BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Paradoxul din fotbal: două dintre cluburile cu cele mai mari venituri sunt în insolvenţă

    Cluburile de fotbal profesionist din România care au înregistrat cele mai mari venituri în 2015, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal.

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro. Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

     

  • Care sunt companiile care investesc în fotbalul din România

    Creşterea numărului sponsorilor interesaţi de asocierea cu fotbalul profesionist şi a ponderii veniturilor din sponsorizări, cu până la 10%, reprezintă principalele obiective pentru Liga Profesionistă de Fotbal pentru 2017, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii LPF. Anul acesta, aproximativ 6% din veniturile LPF provin din sponsorizări şi licenţe, restul de 94% fiind venituri înregistrate din drepturi TV.

    Principalii sponsori ai LPF în sezonul trecut au fost Orange (Liga 1 Orange), Adeplast şi Audi, care au derulat campanii pentru suporteri. 

    Parteneriatul încheiat cu Orange anul trecut va aduce din 2017 mai multe acţiuni pe stadioane şi campanii dedicate suporterilor, în plus faţă de oferta clasică de outdoor şi TV.

    De mai mult de 15 ani, fotbalul este una dintre cele mai importante componente din portofoliul de sponsorizări încheiate de Orange, reprezentând o treime din investiţiile grupului în astfel de evenimente, la nivel global. Interesul clienţilor pentru fotbal şi faptul că acesta este sportul cel mai urmărit din lume stau la baza promisiunii pe care Orange a făcut-o, de a recunoaşte şi a recompensa pasiunea suporterilor pentru fotbal. În România, după mai multe proiecte dedicate, precum pachetul PrePay Suporter sau aplicaţia Fotbal Info, parteneriatul cu Liga Profesionistă de Fotbal a dus mai departe această promisiune şi a adus mai aproape suporterii români de sportul lor preferat.           

    “De-a lungul timpului, proiectele dedicate fotbalului pe care le-am dezvoltat pentru clienţi şi intiţiativele pe care le-am susţinut au făcut ca Orange să devină un nume sinonim cu acest sport pentru publicul român. Ne bucuram că alături de Liga Profesionistă de Fotbal putem duce mai departe misiunea de a le oferi celor pasionaţi de fotbal toate resursele de care au nevoie pentru a fi mai aproape de evenimentele lor preferate, fie că le urmăresc de pe teren sau de acasă“, a declarat  Yves Martin, director de marketing, Orange România. 

    Pentru cea de-a doua competiţie importantă, Cupa Ligii, LPF a început procesul de căutare a unor noi sponsori din sezonul 2017 – 2018. FCMG, construcţii, auto şi companii aeriene sunt principalele industrii din care LPF caută un noi sponsori. Conceptul de sponsorizare are la bază un pachet personalizat care include drepturi de vizibilitate pe canalele partenere, în zona de digital şi print, prin canalele proprii LPF dar şi activităţi pe stadion, în cadrul meciurilor oficiale ale Cupei Ligii. 

    Companii care doresc să îşi crească imaginea de brand sau să dezvolte campanii de marketing / promoţii pentru fanii fotbalului sunt un alt target LPF. Sunt vizate firme din zone precum: servicii financiare, gadget-uri, retail, gaming, IT sau pariuri sportive.

    Conform datelor LPF, bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 – 54 ani, din mediul urban sunt principala audienţă a meciurilor de fotbal. În funcţie de echipele care au jucat şi de postul TV care a transmis meciul, audienţa medie/meci este cuprinsă între 1.02% şi 11%. În topul audienţelor se află partidele disputate de Steaua Bucureşti, Dinamo Bucureşti, FC Craiova şi Astra Giurgiu.    

    Fotbalul intern rămâne preferatul românilor, meciurile transmise din Bundesliga având, de exemplu, o audienţă medie de 0.29%, cele din Il Calcio de 0.45%, cele din Primera Division de 0.8% iar cele din Premier League de 0.7%.

    În România, şase stadioane sunt omologate în categoria IV, cea mai înaltă clasificare, conform normelor UEFA: Arena Naţională, Cluj Arena, stadionul CFR Cluj, stadionul Ceahlăul, stadionul Ilie Oana din Ploieşti şi stadionul Astra Giurgiu.

