BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Alegeri parlamentare anticipate în Egipt, primele de la îndepărtarea lui Morsi de la putere

    Scrutinul urmează să se desfăşoare în două faze, şi anume în perioada 17-19 octombrie şi în perioada 21-23 noiembrie, potrivit Comisiei, citate de ziarul Al-Ahram.

    Este vorba despre primele alegeri care urmează să fie organizate după îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte islamist Mohammed Morsi, în iulie 2013. Fostul comandant al armatei Abdel Fattah el-Sisi se află la putere, fără un Parlament, din iunie 2014.

    Asociaţii pentru apărarea drepturilor omului au acuzat Egiptul de un declin în respectarea drepturilor omului de când Morsi, primul preşedinte ales din istoria ţării, a fost demis din funcţie de către armată, în urma unor proteste în masă care au avut loc la un an de când acesta se afla la putere.

    Guvernul de la Cairo dă asigurări că este angajat într-un proces de restaurare a democraţiei.

  • Alexis Tsipras le cere susţinătorilor săi să îi acorde un nou mandat de premier

    Tsipras a demisionat brusc săptămâna recută, la câteva zile după ce a încheiat cu creditorii internaţionali un acord de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro. El a luat această decizie pentru a reprima rebeliunea unor parlamentari de extremă-stânga şi a-şi consolida puterea.

    Dar pariul lui Tsipras, prin convocarea alegerilor anticipate la 20 septembrie, s-ar putea întoarce împotriva lui, sondajele de opinie sugerând că majoritatea grecilor dezaprobă decizia sa de a cere un nou mandat şi modul în care a gestionat negocierile cu creditorii.

    Syriza avea în mai un avans de 15,2 puncte procentuale în faţa partidului conservator Noua Democraţie. Dar avansul s-a redus treptat de atunci şi a ajuns la 1,8 puncte procentuale, potrivit unui sondaj MRB realizat pentru săptămânalul Agora şi publicat sâmbătă.

    Alte sondaje arată de asemenea reducerea avansului pentru Syriza, sugerând că opinia publică s-ar putea îndrepta spre Noua Democraţie. Un sondaj Alco publicat duminică de ziarul Proto Thema arăta că diferenţa între Syriza şi Noua Democraţie era de numai 1,5 puncte procentuale.

    Un sondaj Kapa Research publicat duminică de ziarul To Vima credita Syriza cu 27,3 la sută, faţă de 24,2 la sută pentru Noua Democraţie. Conform sondajului, 57,5 la sută dintre respondenţi au o părere negativă despre felul în care Guvernul de stânga a gestionat negocierile cu creditorii internaţionali.

    Tsipras a declarat că vrea să încheie ceea ce a început când Syriza a câştigat alegerile din ianuarie. “Împotriva noastră este vechiul sistem politic care a împins ţara spre tragedie, care a construit regimul ce ne-a condus spre acorduri de finanţare”, a afirmat el la o reuniune a Comitetului central al partidului, din Atena. “Noi vrem să demolăm acest regim”, a adăugat el.

    Alexis Tsipras le-a cerut susţinătorilor să lupte împotriva vechiului sistem politic şi şi-a justificat decizia de a accepta un al treilea pachet de asistenţă financiară. “Nu regretăm că am luptat sau că am ales în final să evităm catastrofa”, a spus el.

    “Cine vrea să scape are dreptul să o facă, dar noi mergem înainte, nu am dus cele mai bune lupte încă”, a adăugat el, referindu-se la un grup care s-a desprins din Syriza şi a format partidul Unitatea Populară.

    Sondajul MRB credita Unitatea Populară cu 4,2 procente – peste pragul de 3 procente necesar pentru a intra în Parlament – în timp ce Syriza avea 24,6% şi Noua Democraţie 22,8%. De asemenea, sondajul arată că 68,6% dintre respondenţi dezaprobă demisia lui Tsipras de săptămâna trecută.

    Toate sondajele recente arată că Syriza nu are şanse să obţină majoritatea absolută, iar Grecii Independenţi, aliaţii săi din fosta coaliţie de guvernare, nu ar urma să mai intre în Parlament.

