BusinessMagazin

Tag: activitate

  • Fabrica “Lactate Brădet” şi-a reluat joi activitatea

     “După ce s-a făcut dezinfecţie totală în unitate şi în baza buletinului de analize, care a arătat că nu sunt probleme, a fost emis avizul prin care Lactate Brădet îşi poate relua activitatea. Produsele fabricate de această unitate n-au reprezentat niciodată un risc pentru siguranţa populaţiei. Acum, după redeschidere nu au fost impuse măsuri speciale. Se fac în continuare aceleaşi analize, ca la orice fabrică de profil. Ţin să precizez din nou că probele prelevate pentru Laboratorul de la Bucureşti, care n-au ieşit conforme, nu erau din ridicate din unitate”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Lupu, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Argeş.

    Pe lângă măsurile de igienă pe care toţi angajaţii fabricii trebuie să le respecte cu stricteţe, Direcţia de Sănătate Publică a impus ca cei trei purtători ai bacteriei E.Coli patogen cu verotoxina 1 şi verotoxina 2 să fie mutaţi într-o altă secţie a unităţii, unde să nu intre în contact direct cu brânza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ialomiţianu (PNL): Comisia de buget îi va audia pe şefii ANAF şi ONPCSB în legătură cu Panama Papers

     Comisia de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor va face, în şedinţa de marţi, audieri legate de Panama Papers, la care vor lua parte şefii ANAF şi ai Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), a declarat, miercuri, deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, informează Mediafax

    ”Săptămâna viitoare în Comisia de buget, finanţe din Camera Deputaţilor vom avea o discuţie cu preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) şi cu preşedintele ANAF pe problema paradisurilor fiscale din Panama, privind conturile şi tranzacţiile financiare care s-au făcut prin firmele din acest paradis fiscal şi să vedem ce măsuri întreprind aceste instituţii. Trebuie să avem o reacţie mai ales pentru că sunt persoane din România care au înfiinţat firme în Panama şi sunt convins că multe tranzacţii s-au derulat prin acele firme şi nici Fiscul român şi nici Oficiul nu ştiu de aceste tranzacţii. S-ar putea să fie vorba despre evaziune fiscală, spălare de bani”, a anunţat liberalul.

    Gheorghe Ialomiţianu a afirmat că, potrivit legii, impozitarea profiturilor se face în ţara în care se obţine profitul, nu acolo unde firma este înregistrată.

    “Spunea o persoană care a deschis o firmă în Panama că voia să plătească impozite mai mici. Problema este a transparenţei, pentru că s-ar putea ca multe tranzacţii pe care le-a derulat prin (firma-n.r.) din Panama să nu fi fost declarate în România, iar Fiscul român să nu-şi fi luat impozitul. Orice activitate care se desfăşoară în România trebuie impozitată aici, nu în Panama. Înfiinţarea (acestor offshore-uri-n.r.) este legală, dar problema este să desfăşori activitatea în ţara respectivă, nu să desfăşori activitatea economică în România, iar înregistrarea veniturilor să se facă în firma din paradisul fiscal, pentru că orice activitate care se desfăşoară în România se impozitează în România, aşa este legea română şi la nivel european legislaţia spune la fel, impozitarea profiturilor se face în ţara în care obţii profitul, nu unde deţii firma”, a mai spus Ialomiţianu.

    Deputatul PNL a precizat că trebuie văzută care este provenienţa banilor şi dacă aceştia au fost transferaţi legal sau ilegal în Panama.

    “În momentul în care nu plăteşti impozit în România, înseamnă că ai făcut evaziune fiscală. Să vedem provenienţa banilor, dacă au fost transferaţi din România în mod ilegal, lucrurile acestea trebuie cercetate”, a subliniat liberalul.

    Gheorghe Ialomiţianu a recomandat instituţiilor ablitate înfiinţarea unui grup de lucru comun la nivelul UE pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sau a spălării de bani.

    “Fac o recomandare instituţiilor, să facă demersuri ca la nivelul UE să se formeze un grup de lucru şi să acţioneze în comun pentru că individual nu vom avea mare succes în prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sau a spălării de bani. Avem legislaţie europeană care se referă la constituirea de grupuri pentru a combate şi preveni fie evaziunea fiscală, fie spălarea banilor. Trebuie să face aceste demersuri, rezultatele vor fi reduse dacă fiecare ţară va acţiona individual”, a conchis Ialomiţianu.

    Premierul Dacian Cioloş a declarat marţi că nu a discutat cu şeful ANAF despre dosarele Panama şi a precizat că inspectorii agenţiei nu au nevoie de dispoziţie de la primul-ministru pentru a-şi face treaba dacă ei consideră că s-a încalcat legea.

  • De ce este mai greu pentru tinerii de azi să îşi păstreze silueta, chiar dacă mănâncă la fel de mult ca tinerii de acum 20 de ani

    Autorii au studiat dieta a peste 36.000 de americani între 1971 şi 2008, precum şi activitatea fizică a 14.000 de oameni între 1988 şi 2006. Ei au grupat apoi aceste date şi le-au analizat în funcţie de activitate, vârstă şi indice de masă corporală. Ceea ce au descoperit este că o persoană care în anul 2006 avea aceleaşi obiceiuri alimentare şi sportive ca o persoană din anii ‘80 a avut un indice de masă corporală cu 2,3 puncte mai mare.

    Cu alte cuvinte, oamenii din ziua de azi au o greutate cu 10% mai mare decât cei din anii ‘80, chiar dacă au acelaşi regim de viaţă. „Rezultatele studiului nostru sugerează că tinerii din ziua de azi trebuie să urmeze un regim mai strict decât generaţiile trecute“, notează Jennifer Kuk, profesor în cadrul Universităţii din Toronto. „Studiul mai arată că există şi alţi factori, în afară de mâncare şi lipsa exerciţiilor fizice, care pot duce la obezitate“, explică Kuk, citată de The Atlantic.

    Care sunt însă ceilalţi factori? Până acum există doar teorii în această direcţie. Kuk a notat trei lucruri care ar fi putut determina o schimbare în metabolismul uman în ultimele decenii. În primul rând, oamenii sunt expuşi la mai multe chimicale care pot induce o creştere în greutate. Pesticidele sau conservanţii pot modifica procesele hormonale şi felul cum organismul nostru procesează grăsimea.

    În al doilea rând, consumul de medicamente a crescut într-un ritm ameţitor de la sfârşitul anilor ‘70 încoace – andidepresivele se numără printre medicamentele cu cele mai mari vânzări, iar printre efectele secundare cunoscute se află şi creşterea în greutate. În cele din urmă, autorii studiului consideră că bacteriile care ajung în organism pot avea un anumit impact asupra obezităţii. Consumul de carne a crescut în mod considerabil în ultimele decenii; luând în calcul şi faptul că producătorii folosesc hormoni şi antibiotice pentru a grăbi procesul de maturizare a animalelor, era de aşteptat ca bacteriile să sufere anumite mutaţii şi să afecteze apoi organismul uman.

    Concluzia, mai notează Jennifer Kuk, este că oamenii nu pot controla decât o parte din factorii care determină obezitatea. „Oamenii care suferă de obezitate sunt de multe ori ţinta ironiilor şi a glumelor proaste. Sunt consideraţi leneşi şi pofticioşi, dar de multe ori această impresie este una greşită. Dacă rezultatele noastre sunt corecte, atunci oamenii trebuie să mănânce mai puţin şi să facă mai mult sport doar pentru a arăta ca părinţii lor.“

    O serie de poze care circulă pe internet, numită „Old economy Steve“, ironizează mesajele pe care milenialii le primesc de la cei mai în vârstă. Personajul principal este un adolescent din anii ‘80 care dă sfaturi de viaţă celor născuţi în preajma noului mileniu. În ciuda campaniilor derulate în media şi la nivelul instituţiilor de învăţământ, numărul persoanelor care suferă de obezitate în Statele Unite s-a dublat în ultimele patru decenii. Adulţii sedentari consumă, în medie, cu 800 de calorii mai mult decât strictul necesar, potrivit unor date publicate de Asociaţia Americană a Diabeticilor.

    Oamenii sunt asaltaţi de reclame pentru mâncare, pentru fast-food sau pentru băuturi răcoritoare care conţin cantităţi uriaşe de zahăr. Locurile destinate sportului sunt din ce în ce mai puţine, mai scumpe sau mai inaccesibile, iar poluarea este şi ea un factor agravant. „Steve din anii ‘70“ este personajul central al unei serii de glume care circulă, de câteva luni bune, pe internet. Rolul său este acela de a ironiza mesajele transmise de generaţiile mai vechi celor din generaţiile tinere, precum milenialii: „Steve a absolvit facultatea şi a găsit imediat o slujbă“ sau „Steve a trebuit să muncească în timpul facultăţii pentru a-şi putea plăti taxele“ sunt doar câteva dintre mesajele amuzante care circulă online. Putem acum adăuga şi următoarea: „Steve mânca zilnic la McDonald’s, dar nu a luat 50 de kilograme în greutate“.

  • Persoana care a hackuit pentru prima dată iPhone-ul lucrează la un soft pentru maşini autonome

    Compania cunoscutului hacker George Hotz, Comma.ai, a obţinut o finanţare importantă de la firma de venture capital Andreessen Horowitz în valoare de 3.1 milioane de dolari.

    Hotz este cunoscut pentru activitatea acestuia de hacker. El a hackuit iPhone-ul în 2007 când avea 17 ani şi a compromis şi PlayStation 3 în 2010.

    Ceea ce este special, spre deosebire de companii ca Tesla sau Google care lucrează la automobile autonome, la softul lui George Hotz este faptul că sistemul acestuia ar putea fi instalat pe orice maşină după ce a fost achiziţionată. Nu necesită să fie instalat înainte.

  • Vrei să iţi deschizi un salon de coafură, cosmetică sau un studio de tatuare şi piercing? Vezi aici un ghid cu tot ce trebuie să faci

    Rolul acestui ghid este de a veni în întâmpinarea tuturor persoanelor care doresc să iniţieze o afacere în domeniul înfrumusetării corporale, fie că vor desfăşura aceasta activitate în nume propriu sau vor apela la personal angajat, fie că vor înfiinţa în acest scop o societate comercială, în baza Legii nr.31/1990 sau vor apela la o formă de organizare prevăzută deO.U.G. 44/2008 ca şi persoană fizică autorizată, intreprindere individuală sau familială.

    Ghidul îşi poate dovedii utilitatea şi în cazul operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, care activează deja în această branşă,prin faptul că oferă o sferă largă de informaţii şi există posibilitatea ca unele din aspectele dezbătute să nu fie cunoscute sau să fie cunoscute doar parţial de către aceştia.În vedere cunoaşterii în detaliu a cadrului legislativ, recomand tuturor persoanelor interesate să lectureze toate actele normative,cu modificările şi competările lor ulterioare, menţionate în ghid, formându-şi astfel o imagine cât mai completă asupra  acestui domeniu de activitate.

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specific în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.

    Ghidul a fost întocmit de către Szfarli Zoltan, consilier Primăria Mun. Mediaş

    Vezi şi normele care trebuie respecte de toate cluburile şi restaurantele din ţară

  • Avea 88 de ani când a intrat în afaceri, iar acum se bucură de un succes neaşteptat

    Earl Fultz avea 88 de ani, iar soţia sa Gloria Elmaleh era cu trei ani mai mică atunci când au decis să îşi lanseze prima lor afacere. În 2012, cei doi au început să vândă borcane cu sosuri şi mirodenii pregătite de Gloria. Succesul nu s-a lăsat aşteptat pentru cuplul din Greenport, New York, iar business-ul a crescut neîncetat în ultimii patru ani.

    După ce soţia lui a murit în urmă cu trei ani, Earl, care are în prezent 92 de ani, a continuat activitatea în memoria ei. Şi are planuri mari pentru viitor, scriu cei de la ziare.com.

    Născută într-o familie de evrei din Maroc, Gloria a venit în Statele Unite în timpul celui de-al doilea război mondial, împreună cu tatăl şi cu cei patru fraţi ai ei, pentru a scăpa de persecuţiile religioase.

    A ajuns în New York, unde Earl urma cursurile Universităţii Columbia. Tânărul Fultz a început să lucreze ca scriitor, iar matuşă Gloriei i-a fost agent literar. Aşa s-au cunoscut. Au urmat apoi căi diferite, însă cinsprezece ani mai târziu, ambii cu mariaje nereuşite în spate, s-au reîntâlnit. Mâncarea a fost mereu o pasiune comună. Preparatele marocane erau nelipsite în casa în care Gloria a crescut şi a continuat traditţa alături de Earl şi de copii.

    De-a lungul mariajului lor de jumătate de veac, Gloria a experimentat diferite modalităţi de a îmbina mâncărurile preferate de familia sa americană cu aromele marocane ale copilăriei sale. Astfel s-a născut reţeta pe baza căreia urma să fie creat mai târziu brandul cHarissa, o versiune mai blândă a sosului harissa, frecvent folosit în bucătăria marocană. Sosul creat de Gloria a condimentat mâncărurile familiei sale pentru aproape 25 de ani, potrivit sursei citate.

  • PIB-ul a crescut anul trecut cu 3,7%, la 710,26 miliarde lei, susţinut în principal de consum

    Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 3,7% faţă de 2014, la 710,266 miliarde lei, ca serie brută, după ce a consemnat acelaşi avans în ultimul trimestru al anului, ajungând la 209,996 miliarde lei, creşterea fiind susţinută în principal de comerţ, reparare auto şi hoteluri şi restaurante, informează Mediafax.

    Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru ultimul trimestru al anului s-a plasat la circa 180,05 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul anterior şi cu 3,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni reali, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    La creşterea PIB au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

    Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hotelurile şi restaurantele au avut o contribuţie de 1% la creşterea economică, cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,4%.

    Impozitele nete pe produs au avut un aport de 0,7%, cu o pondere de 12,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%.

    Construcţiile au contribuit cu 0,6%, având o pondere de 7,4% la formarea PIB, iar volumul lor de activitate s-a majorat cu 8,8%. Cu acelaşi procentaj au contribuit şi informaţiile şi telecomunicaţiile, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (11,8%).

    Indutria a contribuit cu 0,5% la creşterea economică, având o pondere de 23,2% la formarea PIB, iar volumul său de activitate s-a majorat cu 2%.

  • Efectele noului Cod fiscal. Scădere de 50% la înregistrarea de PFA-uri în ianuarie

    Numărul PFA-urilor înregistrate în ianuarie a scăzut cu 50% comparativ cu ianuarie 2015, dar nu este vorba despre o restrângere a activităţii în economie, ci despre o „migraţie“ spre alte sisteme de impunere, cel mai probabil microîn­tre­prinderi, mutare determinată de noua impozitare introdusă odată cu noul cod fiscal.
    În ianuarie au fost înregistrate 1.294 de PFA-uri, faţă 2.571 în ianuarie 2015 – o scădere de 50%, în condiţiile în care dinamica lunară în anii trecuţi a fost, din 2011 încoace, pozitivă (de la plus 2% la plus 22%).

    Că nu este vorba despre o scădere în activitatea economică o arată faptul că numărul total de companii intrate pe piaţă în ianuarie (numărul total de înmatriculări) nu a scăzut decât marginal. Dacă în ianuarie 2015 au fost înregistrate în România 8.501 companii, în ianuarie 2016 numărul înregistrărilor a fost de 8.288 – o scădere de doar 2,5%.

    În acelaşi timp, numărul de SRL-uri a crescut în ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015 cu 30% – până la 6.314 SRL-uri, ceea ce arată clar o mutare dinspre zona PFA-urilor spre cea a întreprinderilor mici.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Managerii companiilor din România estimează o creştere a activităţii până în aprilie şi preţuri în stagnare

    Managerii companiilor din România estimează, pentru perioada februarie-aprilie, o creştere a activităţii în comerţul cu amănuntul şi una moderată în industrie, construcţii şi servicii, precum şi a numărului de salariaţi în comerţul cu amănuntul, dar şi o stabilitate a preţurilor, potrivit INS, informează Mediafax.

    Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru cele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +10%), cu un avans mai semnificativ aşteptat în activitatea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor şi în activitatea de tipărire şi reproducere pe suporturi a înregistrărilor (solduri conjuncturale +24%), potrivit anchetei de conjunctură din februarie realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Demiteri în masă. Guvernul Cioloş a decis schimbarea a 19 prefecţi

    Guvernul a decis schimbarea a 19 prefecţi după ce premierul a cerut ministrului Internelor o evaluare a activităţii acestora, au precizat pentru MEDIAFAX surse politice, scrie Ziarul Financiar.

    Decizia de încetare a exercitării funcţiei de prefect a celor 19 prefecţi a fost luată în şedinţa săptămânală de joi a Executivului.

    Totodată, Guvernul a decis încetarea exercitării funcţiei şi a cel puţin trei subprefecţi.

    Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa schimbări semnificative la nivelul prefecţilor, după ce Execuitvul a analizat capacitatea de reacţie a acestora şi dorinţa lor de se implica sau nu politic în campania electorală. Dan Suciu mai spunea că noii prefecţi vor fi numiţi fără concurs, deoarece timpul e scurt.