    Până la finalul anului este programată deschiderea unui stadion modern cu 31.000 de locuri la Craiova, iar în 2017 unul la Târgu Jiu, cu aproximativ 12.5 mii de locuri, toate acoperite. Pentru perioada 2017 – 2020, există finanţare de la bugetul statului pentru modernizarea stadioanelor Steaua, Dinamo şi Rapid, în cadrul proiectului Euro 2020. Tot cu finanţare de stat se va finaliza şi stadionul UTA.

    Investiţiile făcute în stadioane se observă şi în creşterea numărului de spectatori. În campionatul 2015 – 2016, au fost prezenţi pe stadioane aproximativ 1 milion de români, cifră asemnănătoare cu cea din sezonul 2014 – 2015, campionat care s-a jucat în vechea formulă, cu mai multe meciuri.

    Pentru 2017, LPF are în vedere creşterea numărului de spectatori pe stadioane cu 10 – 15%.

  • Evenimentul Hour of Code, dedicat programării revine în 2016

    Hour of Code (Ora de Programare), evenimentul de educaţie cu cea mai mare amploare internaţională dedicat programării, dă startul celei de-a treia ediţiiîn România, în săptămâna 5 – 11 decembrie.

    Timp de şapte zile, în toată ţara vor fi organizate evenimente Hour of Code în şcoli, licee, universităţi şi companii. Oricine poate fi gazda unui eveniment Hour of Code, organizatorul având nevoie doar de un calculator conectat la internet. Programarea este accesibilă oricărei persoane indiferent de vârstă, iar cei care nu au cunoştinţe în domeniu pot să-i descopere secretele. Tutorialele Hour of Code sunt disponibile gratuit pe ro.code.org şi pot fi accesate oricând, individual sau sub îndrumarea unui coordonator.

    Programul Hour of Code se desfăşoară în peste 180 de ţări din toată lumea şi a fost tradus în peste 40 de limbi. Acesta oferă gratuit resursele necesare pentru oricine îşi doreşte să înveţe să programeze. Până în prezent, 400.000 de români s-au înscris şi au participat la evenimente Hour of Code în săptămâna dedicată programării în cele două ediţii precedente.

    ”Pentru mulţi elevi din România informatica se rezumă la cursuri de Pascal sau C++ pentru că doar la acestea sunt expuşi. Sperăm că Hour of Code o să dea şansa cât mai multor copii, şi nu numai, să afle mai multe despre secretele programării.Tehnologia a avansat foarte mult în ultimii ani, iar mediul digital a evoluat dincolo de ştiinţa programării: astăzi vorbim despre un domeniu ce stă sub semnul inovaţiei, şi care influenţează toate celelalte domenii din jurul său.”, declară Alin Chiriac, Fondator & CEO ADFABER.org.

  • Cât plătesc românii pentru un revelion într-o ţară exotică

    Potrivit agenţiei de turism online Paravion, în ultimul an s-a remarcat o creştere semnificativă a numărului de turişti români care doresc să-şi petreacă Anul Nou pe o plajă exotică. În topul preferinţelor pentru Revelion se află destinaţii precum Maldive, Bali, Thailanda şi Dubai, iar bugetul mediu alocat pentru aceste vacanţe ajunge la 1.300 de euro de persoană.

    Conform datelor companiei, cererea de oferte pentru vacanţele de Revelion a crescut cu 25% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în topul preferinţelor românilor aflându-se în continuare destinaţii europene, precum Amsterdam, Praga sau Berlin. Totodată, numărul celor care solicită sejururi în destinaţii atipice a crescut cu cca. 10% în ultimul an.

    Astfel, românii care aleg concedii în destinaţii exotice în locul unui concediu tradiţional sunt reprezentaţi, de regulă, de cupluri, cu vârsta medie de 35 ani. Pentru ei, confortul este cel mai important criteriu în alegerea ofertei potrivite şi optează pentru vacanţe de cel puţin 7 nopţi, cu servicii de demipensiune şi cazare într-un hotel pe plajă.

    „Europa, în schimb, datorită tarifelor atractive, atrage mai multe categorii de public – tineri, cupluri, familii, chiar şi seniori, însă durata vacanţei se rezumă la maximum 5 nopţi, cu mic dejun inclus. De altfel, pentru ei, cina de Revelion este opţională”, a declarat Remus Vişan, Director General al Paravion.

    În ceea ce priveşte bugetele alocate, reprezentantul companiei afirmă că, pentru vacanţele de pe continent, românii achită în medie 650 euro de persoană, în timp ce ofertele pentru Asia sau Africa depăşesc 1.000 euro de persoană, sumă care include bilete de avion, transferurile de la aeroport-hotel şi retur, dar şi cazarea cu demipensiune sau all inclusive.