    Tsipras a exclus cooperarea cu principalele partide de opoziţie proeuropene – Noua Democraţie, socialiştii de la PASOK şi To Potami (centru) – astfel că, dacă Syriza câştigă alegerile şi liderul său nu îşi schimbă părerea, ar putea urma un nou scrutin.

     

  • Alexis Tsipras le cere susţinătorilor săi să îi acorde un nou mandat de premier

    Tsipras a demisionat brusc săptămâna recută, la câteva zile după ce a încheiat cu creditorii internaţionali un acord de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro. El a luat această decizie pentru a reprima rebeliunea unor parlamentari de extremă-stânga şi a-şi consolida puterea.

    Dar pariul lui Tsipras, prin convocarea alegerilor anticipate la 20 septembrie, s-ar putea întoarce împotriva lui, sondajele de opinie sugerând că majoritatea grecilor dezaprobă decizia sa de a cere un nou mandat şi modul în care a gestionat negocierile cu creditorii.

    Syriza avea în mai un avans de 15,2 puncte procentuale în faţa partidului conservator Noua Democraţie. Dar avansul s-a redus treptat de atunci şi a ajuns la 1,8 puncte procentuale, potrivit unui sondaj MRB realizat pentru săptămânalul Agora şi publicat sâmbătă.

    Alte sondaje arată de asemenea reducerea avansului pentru Syriza, sugerând că opinia publică s-ar putea îndrepta spre Noua Democraţie. Un sondaj Alco publicat duminică de ziarul Proto Thema arăta că diferenţa între Syriza şi Noua Democraţie era de numai 1,5 puncte procentuale.

    Un sondaj Kapa Research publicat duminică de ziarul To Vima credita Syriza cu 27,3 la sută, faţă de 24,2 la sută pentru Noua Democraţie. Conform sondajului, 57,5 la sută dintre respondenţi au o părere negativă despre felul în care Guvernul de stânga a gestionat negocierile cu creditorii internaţionali.

    Tsipras a declarat că vrea să încheie ceea ce a început când Syriza a câştigat alegerile din ianuarie. “Împotriva noastră este vechiul sistem politic care a împins ţara spre tragedie, care a construit regimul ce ne-a condus spre acorduri de finanţare”, a afirmat el la o reuniune a Comitetului central al partidului, din Atena. “Noi vrem să demolăm acest regim”, a adăugat el.

    Alexis Tsipras le-a cerut susţinătorilor să lupte împotriva vechiului sistem politic şi şi-a justificat decizia de a accepta un al treilea pachet de asistenţă financiară. “Nu regretăm că am luptat sau că am ales în final să evităm catastrofa”, a spus el.

    “Cine vrea să scape are dreptul să o facă, dar noi mergem înainte, nu am dus cele mai bune lupte încă”, a adăugat el, referindu-se la un grup care s-a desprins din Syriza şi a format partidul Unitatea Populară.

    Sondajul MRB credita Unitatea Populară cu 4,2 procente – peste pragul de 3 procente necesar pentru a intra în Parlament – în timp ce Syriza avea 24,6% şi Noua Democraţie 22,8%. De asemenea, sondajul arată că 68,6% dintre respondenţi dezaprobă demisia lui Tsipras de săptămâna trecută.

    Toate sondajele recente arată că Syriza nu are şanse să obţină majoritatea absolută, iar Grecii Independenţi, aliaţii săi din fosta coaliţie de guvernare, nu ar urma să mai intre în Parlament.

    Tsipras a exclus cooperarea cu principalele partide de opoziţie proeuropene – Noua Democraţie, socialiştii de la PASOK şi To Potami (centru) – astfel că, dacă Syriza câştigă alegerile şi liderul său nu îşi schimbă părerea, ar putea urma un nou scrutin.

     

  • SONDAJ: Syriza ar câştiga alegerile legislative anticipate din septembrie

    Syriza, care se confruntă cu un val de plecări din formaţiune, devansează cu 3,5 partidul Noua Democraşie (ND, dreapta), creditat cu 19,5%, potrivit acestei anchete efectuate de către Institutul ProRata pentru cotidianul de stânga Efimerida ton Syntakton.

