BusinessMagazin

Tag: crestere

  • BAT investeşte 100 milioane de euro în fabrica de la Ploieşti în următorii cinci ani şi mută producţia de capsule neopods din Marea Britanie pe plan local

    British American Tobacco Romania, cel mai important jucător din industria tutunului din România, a anunţat marţi, o investiţie de 1 miliard de euro în operaţiunile companiei de pe plan local.

    Compania britanică are pe plan local o fabrică la Ploieşti, un centru de servicii (call center), unde lucrează în jur de 700 de oameni şi deservesc activităţile companiei pe plan global, şi divizia comercială, care vinde produsele companiei pe piaţa românească. Investiţia de 1 miliard va merge către cele trei entităţi de-a lungul anilor. Concret BAT va investi 100 milioane de euro în fabrica din Ploieşti în următorii cinci ani, urmând să devină a doua ca importanţă din Europa la nivel de grup.

    Mai mult, compania va muta producţia de capsule de nouă generaţie „neopods” pentru ţigara electronică  „glo Ifuse” din Marea Britanie la fabrica din Ploieşti, mărinduse în acelaşi timp şi producţia. Francisco Toso, directorul general al fabricii British American Tobacco din Ploieşti, a declarat că investiţia de 100 de milioane de euro va creşte producţia totală a fabricii (ţigări tradiţionale + tigări electronice) cu 20%. Odată cu această investiţie, compania a anunţat că va crea 100 de noi locuri de muncă la fabrica din Ploieşti.

    „România este un mediu favorabil investiţiilor, cu oameni bine pregătiţi şi cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în 2016, creştere la care suntem mândri că am putut contribui şi noi. Drept urmare, dorim să continuăm impactul pozitiv pe care îl avem în economia locală prin angajamentul nostru pe termen lung, inclusiv în securizarea celor peste 2.000 de locuri de muncă din întreaga ţară şi crearea altora în următorii ani”, a declarat Gemma Webb, director general British American Tobacco

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015 pe plan local, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014.

  • Înşelătorii de Black Friday: Atacurile de phishing financiar cresc în perioada sărbătorilor de iarnă

    În perioada sărbătorilor de iarnă, care începe, neoficial, cu Black Friday, se estimează o creştere a numărului atacurilor de phishing. Mai multe cercetări din anii precedenţi, realizate de specialiştii Kaspersky Lab, arată că perioada sărbătorilor a fost marcată de creşterea atacurilor de phishing şi a altor tipuri de atacuri, ceea ce este de aşteptat şi anul acesta.

    Potrivit statisticilor Kaspersky Lab, în 2014 şi 2015, proporţia paginilor de phishing care vânează date financiare (informaţii despre carduri), detectate de companie în T4 (care acoperă sezonul sărbătorilor) a fost cu aproximativ 9% mai mare decât în restul anului. Mai exact, rezultatul total înregistrat în 2014 de acţiunile de phishing financiar a fost de 28,73%, în timp ce în T4 procentul a fost de 38,49%. Dacă în 2015 34,33% dintre toate atacurile de phishing au fost financiare, cifra înregistrată de acestea în T4 a fost de 43,38% din total.

    Sărbătorile influenţează tipul de ţinte financiare pe care le au infractorii. Şi în 2014 şi în 2015, cercetătorii Kaspersky Lab au observat o creştere semnificativă (cu câteva puncte procentuale) a atacurilor de phishing împotriva sistemelor de plată şi a magazinelor online. De asemenea, au crescut atacurile împotriva băncilor, dar mai puţin.

    Atunci când încearcă să fure date de plată, infractorii folosesc diferite metode: este posibil să creeze o pagină falsă a unui sistem de plată popular, să copieze site-uri ale comercianţilor online legitimi sau chiar să creeze magazine false 100%, cu oferte incredibil de bune.  Desigur, infractorii profită de însăşi ideea de Black Friday. În octombrie 2016, în timp ce studiau cele mai recente ameninţări, cercetătorii Kaspersky Lab au detectat un magazin online fals, cu tematică Black Friday şi produse la preţuri atractive. Acest lucru înseamnă că infractorii se pregătesc deja, cu săptămâni bune înainte de începerea sezonului de reduceri de sărbători.