     „Până la acest moment, cea mai costisitoare vacanţă de Revelion aleasă de un român a avut o valoare de 2.000 euro/persoană, având destinaţia Bali. Clientul a ales servicii all inclusive la un hotel de 5 stele şi o cazare de 7 zile. Costul a fost achitat integral, iar oferta a fost achiziţionată în luna septembrie pentru 2 persoane”, a afirmat Directorul General al Paravion.

    Pe loc secund în topul celor mai scumpe vacanţe se află şi un sejur de 7 zile în Mauritius pentru care s-au achitat 1.800 euro/ persoană, aceasta fiind urmată de o ofertă pentru Maldive – 1.400 euro/persoană pentru 7 zile.

    La polul opus, reprezentantul Paravion menţionează vacanţele în Roma cu doar 220 euro/persoană pentru 5 zile, dar şi cele în Praga – 400 euro/persoană şi Barcelona – 550 euro/persoană, tot pentru 5 nopţi de cazare, la un hotel de 3 stele.  

    Paravion este cea mai mare agenţie de turism online din România, care operează pe mai multe pieţe din Europa de Est şi în Turcia, oferind servicii precum rezervări de bilete de avion, vacanţe, închirieri auto şi hotel. Website-ul beneficiază de un call center disponibil 24 de ore din 24, precum şi de soluţii de securitate dezvoltate de Zitec si PayU.

  • Noua realitate economică ar putea fi ”Made in Russia”

    O combinaţie de cea mai mare criză valutară prin care trece ţara din 1998 şi o scădere fără precedent a salariilor reale în ultimii doi ani a rezultat în salarii competitive cu China pentru a treia oară de la finalul epocii ţariste de acum un secol.

    În dolari, salariile ruşilor au scăzut anul trecut aproape la jumătate din nivelul fostelor ţări URSS, cum ar fi Republica Cehă, potrivit Şcolii Economice din Moscova.

    Aceasta a făcut companii de la producătorul sud-coreean de electronice Samsung, până la producătorul de batoane de ciocolată Mars din SUA să caute locaţii cu forţă de muncă mai ieftină.

    Datele publicate miercuri arată un declin al producţiei industriale sub estimările analiştilor, ducând creşterea la 0,3% faţă de anul trecut. Ministerul economiei estimează că pe tot anul, creşterea va fi de 0,4%, după o contracţie de 3,4% în 2015.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Chiar dacă românii fac mai puţin sport decât majoritatea europenilor, piaţa de fitness s-a dublat în ultimii 3 ani

    Plusuri anuale de 20-25% este ritmul de creştere pe care îl evaluează World Class pentru întreaga piaţă, referindu-se la segmentul de servicii fitness. Aşteptările continuă curba de creştere abruptă din ultimii ani: din 2012 până în 2015, piaţa s-a dublat. Şi pe baza acestor aşteptări şi-a construit şi planul de atac asupra pieţei, mărind reţeaua anul acesta cu 13 cluburi. Cu o cotă de piaţă pe care o estimează la 30%, World Class România va încheia 2016 cu un plus de 45% faţă de rezultatele de anul trecut şi mizează tot pe extindere.

    Dacă în urmă cu câţiva ani un abonament la un centru de fitness era încadrat în plaja de servicii premium din pachetele salariale, un apetit tot mai mare au acum şi clienţii cu venituri medii.

    Veniturile mai mari sunt unul dintre principalele motoare de creştere ale afacerilor cu servicii de fitness, iar interesul sporit pentru sport se regăseşte în rândul tot mai multor români, din toate categoriile de vârstă, declară Irina Roşu, partner, executive director şi CFO al World Class România. Cu toate acestea, doar 4-5% dintre români sunt adepţi ai practicării fitnessului; spre comparaţie, interesul pentru sălile de profil este mai mare în alte ţări: 10% în Spania, 12-13% în ţările din vestul Europei sau 15-20% în ţările scandinave. În România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea, însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar. „Piaţa de fitness din România creşte, în medie, cu 25% anual, chiar dacă tot acelaşi procentaj rămâne nefiscalizat, constituind piaţa gri. Numărul centrelor de sport este în creştere, chiar dacă doar 6% din totalul populaţiei practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia şi Polonia, ambele cu 5%, şi respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven şi deţinătorul 7card – concept de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

