Tag: crestere

  • BNR: Creşterea consumului a creat mai multe locuri de muncă în străinătate decât în ţară

    „Păstrarea macrostabilităţii este esenţială, trebuie să avem grijă de echilibrul economniei ca de ochii noştri din cap”, a spus viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Lucian Croitoru.

    „Creşterea consumuluui a creat locuri de muncă mai degrabă în alte ţări, importurile crescând mai repede decât exporturile. Producţia internă nu a făcut faţă cererii. Nu suntem împotriva stimulării consumului, dar recomandăm un dozaj în aplicarea măsurilor şi stimulentelor”, a mai spus Lucian Croitoru.

    La rândul său, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a prezentat strategia „România competitivă”, arătând că puterea de cumpărare a populaţiei poate creşte – conform strategiei – de la 57% din media UE în prezent la 70% din media UE în 2020, numai dacă economia creşte sustenabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani sunt dispuşi să aloce românii de Black Friday

    80% dintre români intenţionează să cumpere produse aflate la promoţie de Black Friday. Aceştia sunt interesaţi de ofertele magazinelor şi urmăresc evoluţia preţurilor pentru produsele pe care şi le doresc, potrivit unui sondaj realizat pentru evoMAG de iVox, platformă online de sondare a opiniei publice. Sumele pe care le alocă românii pentru achiziţia de produse în Black Fridays-au majorat în ultimii ani, ca urmare a creşterii nivelului de trai.

    Astfel, 26% dintre respondenţi spun că vor aloca anul acesta peste 1.000 de lei pentru achiziţia de produse în Black Friday. Ponderea celor care şi-au bugetat cumpărături de peste 1.000 de lei de Black Friday este şi mai mare în mediul urban, ajungând la 28%.

    „Observăm că românii încep să cumpere produse cu o valoare mai mare, pe fondul creşterii nivelului de trai şi a puterii de cumpărare. Iar de Black Friday nu vor face excepţie, cu atât mai mult cu cât, cu această ocazie,pot achiziţiona produsele pe care şi le doresc, la cele mai mici preţuri”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Aproape 35% dintre români vor aloca anul acesta de Black Friday cel mult 500 de lei, iar 20% intenţionează să cheltuiască între 500 şi 1.000 de lei.

    Bărbaţii sunt dispuşi să aloce sumele cele mai mari, 30% dintre aceştia intenţionând să cumpere produse a căror valoare cumulată depăşeşte 1.000 de lei. La polul opus, doar 20% dintre femei sunt dispuse să cheltuiască peste 1.000 de lei de Black Friday, 45% dintre femei optând pentru cumpărături cu o valoare de sub 500 de lei.

    Sondajul a fost realizat pentru evoMAG în interviul 14 octombrie – 15 octombrie, pe un eşantion de 2.446 de persoane, de iVox, platformă online de sondare a opiniei publice.
     

  • Câţi bani sunt dispuşi să aloce românii de Black Friday

    80% dintre români intenţionează să cumpere produse aflate la promoţie de Black Friday. Aceştia sunt interesaţi de ofertele magazinelor şi urmăresc evoluţia preţurilor pentru produsele pe care şi le doresc, potrivit unui sondaj realizat pentru evoMAG de iVox, platformă online de sondare a opiniei publice. Sumele pe care le alocă românii pentru achiziţia de produse în Black Fridays-au majorat în ultimii ani, ca urmare a creşterii nivelului de trai.

    Astfel, 26% dintre respondenţi spun că vor aloca anul acesta peste 1.000 de lei pentru achiziţia de produse în Black Friday. Ponderea celor care şi-au bugetat cumpărături de peste 1.000 de lei de Black Friday este şi mai mare în mediul urban, ajungând la 28%.

    „Observăm că românii încep să cumpere produse cu o valoare mai mare, pe fondul creşterii nivelului de trai şi a puterii de cumpărare. Iar de Black Friday nu vor face excepţie, cu atât mai mult cu cât, cu această ocazie,pot achiziţiona produsele pe care şi le doresc, la cele mai mici preţuri”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Aproape 35% dintre români vor aloca anul acesta de Black Friday cel mult 500 de lei, iar 20% intenţionează să cheltuiască între 500 şi 1.000 de lei.