    “În 2014, am făcut mai multe cercetări despre modul în care se derulează atacurile de phishing în timpul perioadei de sărbători şi am descoperit că numărul atacurilor împotriva anumitor ţinte – sisteme de plată şi lanţuri populare de comercianţi – cresc în preajma Black Friday sau Cyber Monday. În 2015, scenariul s-a repetat, ceea ce ne face să credem că 2016 nu va face excepţie. De aceea, le recomandăm utilizatorilor să fie cât se poate de precauţi atunci când fac cumpărături online în această perioadă”, a spus Andrey Kostin, Senior Web Content Analyst la Kaspersky Lab.

    Pentru a evita acţiunile de phishing din perioada sărbătorilor de iarnă, care încep cu Black Friday şi Cyber Monday şi continuă cu Crăciunul, experţii Kaspersky Lab recomandă următoarele măsuri:

    • Nu daţi click pe link-uri de la persoane necunoscute sau pe link-uri suspecte trimise de prieteni, prin intermediul site-urilor de socializare sau pe e-mail. Pot fi link-uri infectate, create pentru a descărca programe malware pe dispozitivul folosit sau pot duce către pagini de phishing create pentru a colecta datele de identificare ale utilizatorilor.
    • Nu vă introduceţi datele de card pe site-uri necunoscute sau suspecte, pentru a evita ca acestea să ajungă pe mâinile infractorilor cibernetici. Dacă aceste site-uri au oferte avantajoase care arată prea bine ca să fie adevărate, cel mai probabil aparţin unor infractori cibernetici.
    • Asiguraţi-vă întotdeauna că pagina web respectivă este autentică, înainte de a vă introduce datele de autentificare sau date confidenţiale (uitaţi-vă, cel puţin, la URL). Site-urile false s-ar putea să arate exact ca cele reale.
    • Instalaţi pe dispozitiv o soluţie de securitate care include tehnologii menite să prevină frauda financiară. De exemplu, tehnologia Safe Money din soluţiile Kaspersky Lab creează un mediu sigur pentru tranzacţii financiare.
     

  • Rompetrol Rafinare a ajuns la un profit net de 20,8 milioane de dolari în primele 9 luni ale anului

    Rompetrol Rafinare, companie membră a KMG International, a  înregistrat un profit net consolidat* în valoare de 20,8 milioane USD în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 41% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Rezultatul operaţional consolidat (EBITDA) a consemnat, de asemenea, o creştere cu 33% în primele 9 luni ale anului 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, ridicându-se la peste 121 milioane USD.

    “Rezultatele pozitive ale companiei au fost susţinute de programele de optimizare a proceselor de producţie, de creşterea ponderii produselor albe (benzină, motorină, kerosen) în totalul produselor finite, precum şi de reducerea costurilor de operare începute în anul 2014 şi continuate cu succes în anul 2015 şi 2016, cele mai semnificative dintre acestea fiind reducerea consumurilor de energie termică şi electrică. Performanţele constante ale Rompetrol Rafinare au fost realizate în urma investiţiilor susţinute de KMG International şi unicul său acţionar, compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan, KazMunayGas, pentru creşterea capacităţii de prelucrare a rafinăriei Petromidia, a gradului de flexibilitate a acesteia, precum şi în modernizarea instalaţiilor industriale, care s-au ridicat la peste 1,4 miliarde USD începând din anul 2007, momentul preluării”, a declarat directorul general al Rompetrol Rafinare, Yedil Utekov.

    De asemenea, evoluţia indicatorilor financiari a fost influenţată în mod pozitiv de marjele de rafinare, care s-au îmbunătăţit în anul 2016, iar în primele 9 luni ale anului marja brută de rafinare fiind cu 10% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În condiţiile unei producţii a rafinăriei Petromidia de peste 3,8 milioane tone de materie primă în primele 9 luni ale anului 2016, vânzările diviziei de rafinare au marcat o creştere cu 4% pe piaţa internă, în timp ce vânzările la export au scăzut, pe fondul diminuării cererii din piaţa de profil.

    În primele 9 luni ale anului 2016, prin diviziile de rafinare şi petrochimie, compania a exportat o cantitate totală de produse de 1,7 milioane tone, în principal către partenerii din regiunea Mării Negre. Rompetrol Rafinare este cel mai mare exportator de produse petroliere al României şi al doilea exportator la nivel naţional.

    Prin derularea operaţiunilor sale, Rompetrol Rafinare a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 951 milioane USD în primele 9 luni ale anului 2016. Grupul KMG International a plătit, începând din anul 2007, peste 13 miliarde USD la bugetul de stat al României.   