    Reprezentanta World Class are însă aşteptări optimiste pentru viitor, referindu-se la un ritm de creştere a pieţei cu circa 20-25% pe an; iar în această ecuaţie World Class ar deţine un rol crucial, conform spuselor sale, deoarece reţeaua deţine circa 30% cotă de piaţă (conform estimărilor interne ale companiei) şi se aşteaptă la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an. Reţeaua operează 31 de centre de fitness la nivel naţional, în cadrul cărora circa 45.000 de membri au acces la aproximativ 60.000 de şedinţe derulate anual pentru adulţi şi copii; compania are 425 de antrenori certificaţi internaţional. Divizia locală a operatorului de fitness deţine 20 de centre în Bucureşti, trei în Cluj-Napoca şi câte unul în Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău, Cluj şi Otopeni.

    În prima parte a anului, grupul a achiziţionat competitorul principal, Club Sport Fitness Moving, ce a adus în portofoliu nouă cluburi cu acoperire în toată ţara: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău şi Cluj. A urmat dezvoltarea organică a trei noi cluburi: două în Bucureşti (World Class Militari, World Class ParkLake) şi un club în Constanţa. „Acestea, împreună cu modernizările din alte nouă cluburi ale reţelei de centre de fitness, au însemnat un efort investiţional de peste 5 milioane de euro”, spune Irina Roşu, care nu face referire şi la valoarea achiziţiei. Reţeaua a bifat planurile creionate la finalul anului trecut, când era vizată deschiderea altor 13 spaţii în 2016, pe lângă cele 18 pe care le opera la finalul anului trecut.

  • Profitul net al Electrica a crescut cu 9% în trimestrul al treilea

    Profitul net al Electrica a crescut cu 9%, iar EBITDA – profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare – a urcat cu 10% în trimestrul al treilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit unui raport transmis de societate către Bursa de Valori (BVB).

    Cantitatea de energie furnizată totală a crescut cu 6,7%, iar cea de pe piaţa de retail cu 6,3%, în timp ce cantitatea distribuită a înregistrat o creştere de 2,1%.

    „Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni din acest an sunt în linie cu aşteptările. Performanţele Grupului trebuie privite în contextul în care 2016 a fost un an cu multe provocări pentru companiile din sectorul energetic, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi a necesităţii controlării costurilor, respectiv a creşterii eficienţei pe segmentul de distribuţie”, susţine Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.

    Profitul operaţional din al treilea trimestru din 2016, cumulat, a fost de 556,7 milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2015 profitul fusese de 497 de milioane de lei, înregistrând astfel o creştere de 12%.

    Mai mult, veniturile operaţionale au crescut de la 4,13 miliarde de lei în 2015, la 4,19 miliarde de lei în 2016. Cheltuielile operaţionale au rămas la un nivel similar; în al treilea trimestru din 2016 au fost de 3,63 miliarde de lei.

  • Strategia energetică: Preţul curentului electric livrat populaţiei va creşte cu 50% până în 2030

    Preţul energiei electrice livrate populaţiei urmează să crească de la 127 de euro/MWh în 2015 la 195 de euro/MWh în 2030, reiese din Strategia energetică a României 2016-2030, lansată în dezbatere publică de Ministerul Energiei.

    „Se remarcă o creştere a preţului energiei electrice cu aproximativ 30% pentru consumatorii industriali şi cu 50% pentru consumatorii casnici, în principal ca efect al creşterii preţului angro cu energia electrică, pentru a recupera costurile de producţie”, arată autorii Strategiei.

    Graficele afişate în document arată că preţul mediu al energiei va creşte de la 67 de euro/MWh în 2015 la 90 de euro/MWh în 2030 pentru industrie, respectiv de la 127 de euro/MWh în 2015 la 195 de euro/MWh în 2030 pentru populaţie.

    „Componentele aferente tarifului de reţea şi taxele sunt menţinute constante, în valoare reală, pentru întreaga perioadă analizată. Creşterea preţului energiei electrice are loc în ansamblul UE, România rămânând în continuare printre statele membre cu cele mai scăzute preţuri cu energia electrică, semnificativ sub media europeană”, se mai arată în Strategia energetică.