    Bărbaţii sunt dispuşi să aloce sumele cele mai mari, 30% dintre aceştia intenţionând să cumpere produse a căror valoare cumulată depăşeşte 1.000 de lei. La polul opus, doar 20% dintre femei sunt dispuse să cheltuiască peste 1.000 de lei de Black Friday, 45% dintre femei optând pentru cumpărături cu o valoare de sub 500 de lei.

    Sondajul a fost realizat pentru evoMAG în interviul 14 octombrie – 15 octombrie, pe un eşantion de 2.446 de persoane, de iVox, platformă online de sondare a opiniei publice.
     

  • Independenţa artiştilor-antreprenori din teatru

    De voie-de nevoie, actori, regizori sau dramaturgi au dezvoltat în paralel cu abilităţile artistice şi aptitudini antreprenoriale. Lipsa unui spaţiu în care să creeze, dar şi necesitatea susţinerii activităţii lor şi a tinerilor absolvenţi i-au determinat să îşi construiască propriile spaţii de creaţie. Dacă odinioară acestea erau ascunse în apartamente sau cafenele, în prezent reprezintă spaţii generoase, în care investiţiile sunt de ordinul sutelor de mii de euro.

    „E scump să faci un teatru, mult mai scump decât m-am aşteptat eu – am pornit de la o idee şi am ajuns la o cu totul alta”, descrie râzând actorul Bogdan Dumitrache investiţia de circa 200.000 de euro în proiectul Apollo111. Potrivit descrierii actorului-antreprenor, cunoscut mai ales pentru rolurile sale din filme precum Sieranevada, Poziţia copilului, Loverboy, În derivă, Trafic – Apollo111 este un hub cultural. Întins pe un spaţiu de 850 mp, cu înălţime de 5 m, Apollo111 va avea o sală de teatru, care ocupă o jumătate din suprafaţă; cealaltă jumătate va fi împărţită între un bufet care deserveşte teatrul şi o zonă de birouri – pentru agenţia de casting, o sală de repetiţii, rezidenţe artistice etc. Spune că mare parte din investiţia de 200.000 de euro sunt banii săi şi ai asociaţilor săi; ceilalţi trei cofondatori sunt regizorul Călin Netzer, producătorul de filme şi proprietarul Multimedia Est, Dragoş Vîlcu, şi Cătălin Rusu, care este director de creaţie şi CEO al firmei Rusu-Borţun. Pentru finanţare, spune Dumitrache, „am bătut din uşă-n uşă, din proiect în proiect” şi au reuşit astfel să obţină o linie de credit nerambursabilă prin programul Ministerului Economiei Comerţ 2016 pentru IMM-uri; la acestea se adaugă şi un parteneriat cu BRD. 

    Povesteşte că ideea dezvoltării unui astfel de spaţiu i-a venit în urmă cu mai bine de trei ani, iar proiectul urmează să fie lansat luna aceasta, doar căutarea spaţiului potrivit a durat mai mult de doi ani; a fost ales un spaţiu în zona Piaţei Universităţii din Bucureşri, în Palatul Universul, o clădire cu o istorie ce începe la 1900, odată cu redactarea unuia dintre primele şi cele mai cunoscute ziare din România.

    Următoarea etapă s-a dovedit a nu fi deloc mai uşoară; amenajarea spaţiului s-a prelungit cu şapte luni faţă de previziuni, din cauza consolidărilor şi a soluţiilor de siguranţă pe care le avea de implementat. De altfel, Dumitrache spune că existenţa a multe teatre independente în Bucureşti aflate în spaţii nepotrivite este unul dintre aspectele care i-au  inspirat să creeze acest loc. „Senzaţia mea este că mişcarea independentă devine din ce în ce mai puternică, au apărut multe locuri în care se joacă, multe trupe, ceea ce a generat un public nou, dar locaţiile în care se desfăşoară aceste spectacole nu sunt optime; publicului i-au crescut aşteptările, cred că este nevoie de un spaţiu ceva mai bun pentru teatru.”