    Neonaziştii din cadrul formaţiunii Zori Aurii, ai căror lideri sunt judecaţi într-un proces, se clasează pe poziţia a treia, cu 6,5%.

    Noua formaţiune Unitatea Populară, a euroscepticului Panagiotis Lafazanis, care a părăsit Syriza împreună cu un grup de 24 de deputaţi, ar urma să treacă de pragul de acces în Parlament (3%), fiind creditată cu 3,5% din intenţiile de vot.

    Partidul de centru To Potami al fostului jurnalist de televiziune Stavros Theodorakis obţine 4%. Socialiştii din cadrul Pasok, care au dominat mult timp viaţa politică greacă, alături de ND, înainte să se prăbuşească, sunt creditaţi cu doar 4,5%.

    Însă un sfert dintre persoanele intervievate (25,5%) se declară indecise.

    Alexis Tsipras şi-a anunţat joia trecută demisia, după doar opt luni la putere, provocând un scrutin anticipat care ar urma să aibă loc pe 20 septembrie. Liderul Syriza, în vârstă de 41 de ani, speră să-şi refacă formaţiunea, destrămată din cauza unei cure de austeritate impuse grecilor în cadrul unui nou plan de salvare internaţional.

    “Poporul grec va da un mandat puternic pentru prezent şi pentru viitor” în urma acestor alegeri, a preconizat Alexis Tsipras într-o declaraţie publicată în ediţia de vineri a ziarului partidului, Avgi. “Grecia nu poate reveni în trecut şi nu va reveni în trecut”, a adăugat el. “Ea va merge doar înainte”, a subliniat Tsipras.

    O largă majoritate a grecilor (64%) dezaprobă, totodată, organizarea acestor alegeri. este vorba despre al cincilea rând de alegeri în şase ani.

    Syriza, care a obţinut aproximativ 36% din voturile exprimate în alegerile legislative din 25 ianuarie, a plasat renunţarea la austeritate în centrul programului său politic.

    Sondajul a fost realizat telefonic, pe un eşantion de 1.000 de persoane, în perioada 25-26 august, după anunţarea crării noului partid Unitatea Populară.

     

  • Prokopis Pavlopoulos va convoca, vineri, alegeri anticipate în Grecia – surse

    După demisia premierului Alexis Tsipras, Prokopis Pavlopoulos acordase unui politician conservator şi unui lider de extremă-stânga sarcina formării unui nou guvern în tentativa de a amâna organizarea unor noi alegeri parlamentare după doar şapte luni.

    În contextul în care cei doi premieri desemnaţi au eşuat în aceste demersuri, Pavlopoulos intenţionează să acorde sarcina formării unui guvern interimar judecătoarei Vassiliki Thanou, actualul preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.

    “Vineri, preşedintele va stabili data alegerilor anticipate, probabil pe 20 septembrie“, a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei Greciei.

    Premierul Greciei, Alexis Tsipras, şi-a prezentat demisia săptămâna trecută, în contextul impasului politic.

    Miniştrii Finanţelor ai statelor din zona euro au aprobat, acum o săptămână, noul plan de asistenţă financiară destinată Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro.

    Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

  • Erdogan anunţă alegeri parlamentare anticipate pe 1 noiembrie

    Alegătorii se vor prezenta din nou la urme, după ce premierul Ahmet Davutoglu a eşuat să formeze o coaliţie guvernamentală în urma alegerilor din iunie.

    AKP, fondat de Erdogan, a suferit în iunie cea mai mare înfrângere în alegeri de când se află la putere, în 2002, pierzând pentru prima dată în 12 ani majoritatea în Parlament pe care o deţinea singur, în principal din cauza succesului obţinut la urne de către formaţiunea prokurdă HDP.

    Davutoglu a încercat să negocieze formarea unei coaliţii cu partidele MHP (naţionalist) şi CHP (opoziţie), fără succes.

    Reuters scrie, pe de altă parte, că Erdogan a anunţat vineri că urmează fie format un guvern interimar, dacă va fi necesar cu miniştri din afara formaţiunilor parlamentare.