    De asemenea, „creşterea veniturilor va compensa creşterea preţurilor, astfel încât ponderea cheltuielilor cu energia electrică în bugetul gospodăriilor va rămâne la un nivel asemănător celui din prezent, deşi consumul de energie electrică urmează să crească apreciabil”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Evoluţia Black Friday în ultimii 3 ani. Numărul tranzacţiilor s-a dublat, iar valoarea comenzilor a crescut de aproape patru ori

    Evenimentul Black Friday, introdus în România în 2011, a cunoscut o evoluţie constantă de-a lungul anilor, inclusiv la nivelul tranzacţiilor procesate de către PayU, liderul pieţei de plăţi online. Numărul de tranzacţii, volumele tranzacţionate, coşul mediu de cumpărături, numărul de ţări care s-au alăturat evenimentului din România – toate au înregistrat creşteri semnificative, îndeosebi în ultimii 3 ani.

    ”În România, Black Friday este un eveniment cu o identitate proprie, nu este o acţiune de lichidare de stocuri, de o zi, aşa cum a fost gândit şi cum se desfăşoară in SUA, ci mai curând o acţiune care generează consum, un instrument de marketing folosit, în cazul unor comercianţi, chiar mai bine de o lună. Astfel că, de Black Friday, valoarea medie a coşului de cumpărături se dublează faţă de valoarea medie anuală.

    Indiferent de felul în care este implementat, din perspectiva noastră, Black Friday este o ocazie de a câştiga încrederea consumatorilor români în plăţile online, cât şi în comerţul online. Analiza cifrelor din sistemul PayU de la un an la altul ne demonstrează că suntem pe un trend ascendent din acest punct de vedere.” declară Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Cât se cumpără de Black Friday?

    Numărul de tranzacţii a crescut de la aproximativ 56.000 în 2013 la peste 120.000 în 2015, iar valoarea totată a comenzilor a evoluat de la 18 mil lei, în 2013, la peste 68 mil lei anul trecut. Coşul mediu de cumpărături a crescut, de asemenea, de la 330 lei la peste 560 lei în acelaşi interval de timp. Pentru ediţia Black Friday de anul acesta, de pe data de 18 noiembrie, PayU estimează o creştere de 60% a volumelor tranzacţionate, ajungând la o valoare de 110 milioane lei.
    Cele mai scumpe produse cumpărate de Black Friday în ultimii 3 ani au fost echipamente de fotografiat profesioniste, televizoare, vacanţă la Rio. Sumele sunt între 16.800 şi 25.000 lei.

    Care sunt categoriile de produse preferate?

    Produsele IT&C au fost în fiecare an în topul preferinţelor de cumpărare de Black Friday şi vor rămâne fruntaşe şi anul acesta. Şi o altă categorie a început să câştige teren, cea formată din produse precum: mobilier, decoraţiuni, produse alimentare, produse cosmetice, vinuri şi nu numai. Această categorie ocupa doar 5% în 2013, a crescut până la 21% în 2015 şi se estimează că va deţine aproximativ 30% din totalul vânzărilor de Black Friday de anul acesta.

    De unde vin comenzile de Black Friday?

    În 2015 s-au făcut achiziţii din 95 de ţări prin platforma PayU România. Din România au venit aproximativ 115.000 de comenzi. De asemenea, PayU a înregistrat un număr mare de tranzacţii din: UK, Italia, Austria, Germania (între 670, respectiv 335 tranzacţii).

    Coşul mediu de cumpărături al altor ţări a crescut în ultimii 3 ani, iar România a trecut de pe locul 2 (în 2013) pe locul 6 (în 2015). Anul trecut, ţările cu un coş mediu de cumpărături mai mare decât cel al României au fost: Estonia (2.890 lei), Finlanda (1.320 lei), Luxemburg (1.165 lei), Letonia (630 lei) şi Portugalia (600 lei).
     

  • BNR: Creşterea consumului a creat mai multe locuri de muncă în străinătate decât în ţară

    „Păstrarea macrostabilităţii este esenţială, trebuie să avem grijă de echilibrul economniei ca de ochii noştri din cap”, a spus viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Lucian Croitoru.

    „Creşterea consumuluui a creat locuri de muncă mai degrabă în alte ţări, importurile crescând mai repede decât exporturile. Producţia internă nu a făcut faţă cererii. Nu suntem împotriva stimulării consumului, dar recomandăm un dozaj în aplicarea măsurilor şi stimulentelor”, a mai spus Lucian Croitoru.

    La rândul său, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a prezentat strategia „România competitivă”, arătând că puterea de cumpărare a populaţiei poate creşte – conform strategiei – de la 57% din media UE în prezent la 70% din media UE în 2020, numai dacă economia creşte sustenabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro