din cauza atentiei mai mari pe care o dau bancherii riscului de neplata.
     
    Astfel ca, daca in februarie creditul de consum inregistra o majorare anuala de circa 80%, pana in vara ritmul de crestere a incetinit constant. In august, cresterea a fost de doar 52%, potrivit statisticilor BNR, pana la un sold total de 68,5 miliarde de lei (circa 19 miliarde de euro).
     
    Pentru Provident Financial, reticenta bancherilor de a mai da cu aceeasi larghete finantari pentru consum e un avantaj neasteptat, ce vine sa completeze planurile de expansiune deja creionate intr-un moment de cotitura pentru companie. De la lansare, in 2006, si pana la jumatatea lui 2007, afacerea din Romania a functionat ca proiect pilot, faza in care investitiile in extindere sunt reduse; anul trecut, spre exemplu, au totalizat circa 2 milioane de lire (2,57 milioane de euro), dar pentru 2008 investitiile urca spre 11 milioane de euro. Cea mai mare parte a investitiei a mers spre dezvoltarea infrastructurii de vanzare, ce include in prezent 16 sucursale si alte 27 de puncte de lucru. “In prima etapa a trebuit sa demonstram ca avem un business in Romania”, spune directorul general al companiei, mai ales ca pe piata de aici modelul de business propus de ei era unic la vremea lansarii. Intre timp, la finele lui 2007, au intrat pe piata si cehii de la Profi Credit, filiala locala a grupului Profireal, prezent si in Cehia, Slovacia, Polonia si Bulgaria. Specializata in acordarea de credite de mica valoare pentru clientii individuali si firmele mici, Profi Credit si-a planificat sa acorde in 2008 credite de nevoi personale de 13 milioane de lei, urmand sa ajunga la 31 de milioane de lei in 2009 si 55 de milioane de lei in 2010. Si modelul de business al Profi se bazeaza pe colaborarea cu agenti externi, care se deplaseaza la domiciliul clientului pentru a-i vinde creditul.
     
    Un gen similar de finantare la costuri peste nivelul mediu din piata ofera si CitiFinancial, divizia de credite de consum a Citibank, care dispune de 39 de agentii si 50 de centre de retail, dar si de o forta mobila de vanzari directe cu peste 650 de agenti. Alaturi de creditele de consum, CitiFinancial mai ofera insa si un produs de finantare cu garantii imobiliare si doua programe de carduri de credit.
     
    Pentru Provident, testarea pietei printr-un proiect pilot este o procedura standard pentru orice piata noua pe care se lanseaza, adauga Rice, dand ca exemplu (cel mai recent) cazul Rusiei, unde IPF a cumparat o mica banca si unde operatiunea este acum in faza de pilot. Asa s-a intamplat insa si in Polonia (prima piata pe care au intrat, in 1997), in Cehia (1997), Ungaria (2001), Slovacia (2001), Mexic (2003). “Oricate analize ai face inainte, la fata locului trebuie sa te convingi ca un model tipic britanic poate functiona pe o piata total diferita”, explica Rice. Acum, planurile de extindere vizeaza in principal piete cu populatie numeroasa; compania ar putea patrunde in Ucraina in prima jumatate a anului 2009, potrivit informatiilor prezentate in raportul interimar de la jumatatea anului, de interes mai pot fi insa si piete precum cea din India sau Brazilia.
    Cititi continuarea articolului pe pagina urmatoare si spuneti-va parerea despre criza.

     

  • Criza trece, clientul ramane captiv ratelor umflate

    In Romania, la banca te duci resemnat. Tu, clientul, esti pus in fata faptului implinit de fiecare data. Vrei sa-ti iei un credit, angajatul pompos denumit consultant financiar iti pune in brate un maldar de pliante si ridica din umeri, invocand o sumedenie de decizii interne secrete care-l impiedica sa-ti prezinte contractul de credit caci tu cu banca nu semnezi un pliant, ci un contract.

     

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

     

  • Bancile maresc in lant dobanzile

    Noile reglementari ale BNR privind imprumuturile acordate de banci incep sa isi arate coltii. Primul pas facut este ca majoritatea bancilor au renuntat la dobanzile promotionale, printre ele numarandu-se Bancpost si ABN Amro (recent intrata sub tutela Royal Bank of Scotland).

     

    Click aici pentru mai multe detalii.
     

  • De la 1 ianuarie 2009, adio dobanzi si comisioane modificate peste noapte!

    Initiativa a fost luata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, dupa ce s-au primit tot mai multe plangeri de la clienti.

     

    Click aici pentru mai multe amanunte.