    Potrivit unor oficiali de rang înalt, Erdogan urmează să-i ceară lui Davutoglu, la începutul săptămânii viitoare, să formeze un guvern interimar.

  • Joe Biden exploarează o candidatură la preşedinţia SUA

    Ziarul citează în ediţia de sâmbătă surse care au discutat cu Biden şi persoane din anturajul său, potrivit cărora consilieri ai vicepreşedintelui au început să contacteze lideri şi donatori democraţi care nu s-au angajat încă să o susţină pe Clinton sau care sunt tot mai îngrijoraţi de punctele slabe tot mai vizibile ale candidatei.

    Aceste discuţii au fost purtate de cele mai multe ori de către şeful de Cabinet al lui Biden, Steve Ricchetti, în mod discret, la telefon, sau în întâlniri faţă în faţă. În cele mai multe cazuri, ele au la bază simpatia tot mai mare faţă de vicepreşedinte, după moartea fiului său Beau, la vârsta de 46 de ani, în mai.

    Potrivit unei editorialiste NYT, Biden a organizat întâlniri la reşedinţa sa, în care “vorbeşte cu prieteni, membri ai familiei şi donatori despre o intrare” în cursa democrată, împotriva lui Clinton, în statele Iowa şi New Hampshire, care se vor pronunţa primele asupra nominalizării democrate în alegerile prezidenţiale.

    Un vechi susţinător al lui Biden a declarat că vicepreşedintele a fost profund mişcat de dorinţa fiului său ca el să candideze.

    “Era atât de apropiat de Beau şi (moartea acestuia) a fost atât de sfâşietoare, încât, sincer, iniţial am crezut că va rămâne cu inima împietrită”, a declarat Michael Thornton, un avocat din Boston şi susţinător al lui Biden. “Dar am văzut nişte nişte indicii că poate vrea (să candideze) – «asta este ceea ce ar fi vrut Beau să fac»”, adăugat el că i-a spus vicepreşedintele.

    În cazul în care va decide să candideze, lui Biden nu-i va fi uşor, notează ziarul. Clinton se bucură de o susţinere imensă în rândul democraţilor, inspiraţi de ideea de a alege prima femeie preşedinte, iar campania ei a strâns deja milioane de dolari. Pe de altă parte, Biden, în vârstă de 72 de ani, a gafat în trecut, inclusiv în campanie, şi se confruntă cu o sarcină dificilă în a-şi construi o echipă de teren, comentează publicaţia.

     

    Lumea politică americană vorbeşte de mai mult timp despre o eventuală candidatură a democratului, care nu şi-a declarat până acum intenţiile.

    Hillary Clinton, în vârstă de 67 de ani, este favorita în alegerile primare care încep în februarie 2016, însă imaginea i-a fost afectată de mai multe scandaluri, îndeosebi de dezvăluirea că a creat şi utilizat un sistem de mesagerie privată pe când a fost secretar de Stat, în perioada 2009-2013, ceea ce complică accesul legal la arhivele oficiale.

    În această fază ea domină sondajele, însă senatorul independent Bernie Sanders provoacă entuziasmul aripii stânge a Partidului Democrat şi ar putea putea reprezenta o ameninţare în alegerile primare din statul New Hampshire, un scrutin cu o încărcătură simbolică foarte puternică, deoarece are loc la începutul primarelor.

    Joe Biden a candidat în alegerile primare democrate în 1998 şi 2008, după care a a fost ales de către Barack Obama ca partener în cursa pentru Casa Albă.

     

  • Coreea de Nord a organizat primele alegeri locale din mandatul lui Kim Jong-un

    Ca şi în cazul alegerilor parlamentare, scrutinul pentru adunările municipale şi provinciale, desfăşurat o dată la patru ani, este doar o formalitate, întrucât alegătorii pot vota doar cu “da” sau “nu” pentru candidaţii aprobaţi de partidul unic.

    Potrivit presei oficiale nord-coreene, rata de participare la alegerile de duminică a fost de 99,97 la sută.