    Actionarul majoritar al companiei Rompetrol Rafinare este grupul KMG International, statul român având 44,69% din acţiuni. Deţinerile acţiunilor Rompetrol Rafinare se reflectă automat asupra companiilor pe care societatea le controlează, direct şi indirect, şi anume Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia, rafinăria Vega, şi divizia de petrochimie, Rompetrol Downstream, care operează reţeaua de benzinării a Grupului şi Rom Oil, reţeaua de depozite.

    Profitul operational EBITDA pe segmentul de rafinare s-a ridicat la 69,2 milioane USD în primele 9 luni din 2016, în creştere cu 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cantatea de materie primă procesată de rafinăria Petromidia a fost de 3,89 milioane tone în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu 5,3% comparativ cu aceeaşi prioadă a anului trecut, pe fondul opririi controlate a instalaţiilor de producţie în perioada 22 august – 18 septembrie 2016, pentru efectuarea lucrărilor tehnice şi mecanice necesare operării  acestora în condiţii de siguranţă.

    Gradul de utilizare a capacităţii de rafinare a fost, astfel, de 80,48% în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu aproximativ 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Rafinăria Vega a procesat o cantitate totală de materie primă de peste 256 mii tone în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 1,67% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, când au fost procesate  252 mii tone. Gradul de utilizare a capacităţii de rafinare a platformei Vega a fost de 103,5% în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Producţia totală de plolimeri a diviziei de petrochimie a fost de peste 108 mii tone în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut. Cantitatea totală vândută de companie pe acest segment s-a cifrat la 137 mii tone, în primele 9 luni din 2016, în scădere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Segmentul de petrochimie este unicul producător de polipropilenă din România, reuşind constant să îşi majoreze cota de piaţă şi pe categorile secundare de produse. Strategia sa dinamică de dezvoltare asigură companiei o poziţie competitivă pe piaţa internă dar şi pe cea regionala, în zona Mării Negre şi a Mării Mediterane, Europa Centrală şi de Est.

    Pe segmentul de distribuţie, rezultatul operaţional EBITDA s-a cifrat la 46,7 milioane USD în primele 9 luni din  2016, în creştere cu 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. În primele 9 luni ale anului 2016, cifra de afaceri brută pe segmentul de distribuţie de peste 1,6 miliarde USD a scăzut cu 8% comparativ cu perioada similară a anului 2015, pe fondul scăderii cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere.

    În primele 9 luni ale anului 2016, cotatiile Platts (FOB Med Italy-mean), exprimate în moneda de referinţă, USD, au fost în medie cu 24% mai mici pentru benzină şi cu 28% mai mici pentru motorină. Accizele s-au păstrat la acelaşi nivel din anul 2015, atât la benzină cât şi la motorină, astfel, preţurile preţurile practicate de Rompetrol în staţiile proprii au scăzut cu 12% pentru benzină şi cu 15,5% pentru motorină în primele 9 luni ale anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Vânzările de carburanţi au consemnat o creştere semnificativă pe segmentul en-gros (+12% în primele 9 luni ale anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut), în timp ce vânzările pe segmentul retail au crescut cu 2% în primele 9 luni din 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    La sfarsitul lunii septembrie 2016 segmentul de distributie al Rompetrol Downstream cuprindea 729 puncte de comercializare, incluzând reţeaua de statii proprii, staţii partener operate de client şi dealeri, staţii mobile. Activităţile de retail ale KMG International sunt desfăşurate în peste 1.000 de puncte de distribuţie carburanţi deţinute şi operate în ţări precum România, Georgia, Bulgaria, Moldova. KMG International, prin intermediul companiei Rompetrol Downstream, a continuat modernizarea staţiilor existente, investiţiile de până acum fiind de peste 7 milioane USD.

    * Situatiile financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare includ rezultatele Rompetrol Rafinare S.A., şi cele ale subsidiarelor Rompetrol Quality Control S.R.L., Rom Oil S.A., Rompetrol Downstream S.R.L., Rompetrol Logistics S.R.L. Rompetrol Gas S.R.L. si Rompetrol Petrochemicals S.R.L.

    ** Rezultatele prezentate sunt neauditate şi consolidate, iar raportarea a fost realizată conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

     

  • A pornit o afacere cu încălţăminte cu 8.000 de euro, iar anul acesta estimează venituri de peste 400.000 de euro

    La 33 de ani, Diana Nedea are deja cinci ani de experienţă antreprenorială şi se aşteaptă ca afacerea pe care a construit-o, cu încălţăminte de damă sub brandul Diane Marie, să crească anul acesta cu circa 30%, ajungând la 2 milioane de lei. Principalul motor de creştere este magazinul online, care a început să funcţioneze în februarie şi are deja o pondere de 20% din vânzările companiei.

    „În ultimul an, magazinele au rămas pe poziţie, primul deschis este în continuare cap de listă, are clientelă de patru ani. Noutatea majoră este online-ul, pe care l-am făcut cumva din inerţie, nu ne-am concentrat pe el, nu i-am dat foarte mare importanţă, nici nu am stat vreodată să calculez potenţialul lui şi ce unealtă fantastică trecea pe lângă noi”, povesteşte antreprenoarea. Anul acesta a angajat pe cineva specializat care să se ocupe de magazinul virtual, social media şi – în general – de tot ce înseamnă online. „M-a surprins că are un ritm foarte mare de vânzări, echivalând rulajele din magazinul deschis în urmă cu patru ani pe Lipscani.” În zece luni de funcţionare, vânzările din online au ajuns la o pondere de 20% din rulajele Ane Maria; în plus, arată Diana Nedea, nu sunt influenţate în niciun fel de sezon, întrucât clientelor din online nu le pasă, ca în cazul magazinelor stradale, dacă plouă, e caniculă sau zăpadă. „Mi se pare fabulos că online‑ul creşte la nivelul întregii pieţe şi observ că producători şi importatori pun în practică tot felul de soluţii, inclusiv invenţia cabinelor de probă mobile. Online-ul stă umăr la umăr cu magazinul din Lipscani.”

    În online se realizează zilnic 14-15 comenzi, iar media pe comandă este de 1,6 perechi de încălţări, povesteşte tânăra antreprenoare. „Returul este 2%, în condiţiile în care în fashion rata de retur este fantastic de mare.” În general, jumătate dintre clienţii care fac comenzi în magazinele online de fashion returnează produsele în primele două săptămâni de la achiziţie, mai ales pentru că măsura nu este cea potrivită. Diana Nedea este încredinţată că o parte însemnată a comenzilor din online – 30-40% – vin din partea clientelor din Bucureşti; „deşi în magazine nu a scăzut vânzarea, sunt ferm convinsă că sunt cliente care cunosc produsele şi le este mult mai comod să cumpere din online”.

    Nedea precizează însă că pentru comenzile personalizate, clientele merg direct în unul din cele două magazine deschise în Centrul Vechi şi explică de ce: „Dacă iei o rochie verde, ai impresia că se potriveşte perfect cu pantofii argintii dar poţi să constaţi că mai potrivită este varianta pe auriu”. Anul acesta, vânzările din magazinele stradale au crescut, dar nu la fel de alert ca anul trecut, bifând plusuri de 5-7%. Şi asta pentru că, spune Diana Nedea, apetitul de cheltuială a fost afectat de mai mulţi fatori: pe de o parte, interzicerea fumatului în spaţii publice a redus traficul în zonă, la fel şi legea care a determinat închiderea spaţiilor, iar pe de altă parte fenomenul Colectiv: „Părerea mea personală, pur instinctivă şi fără bază ştiinţifică, este că fenomenul Colectiv a produs o depresie naţională şi nimeni nu a mai avut chef să facă nimic până la venirea primăverii, care ne-a scos puţin din amorţeală”.

    Efectul cumulat al acestora a avut un impact tradus în scăderi de 60% a vânzărilor vreme de trei luni. „Ceva mai dramatic nu mi-am imaginat.” Antreprenoarea se aşteaptă ca încasările pentru întregul an să ajungă la circa 2 milioane de lei, în creştere cu aproape 30% faţă de rezultatele anului trecut; vânzările prin propriile magazine reprezintă aproape două treimi (63%)din încasări, iar cele prin intermediul distribuitorilor diferenţa, de circa 37%. Marja medie de profitabilitate se plasează la 12%. La nivelul industriei, cifrele pot diferi mult, explică Diana Nedea: „Pe distribuţie este o marjă extrem de mică; marja în magazine este de 40-50%, însă din păcate cheltuielile de desfacere – chirii, administrativ, personal – sunt destul de mari, în malluri şi centrul vechi”. Distribuţia are o marjă mult mai mică, dar este realizată doar la comandă, marfa este livrată de la atelierul bucureştean, încasările sunt la termen; deci bătăile de cap sunt mult mai mici.