    Au folosit linia dedicată IMM‑urilor de la Ministerul Economiei pentru achiziţia echipamentelor de care aveau nevoie, mai cu seamă instalaţia tehnică a teatrului, spre care au fost direcţionaţi aceşti bani. Cea mai mare parte din investiţie a fost absorbită însă de soluţiile de securitate implementate. „Contextul este este de aşa natură, încât, la nivel de proiectare, se supralicitează pentru că toată lumea este speriată. A fost un meci greu pentru mine să dimensionez corect, pentru că proiectanţii voiau să facă instalaţii mult mai mari decât necesarul meu.” Spune că instalaţiile constau în motoare enorme de presurizare, căi de evacuare asigurate la foc, pereţi rezistenţi la foc vreme de 90 de minute; aceste „detalii” au atras cea mai mare parte din bani.

    Dumitrache este încrezător în ce priveşte amortizarea investiţiei: „Produsul cultural poate angrena în jurul lui foarte multe alte surse de venit; este folosit ca o momeală, ca un mijloc de a atrage oamenii. În jurul lui se pot dezvolta foarte multe lucruri”. Concret, vrea să construiască o afacere care se va susţine singură şi nu doar din teatru; cheltuielile spaţiului vor fi împărţite între cele trei entităţi în care este împărţit spaţiul. „Cheltuielile de întreţinere vor fi echilibrate şi uşor de susţinut, barul va fi o sursă separată de venit; sala poate fi monetizată, fiind modulară, şi poate fi folosită în mai multe scopuri.“ Astfel, pe lângă preţul biletelor la spectacole, de 65 de lei, sala poate găzdui evenimente private. Tot aici pot avea loc cursuri de actorie, care să se încheie cu un spectacol. În plus, teatrul va avea şi un magazin de suveniruri.

    Spectacolele în cadrul Apollo111 sunt organizate în trei stagiuni: cea principală, de seară, una pentru copii şi alta de tineri sub 35 de ani. În ce priveşte funcţionarea teatrului, cei cinci parteneri şi-au propus ca în fiecare an producţiile realizate să fie coordonate de câte un director artistic, care va aduce o propunere de concept care să subordoneze cinci producţii. Primul director artistic va fi chiar Dumitrache, iar conceptul pe care l-a ales a fost îmbinarea dintre teatru şi film. „Am ales un exerciţiu interdisciplinar teatru film pentru primul an în care vreau să amestec cele două lumi, fie montez un scenariu de film, fie montez cu un regizor de film, fie filmez ceea ce montează un regizor de teatru, depinde de tipul exerciţiului.” Anul viitor, directoratul artistic va fi preluat de regizorul Radu Afrim, iar peste doi ani, i-l va propune dramaturgului Mimi Brănescu. „Nu reinventăm roata, idei am cules cam de peste tot; am ajuns la această formulă după o vreme împreună cu partenerii mei – într-un fel e aşa ca în actorie – eu ca actor găsesc foarte dificil să caut mai întâi forma şi apoi să o umplu; caut mai întâi conţinutul, iar conţinutul pe care îl găsesc îmi generează forma”, descrie el modul în care a ajuns la conceptul de funcţionare a spaţiului, printr-o analogie cu activitatea de actor. De altfel, Bogdan Dumitrache spune că aptitudinile sale antreprenoriale s-au dezvoltat în paralel cu cele artistice, vrând-nevrând. „Nu-i uşoară viaţa de actor şi tot timpul am fost obligat să mai fac ceva ca să pot supravieţui; de aici mi-au venit aceste abilităţi, întotdeauna am avut ba un bar, ba agenţia de casting”, îşi descrie el evoluţia glumind.

  • Ţara europeană care nu mai ştie ce să facă cu banii cheltuie milioane pe noile paşapoarte: “Sunt concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”

    După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.

    “Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.

    Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

  • Storia.ro anunţă Black Weekend-ul pentru imobiliare: reduceri de 400.000 de euro şi peste 100 de proprietăţi puse la vânzare

    Storia.ro, site-ul de imobiliare lansat de OLX, anunţă Storia Black Weekend, o campanie de trei zile cu reduceri de până la 25% la proprietăţi din toate regiunile ţării. Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei, în perioada 18-20 noiembrie, pe pagina blackfriday.storia.ro cumpărătorii vor găsi peste 100 de oferte, cu reduceri cuprinse intre 5% si 25%.
     