    Singurii care nu au votat au fost cei care nu se aflau în ţară, în timp ce bătrânii şi bolnavii şi-au exprimat opţiunea cu ajutorul urnelor mobile.

    “Toţi participanţii au mers la alegeri cu un entuziasm extraordinar pentru a consolida puterea revoluţionară prin alegerea deputaţilor din adunările locale”, a relatat agenţia oficială KCNA.

    Votarea este obligatorie în Coreea de Nord pentru toţi cetăţenii cu vârsta peste 17 ani, iar lipsa de la vot este considerată trădare, informează CNN.

    Absenteismul “este considerat infracţiune politică, astfel că este mai grav decât infracţiunile economice”, a declarat Kim Kwang-jin, un nord-coreean care a fugit din ţară. “Înseamnă că, din punct de vedere politic, cineva este împotriva regimului”, a adăugat el.

    Scrutinul este de asemenea un fel de recensământ, prin care autorităţile se asigură că toţi cetăţenii sunt acolo unde ar trebui să fie.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Sănătate, educaţie şi locuri de muncă: chemaţi antreprenorii români să ofere soluţii!

    Sigur, este firesc ca o formaţiune politică să arate că este pregătită în orice clipă să preia puterea, însă ideea programelor este să ofere nişte linii directoare credibile, nu nişte minciuni călduţe. Din păcate, ultimul astfel de document, programul de guvernare al PNL, suferă de acest păcat. Domnul Predoiu putea să îşi amintească de marele proiect al Alianţei D.A.: cota unică de impozitare. O idee simplă care, probabil, va rămâne în istoria economică a României. Ceea ce vreau să spun este că România are nevoie de astfel de proiecte puternice, clare şi care să aibă în spate susţinere politică, nu de nişte promisiuni slabe şi necredibile. Sunt câteva domenii în care este evident nevoie de reforme majore, pentru că situaţia este dramatică şi afectează milioane de cetăţeni.

    Învăţământul românesc se află evident pe o pantă descendentă. Fără îndoială că este nevoie şi de o alocare bugetară mai mare, dar nu cred că aici este singura mare problemă. Fără să am pretenţia că mă pricep la toate, observ că, de ani buni, sistemul este prizonierul unor sindicate politizate, ai căror lideri sunt arondaţi PSD. Ştiu că legea educaţiei a fost modificată de sute de ori, cu rezultatele pe care le vedem azi. Ceea ce sugerez eu este că educaţia să se adapteze cerinţelor pieţei muncii. Lăsaţi sindicatele politizate în plan secundar şi consultaţi mediul de afaceri, pentru ca şcoala să nu mai producă şomeri. Mediul de afaceri poate estima cel mai bine cerinţele pieţei muncii peste câţiva ani. Nu este vorba doar de reducerea şomajului în rândul tinerilor, ci de perspectiva de a atrage investiţii străine, în viitor. În plus, cred că prăbuşirea încrederii în învăţământul superior – universităţi corupte, precum cea din Reşiţa, cazurile tot mai frecvente de doctorate plagiate – va face ca elevii de elită să fugă, în măsura în care au posibilităţi materiale, la studii în străinătate. Puţin probabil să se mai întoarcă. Şi o menţiune specială: nu putem să mai ignorăm diferenţa uriaşă dintre învăţământul rural şi cel din mediul urban. Este nevoie de o strategie specială, trebuie să dăm o şansă copiilor de la ţară.

     Sistemul de sănătate a încremenit undeva între comunismul ceauşist şi capitalismul de cumetrie promovat de PSD. Când spui „corupţia ucide” nu este doar o metaforă. Revolta din iarna lui 2012, având în spate Antena 3 şi pe doctorul Raed Arafat, i-a speriat pe politicieni. Nimeni nu mai are curaj să vorbească despre reformă. Am mai scris, aici, în Business Magazin: trebuie spart monopolul CNAS, instituţie de stat care administrează complet netransparent banii pacienţilor, iar spitalele trebuie privatizate. Repet: da, sistemul este subfinanţat, dar acum, dacă vom arunca mai mulţi bani, vor fi înghiţiţi de corupţie. Uităm prea repede cum se făceau la spitalul judeţean din Mehedinţi achiziţiile de echipamente medicale: scumpe şi proaste, iar banii se scurgeau de fapt către baronimea PSD.


    Codul Fiscal şi Codul Muncii trebuie simplificate, tot după discuţii cu mediul de afaceri. În loc să intrăm din nou în competiţia „Cine scade mai mult taxele, dar promite alocări bugetare mai mari”, să depolitizăm ANAF şi să vedem cum putem face colectarea impozitelor într-un mod mai prietenos pentru contribuabili. Eu cred că, într-un an sau doi, se pot găsi soluţii ca absolut toate persoanele fizice şi juridice să interacţioneze cu inspectorii fiscali doar în mediul online, dacă doresc. În ceea ce priveşte Codul Muncii, am spus în urmă cu multe luni: dacă România doreşte să scadă şomajul, are nevoie de o piaţă a muncii flexibilă şi de un cod elaborat prin discuţii cu antreprenorii, nu la comanda sindicatelor. Nu îmi spuneţi, vă rog, că şomajul este sub 7%. Ştiţi foarte bine că acest fapt se datorează migraţiei masive. Piaţa muncii pierde enorm prin acest fenomen: pleacă persoane tinere, muncitoare, cu iniţiativă, capabile să se descurce în străinătate.

    Dacă vă veţi uita peste sondaje, veţi vedea că acestea sunt principalele preocupări ale românilor: sănătate, educaţie şi şomaj/ locuri de muncă, în special pentru cei tineri. Eu nu propun soluţii miraculoase, scoase din joben, ci cooptarea antreprenorilor în rezolvarea problemelor din aceste domenii. Nu neg importanţa sindicatelor, dar să fim sinceri: avem prea multe exemple de lideri corupţi sau/ şi care s-au folosit de angajaţii pe care-i reprezentau pentru a face o carieră în PSD. Eu susţin că dreapta poate găsi, împreună cu mediul de afaceri, soluţii curajoase, care să ducă la o creştere sănătoasă a economiei româneşti.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • SONDAJ: DSK revine pe lista celor mai buni candidaţi ai stângii în alegerile prezidenţiale din 2017

    La întrebarea care dintre cele nouă personalităţi ar fi cel mai bun candidat “pentru stânga în alegerile prezidenţiale din 2017”, 47% dintre persoanele intervievate îl plasează primul pe Manuel Valls.

    Preşedintele François Hollande obţine doar 23 de procente.

    Dominique Strauss-Kahn atinge 37%, devansându-i pe Ségolène Royal (32%), Martine Aubry (28%) şi Arnaud Montebourg (24%).

    Însă, în rândul simpatizanţilor stângii, DSK (45%) se clasează pe poziţia a cincea, după Manuel Valls (67%), Martine Aubry (62%), Ségolène Royal şi François Hollande (56% fiecare).

    “Datele cu privire la Dominique Strauss-Kahn sunt deosebit de surprinzătoare”, notează politologul François Miquet-Marty de la Viavoice. În opinia sa, atuurile lui DSK sunt “o dimensiune «în afara sistemului», în urma proceselor în justiţie; la polul opus imaginea unei «competenţe» consolidate în «sistem» şi «o hotărâre, o forţă la nivelul percepţiei»”.

    De asemenea, Nicolas Sarkozy este desemnat de 28% din eşantion ca învingător în alegerile prezidenţiale dacă scrutinul ar avea loc “astăzi”. Alte 23% dintre persoanele intervievate o desemnează pe Marine Le Pen, iar doar 9% pe François Hollande.

    Totodată 63% dintre respondenţi dezaprobă politica actuală, 19% o aprobă, iar 18% nu au răspuns. Alţi 34% cred că dreapta s-ar descurca mai bine decât socialiştii dacă era la putere, iar 28% cred că Frontul Naţional (FN, de extremă dreapta) s-ar descurca, de asemenea, mai bine ca sociliştii.

    Sondajul a fost realizat online, în perioada 23-26 iunie, pe un eşantion reprezentativ de 1.002 persoane în vârstă de peste 18 ani, după metoda cotelor.