    Într-un interviu anterior, antreprenoarea spunea că şi-ar dori un magazin într-un mall; „costurile pentru spaţiile din malluri rămân prohibitive pentru noi, în Bucureşti. Mi se pare foarte greu de controlat, de luat pulsul de la distanţă. Aici am contact direct şi cu fetele din magazin, cu clienţii, stau mult în magazin”, spune antreprenoarea, care spune că îşi doreşte să mai găsească trei angajaţi până la finalul anului. Echipa sa are acum 19 persoane, cu două mai mult decât anul trecut, iar ritmul în care găseşte personal, mai ales pentru atelier, este extrem de lent. Ceva paşi pe „frontul mallurilor” a făcut, însă. Anul acesta, de la începutul toamnei, a încheiat un parteneriat oficial cu magazinul Ma Dame din Băneasa. „Toate modelele care sunt vârfuri de vânzări, cam 20-25 de modele, sunt prezente şi acolo”, iar pentru fiecare model există pe stoc 8 mărimi.

     

  • Câti bani fac cei mai celebri 100 de tineri români pe internet

    6 milioane de vizualizări şi aproape 20.000 de noi abonaţi adaugă în fiecare săptămâna  cele 100 de canale de YouTube din vlogosfera românească, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Screen Native. 

    Totul anul acesta primul vlogger român ajunge la 2016 la 1.000.000 de abonaţi, anume Mikey Has, a cărui poveste o puteţi citi aici.

    Screen Native a realizat topul 100 al vloggerilor locali şi se actualizează în fiecare săptămâna şi pune în context o prima împărţire pe categorii a vlogosferei, o evaluare a tracţiunii fiecărei categorii şi a relevanţei faţă de grupe de vârstă a fiecărui canal.

    În clasament, după Mikey Has, urmează vloggeriţa Tequila, urmată de Ilies vlogs. Locul patru este ocupat de CreativeMonkeyzArmy, iRaphahell, Noaptea Târziu, MaxInfinite, Codrin Bradea, Zmenta Mihai şi maxisialtele. Topul 100 îl puteţi consulta aici

    Topul este ordonat după numărul de abonaţi ai canalului dar poate fi reevaluat după numărul de vizualizări, de noi abonaţi sau numărul de clipuri noi adăugate pentru a stabili cele mai mari creşteri sau cele mai de succes zone în ultima săptămâna, mergând până la  materialele care au generat acest succes.

    Mai multe despre fenomenul Youtube şi videoantreprenori puteţi citi aici

  • Samsung cumpără producătorul de electronică auto Harman cu opt miliarde de dolari

    Samsung Electronics cumpără producătorul de echipamente electronice auto Harman International Industries pentru opt miliarde de dolari, în contextul în care intenţionează să intre în domeniul componentelor tehnologice conectate la internet, potrivit BBC.

    Oferta de 112 dolari pe acţiune reprezintă un bonus de 28% pentru Harman, la preţul de închidere a pieţei, şi reprezintă cea mai mare achiziţie de peste hotare a unei firme sud-coreene.

    Samsung susţine că electronicele auto reprezintă o „strategie prioritară”. Piaţa tehnologiilor conectate este aşteptată să crească la 100 de miliarde de dolari până în 2025.

    Cea mai mare parte a veniturilor Samsung este generată de afacerea smartphone-urilor, dar gigantul încearcă să se dezvolte în noi domenii.

    În 2015, Samsung a creat o divizie centrată pe eletronice auto şi, recent, a investit în producătorul de maşini din China, BYD.

    Harman, care are sediul în Connecticut, face produse folosite în peste 30 de milioane de maşini. Înţelegerea este aşteptată să fie finalizată până la mijocul anului 2017.

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 3,1 miliarde de euro la 9 luni, în creştere cu 11,2%

    Banca Naţională a României (BNR) anunţă că investiţiile străine directe în România în valoare de 3,143 miliarde euro în primele nouă luni din acest an, au crescut cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,14 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,75 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 393 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Anul trecut, investiţiile străine directe în România au însumat 3,4 miliarde de euro.

  • UniCredit şi Société Générale, posibilă fuziune. Părţile refuză să comenteze – presă

    UniCredit şi Société Générale (SocGen) au refuzat să comenteze discuţiile unei posibile fuziuni, după ce acţiunile lor au crescut pe fondul speculaţiilor privind reunirea într-un singur grup a celor doi giganţi bancari, potrivit Reuters.

    Zvonuri în legătură cu o posibilă fuziune între banca franceză şi cea italiană circulă de câţiva ani şi au reapărut după ce Jean-Pierre Mustier, un fost şef al băncii SocGen, a fost numit în iulie 2016 la conducerea UniCredit.

    Luni, agenţia de presă italiană Ansa susţinea că există discuţii despre o posibilă fuziune pe pieţele financiare.

    „Sunt speculaţii de piaţă pe care banca nu intenţionează să le comenteze”, declara un purtător de cuvânt al UniCredit când a fost întrebat despre zvonuri. De asemenea, Société Générale a refuzat să comenteze, relatează Reuters.

    O sursă din cadrul UniCredit a declarat pentru Reuters că o serie de manageri ai băncii cred că numirea lui Mustier reprezintă sfârşitul jocului între cei doi jucători de pe piaţă.

    Alte două surse apropiate de situaţie au declarat că o fuziune între cele două bănci este puţin probabilă, din cauza restricţiilor şi a actelor normative.

  • Care sunt cei mai tari 100 vloggeri români

    6 milioane de vizualizări şi aproape 20.000 de noi abonaţi adaugă în fiecare săptămâna  cele 100 de canale de YouTube din vlogosfera românească, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Screen Native. 

    Totul anul acesta primul vlogger român ajunge la 2016 la 1.000.000 de abonaţi, anume Mikey Has, a cărui poveste o puteţi citi aici.

    Screen Native a realizat topul 100 al vloggerilor locali şi se actualizează în fiecare săptămâna şi pune în context o prima împărţire pe categorii a vlogosferei, o evaluare a tracţiunii fiecărei categorii şi a relevanţei faţă de grupe de vârstă a fiecărui canal.

    În clasament, după Mikey Has, urmează vloggeriţa Tequila, urmată de Ilies vlogs. Locul patru este ocupat de CreativeMonkeyzArmy, iRaphahell, Noaptea Târziu, MaxInfinite, Codrin Bradea, Zmenta Mihai şi maxisialtele. Topul 100 îl puteţi consulta aici

    Topul este ordonat după numărul de abonaţi ai canalului dar poate fi reevaluat după numărul de vizualizări, de noi abonaţi sau numărul de clipuri noi adăugate pentru a stabili cele mai mari creşteri sau cele mai de succes zone în ultima săptămâna, mergând până la  materialele care au generat acest succes.

    Mai multe despre fenomenul Youtube şi videoantreprenori puteţi citi aici

  • (P) Numărul persoanelor care fac cumpărături în Atrium Mall a crescut cu 14% faţă de anul precedent

    Începutul anului trecut a adus un aer nou în lumea shopping-ului din Arad. Atrium Mall a început în forţă 2015, reîmprospătând imaginea cunoscută deja de arădeni, schimbând radical identitatea vizuală printr-un rebranding de success. Noile valori Atrium Mall au urmărit clar atragerea publicului ţintă, pentru a îndeplini target-urile stabilite.

    Elementele unice gândite de echipa tânără din conducerea mall-ului, au dat rezultate pozitive încă din prima jumătate a anului 2016. Cifrele ne arată că traficul general a crescut cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015 şi cu un procent impresionant de 42% comparativ cu 2011.

    Această creştere se datorează campaniilor de promovare dinamice şi evenimentelor ocazionale surpriză care au însufleţit sesiunile de shopping. De asemenea, un mare impact în creşterea cifrelor a avut deschiderea magazinelor cunoscute şi de renume atât pe plan local cât şi internaţional: Pepco, LeeCooper, Tucano Coffee, Spartan, Lento Cafe, Nomasvello, Cozacone, Office Shoes, Noriel, SofiaMan. În acelaşi timp, Deichmann, Motivi, Kenvelo, Steilmann, Otter, Opticris, Diverta, Effect, Mondex şi-au schimbat amplasarea în cadrul mall-ului.

    Spre marea bucurie a arădenilor, mall-ul lor preferat va găzdui unele din cele mai populare branduri din România din Grupul Inditex. Astfel, într-un timp foarte scurt Bershka, Stradivarius şi Pull&Bear îşi vor deschide porţile, crescând vânzările şi atrăgând un număr mare de clienţi.

    Vânzările au înregistrat creşteri în primele 3 trimestre ale lui 2016 cu 29 de procente faţă de anul precedent. De asemenea, în prima parte a acestui an, s-a semnalat şi o creştere cu 10% în vânzarea de carduri cadou.

    Atrium Mall îşi menţine incontestabil poziţia în topul preferinţelor arădenilor când vine vorba de cumpărături, nu doar prin popularitate şi brand awareness, dar şi prin numărul crescător de clienţi care îşi petrec timpul în cel mai iubit centru comercial din Arad.