    În cele trei zile de Black Friday, cumpărătorii interesaţi de achiziţia unei noi locuinţe pot vizualiza anunţuri de vânzare sau închiriere pentru apartamente, case sau chiar şi proprietăţi mai mari precum terenuri sau spaţii comerciale. În total, valoarea cumulată a reducerilor prezentate pe site cu ocazia weekend-ului de Black Friday este de aproximativ 400.000 euro, iar cel mai mare discount înregistrat pentru o proprietate se ridică la valoarea de 31.000 de euro.  
     
    ”Suntem încrezători că, deşi Storia.ro se află la prima ediţie, anunţurile pe care le aducem clienţilor din România de la proprietari, agenţii sau dezvoltatori sunt extrem de tentante. Black Friday este un fenomen, dar încercăm să privim dincolo de o sărbătoare a preţurilor mici şi să le oferim utilizatorilor noştri o oportunitate reală de a achiziţiona o casă la cele mai competitive preţuri din piaţă.” menţionează Sorin Bălan, head of imobiliare pe OLX şi Storia.ro.
     
    Pentru a beneficia de oferta afişată pe site-ul Storia.ro, doritorii trebuie să parcurgă câţiva paşi simpli: să îşi aleagă anunţul dorit, să contacteze agenţia imobiliară sau dezvoltatorul şi să solicite o vizită şi o discuţie mai detaliată asupra ofertei prezentate. Până pe 18 noiembrie, cumparatorii se pot înscrie pe blackfriday.storia.ro pentru a primi alerte prin e-mail şi SMS imediat ce începe campania. Ofertele vor fi publicate vineri, începând cu ora 9.00, şi vor putea fi accesate de clienţi până duminica, 20 noiembrie, la ora 24:00.
     
    Storia.ro este site-ul de anunţuri dedicat exclusiv segmentului imobiliar lansat de OLX în luna august a acestui an. În prezent, site-ul însumează peste 70.000 de oferte pentru locuinţe în imobile noi sau în blocuri deja construite, fiind folosit în mod activ de peste 650 de agentii imobiliare la nivel naţional.
     
     
     
  • Brand Story: transformarea industriei de cloud în pas cu businessul

    În 2012, Asociaţia Română de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă (ARISU) făcea trecerea către cloud. Printre motivele alegerii se numărau mobilitatea şi, mai ales, uşurinţa cu care organizaţia se putea ocupa astfel de managementul proiectelor. De la gestionarea documentelor, Intranet, Facturator la Car Fleet şi Videoconf, acele soluţii au reprezentat un salt uriaş ce s-a reflectat în activitatea asociaţiei imediat după implementare. Soluţiile pentru ARISU au fost realizate de Ymens, primul cloud broker din România din acel moment, care derula primul său proiect. Privind înapoi, după cum povesteşte însuşi Costin Matache, director executiv al companiei, cea mai importantă parte a evoluţiei Ymens a fost desprinderea de ideea cu care a pornit la drum în 2012 şi adaptarea filosofiei de business la realitatea actuală.

    „Ca majoritatea businessurilor, Ymens a pornit la drum de la o idee îndrăzneaţă. Firmele mici şi mijlocii aveau nevoie de soluţii de tip ERP, CRM, dar acestea erau costisitoare pentru ele, neavând specialişti care să le creeze aceste facilităţi. Astfel, soluţiile cloud erau realmente o necesitate. Cred cu tărie, fiind în acelaşi timp şi un adevăr matematic, că pe o piaţă se vinde exact atât cât se cumpără. Conştientizarea realităţii actuale de business a venit treptat, odată cu ideea despre ce poate fi optimizat intern, precum şi prin conturarea oportunităţilor, cu care să ne continuăm drumul mai departe. Cred că Ymens este dovada vie a forţei de adaptare”, punctează directorul Ymens.

    Cu o echipă de specialişti bine pregătiţi, asseturi foarte bune, executivul consideră că dacă ar fi să adreseze o altă piaţă, o altă magnitudine de proiect, sub o altă abordare tot legată de cloud, compania ar putea obţine rezultate tot mai bune. „Saltul cel mai important pentru Ymens s-a văzut în 2015, în momentul în care am crescut de la o cifră de afaceri de 6 milioane de euro la 14,6 milioane de euro. Evoluţie datorată atât faptului că ne-am orientat către proiecte mai mari, cât şi competenţelor echipei”, subliniază Matache. Aceşti factori au făcut ca Ymens să fie inclus treptat în clasamente, ajungând pe locul 13 în topul integratorilor din România, aflându-se pe un trend ascendent.

    În ceea ce priveşte noua filosofie de business a companiei, executivul de la Ymens este de părere că „e bine să ţii cont de paradigma de cloud, însă alegerea clientului se face pe conţinut de business. Ceea ce înseamnă că dacă îmbini cloud cu business pe o piaţă regională, ai mai multe şanse de reuşită. O companie de cloud depinde de un furnizor de soluţii de business. Conştientizând acest aspect, Ymens pune accentul nu doar pe cloud ca tehnologie în sine, care începe să se comodizeze, ci pe îmbinarea sa cu o soluţie de business, care e uşor de folosit, inteligentă, îndeplineşte chestiuni utile într-un mod plăcut de clienţi şi e foarte versatilă în privinţa locului în care se află, fie că e vorba de cloud public, privat sau hibrid.” Cu o echipă de 60 de oameni în prezent, Ymens planifică o creştere bazată pe maturizare şi export de produse, vizând clienţi care au nevoi reale pentru astfel de soluţii. 75% din populaţia de pe tot globul nu are proprietăţile imobiliare într-un sistem, ceea ce e un factor inhibitor pentru dezvoltarea mediului de business, consideră executivul.

    În acest sens, Banca Mondială şi alte organizaţii încurajează şi finanţează programe de cadastru. Ymens a dezvoltat o suită de soluţii dedicată zonei de cadastru, care este în întregime capabilă să stea în cloud. „Soluţia, singura care respectă standardul ISO LADM, a fost apreciată la Conferinţa Băncii Mondiale de Land Management, din martie 2016, ca fiind una din top 3 produse la nivel mondial. În prezent, ne orientăm cu această suită către America de Sud, Africa, Asia de Sud, precum şi în Europa”, precizează directorul Ymens. În domeniul sănătăţii, proiectul dezvoltat de companie pentru Asociaţia Registrul Român de Boli Reumatice, cu implicarea membrilor Societăţii Române de Reumatologie, a presupus implementarea unui sistem cloud la nivel naţional dedicat automatizării şi eficientizării procesului complex de înregistrare, validare şi urmărire a dosarelor pacienţilor trataţi pentru diferitele forme de poliartrită reumatoidă.

    Pe parcursul unui singur an de utilizare, soluţia dezvoltată de Ymens a deservit din cloud peste 4.000 de pacienţi din întreaga ţară şi a crescut eficienţa, rapiditatea şi acurateţea fluxului de aprobare pentru 10 terapii biologice. Costin Matache subliniază că „pe lângă îmbinarea între cloud şi business, am constatat oportunitatea de a duce produsele în pieţe unde poţi oferi mai mult decât au capacitatea ceilalţi jucători şi să ridici standardul pieţei. Avem cereri pentru această soluţie din domeniul medical la nivelul regiunii.”

    După implementarea proiectului ICI-PRO, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare În Informatică (ICI) a înregistrat o cerere de la instituţiile publice de 5-6 ori mai mare decât poate să ofere. De ce? Pentru că prin proiectul de cloud guvernamental realizat de Ymens, ICI pune la dispoziţie instituţiilor publice în mod gratuit servicii precum infrastructură, bibliotecă virtuală, serviciu de date deschise sau un catalog de aplicaţii şi servicii în cloud. Executivul susţine că „deschiderea pentru implementarea ICI-PRO a pus România ca lider pe harta regiunii, dar şi pe Ymens, pentru că noi am realizat acest proiect. Povestindu-le oficialilor din Slovacia despre proiectul ICI, administraţia publică şi-a manifestat interesul de a veni în România în 2017, cu o delegaţie oficială pentru a afla mai multe detalii despre partea de cloud guvernamental, cât şi despre stadiul e-guvernării şi interacţiunii online cu cetăţenii.”

    În sectorul privat, printre altele, Ymens este implicat în prezent într-un proiect de business process management, pentru una dintre băncile din top 3 la nivel naţional. Acest proiect se îmbină cu o iniţiativă de R&D a companiei, derulată cu cel mai mare incubator de start-up-uri din Germania, concentrată pe ideea de Business Process as a Service, adică, „despre cum anume să îţi faci designul componentelor de business, implementarea şi derularea lor din orice loc ţi se potriveşte mai bine. De exemplu, să poţi face design în India, deployment în Elveţia şi rularea efectivă să fie din SUA. Competenţa aceasta a contat pentru a fi selectaţi în acest proiect din domeniul bancar. Factorul câştigător în această oportunitate a fost că Ymens aborda două subiecte de business care încă nu se intersectaseră în piaţă: business process management şi cloud”, precizează Matache.

    În ceea ce priveşte planurile companiei de dezvoltare la nivel internaţional, Ymens mizează pe colaborarea cu parteneri locali pentru a-şi asigura prezenţa în regiuni. De asemenea, compania beneficiază de suportul Diviziei de Internaţional şi a celorlalte competenţe din cadrul Grupului Teamnet pentru promovarea portofoliului Ymens în ţările care nu au inerţia brandului global, în care e nevoie de produse competitive şi care beneficiază de surse de finanţare.

    Unul dintre factorii în care Costin Matache crede cu convingere pentru evoluţia României este educaţia. Lucrează deja, împreună cu echipa Ymens, la o variantă locală de tipul Khan Academy, platformă online care să ofere acces gratuit la conţinut educaţional pentru copii şi care va fi finalizată în cursul anului viitor. „De asemenea, Ymens fiind partener pe partea de licenţe Microsoft, am intrat în contact cu multe entităţi din zona de educaţie şi nevoia de suport tehnologic este foarte mare. Avem în plan şi produse pentru managementul procesului educaţional, pe care le vom lansa în 2017”, conchide Costin Matache. La nivel personal, executivul se implică la fel de activ în educaţie, în prezent, acesta susţinând cursuri de Change Management la Academia de Studii Economice.

  • Profit net de 391 milioane lei pentru ING România în primele 9 luni ale 2016

    Costurile operaţionale au ajuns la 470 de milioane de lei, cu 13% mai mult decât în perioada similară a anului precedent, în principal prin creşterea costurilor cu angajaţii, costurilor de reglementare şi investiţiilor în tehnologie. Costurile cu provizioanele de risc au ajuns la 53 de milioane de lei, faţă de 32 milioane de lei în primele nouă luni din anul precedent, variaţie care vine din creşterea în volum a creditelor noi. Rata creditelor neperformante s-a îmbunătăţit, de la 5,4% în perioada ianuarie – septembrie 2015, la

    4% la sfârşitul lui septembrie 2016, reflectând abordarea responsabilă în creditare a ING. Raportul costuri/ venituri este de 54,4% (47,6% incluzând tranzacţia cu acţiuni Visa), cu ROE la 19,3% (26,2% incluzând tranzacţia cu acţiuni Visa).

    Profitul net a crescut la 391 millioane de lei, cu 56% mai mult decât în anul precedent. Excluzând câştigurile din tranzacţia cu acţiuni Visa, profitul net ING România în primele 9 luni ale anului 2016 a crescut cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 290 de milioane de lei.

    “ING România a înregistrat rezultate solide în primele nouă luni din 2016. Creşterea creditării şi atragerea a peste 100.000 de clienţi activi noi demonstrează că strategia noastră de business este eficientă. Vom păstra direcţia actuală de dezvoltare şi, în 2017, ne propunem să ajungem la o cotă de piaţă de 10% clienţi cu salarii”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING România.

    Fondurile atrase s-au ridicat la 20,7 miliarde de lei, la sfârşitul lunii septembrie 2016, cu 26% mai mult decât la sfârşitul lunii septembrie 2015. Portofoliul de credite a înregistrat, de asemenea, o creştere de 29%, de la 13,2 miliarde la 17 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2016. Evoluţia a fost determinată în principal de creşterea creditelor pentru persoane fizice şi pentru IMM-uri. Creditarea în lei a crescut cu 53%, la 11,3 miliarde de lei.

    Cota de piaţă a ING România în creditare s-a majorat până la 7,5% in primele 9 luni ale 2016, de la 5,7% în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, cota de piaţă în fonduri atrase s-a ridicat la 7,6%, comparativ cu 6,7% în 2015.

    Începând din 18 octombrie 2016, clienţii pot tranzacţiona fonduri mutuale prin serviciul mobil ING Home’Bank, indiferent dacă înainte de această dată aveau sau nu un portofoliu de fonduri. Până în prezent, posesorul unui portofoliu de fonduri mutuale putea vizualiza evoluţia acestuia în aplicaţia ING Home’Bank.

    Anul acesta, ING în parteneriat cu Impact Hub Bucureşti a lansat Startarium – o platformă online pentru antreprenori care oferă resursele necesare pentru a începe sau a dezvolta o afacere. Startarium.ro oferă conţinut educaţional personalizat pentru piaţa românească, legislaţia şi normele sale comerciale. Oferă cursuri online de comunicare, marketing şi vânzări, precum şi acces la mentori, investitori şi o platformă de crowdfunding.

    Joi, 3 noiembrie, ING Group a publicat rezultatele financiare pentru trimestrul 3 al 2016, raportând un profit net de 1.336 milioane de euro (0,35 euro pe acţiune), o creştere de 22,3% de la an la an.

    ING România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 34 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Înfiinţată în 1994, ING România este în prezent o bancă

    universală, oferind produse şi servicii tuturor categoriilor de clienţi – companii mari şi mici, instituţii financiare, mici antreprenori şi persoane fizice.

     

     

  • Vezi cum arată fabrica de la Ploieşti a celui mai mare producător de ţigări din România – GALERIE FOTO, VIDEO

    British American Tobacco, cea mai mare companie din industria bunurilor de larg consum din România, cu afaceri de 1,6 mld. euro anul trecut, trimite la export peste 45% din producţia fabricii din Ploieşti, în timp ce în România brandurile din porto­foliul companiei deţin peste jumătate din piaţă, potrivit propriilor informaţii. 

    Azi a anunţat o nouă investiţie de 100 de milioane de euro în fabrică ce se va derula în următorii cinci ani. Cu ocazia evenimentului am avut şansa unui tur al fabricii din Ploieşti. Vezi în galeria foto cum arată operaţiunile companiei britanice pe plan local. 

    Vedeţi mai multe imagini aici

  • Omul care a băgat în faliment un imperiu de 146 de magazine. Avea afaceri de 140 de milioane de euro şi 3000 de angajaţi

    În catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din 2008 a apărut  Florin Panea, proprietarul Leonardo, cea mai mare reţea de magazine de pantofi din ţară la acel moment. Reţeaua avea 146 de magazine în România, 55 în Ungaria, două în Bulgaria şi unul în Republica Moldova, realiza o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro şi un profit de 4 milioane de euro, şi avea 3000 de angajaţi. 

    Panea începuse, la fel ca mulţi români, imediat după Revoluţie, cărând marfă cu sacoşa la Budapesta la fiecare sfârşit de săptămână. A înfiinţat Leonardo în 1994 împreună cu Dan Pavel, care a ieşit din afacere în 2004. Reţeaua a rămas liderul pieţei de profil de la înfiinţare până în 2013, când locul său a fost luat de Deichmann.

    Odată cu venirea crizei şi cu intrarea pe piaţa locală a retailerilor străini, businessul Leonardo s-a confruntat cu o pierdere constantă de teren. În a doua parte a anului 2009 Leonardo SRL a intrat în insolvenţă cu datorii totale de 100 milioane de euro, iar apoi a intrat într-un proces de reorganizare ce urma să dureze trei ani. După circa patru ani şi jumătate însă, compania a intrat în faliment.

    Analiştii spun că în cazul Leonardo a fost vorba de un anume model de investiţie, dar şi de dimensiunea publică a companiei: în timp de Deichmann a investit în comunicare pe toate mediile, Leonardo a fost o prezenţă, eufemistic vorbind, discretă. Iar aceasta este o lecţie pe care ar trebui să o înveţe şi să o ţină minte mulţi antreprenori locali, care preferă să fie prezenţe la fel de discrete ca Panea.