Tag: tehnologie

  • Upgrade? Nu, multumesc!




    Butada isi are aplicabilitate si in alte aspecte din viata si din amor, dar nu e niciodata atat de obsedanta ca atunci cand te confrunti cu tehnologia. Cumperi o noua imprimanta, vezi cum software-ul ei sofisticat iti da peste cap desktopul. Treci pe Vista si iPod-ul si PDA-urile intra in greva. Si Dumnezeu sa te ajute daca te apuci sa-ti criptezi semnalele wireless.








     

    Chiar ceva banal, ca procurarea unui televizor nou, declanseaza o bestie pofticioasa cu tentacule de Ethernet, HDMI si sunet surround. Stiu asta pentru ca sotia mea m-a scapat de curand din tentaculele uneia care tocmai plescaia de pofta in living, abia asteptand sa ma apropii.

     

    Aceasta e jungla in care traiesc consumatorii din viata reala, ca mine – o jungla in care fiintele inteligente intra doar pentru a fi transformate in urangutani care urla si se bat cu pumnul in piept. Cat despre cei care fac recenzii de produs sau comentatorii de subiecte tehnologice, pe care ne bazam pentru a ne ghida… Ei traiesc intr-un taram al fantasmelor, primesc gratis o gramada de camere si playere Blu-ray de la o multime de producatori, facand teste fiecarui model si spunandu-ne care si ce functiuni are. Foarte curajos, n-am ce zice.

     

    Noi, cei obisnuiti, traim in lumea reala: trebuie sa punem banul jos, sa-i cerem produsului sa functioneze impreuna cu celelalte dispozitive electronice de la noi din casa si sa reusim din prima sa-l facem sa mearga; sau, daca nu, sa ne descurcam cu consecintele. Aceeasi a fost si problema mea: cand noul meu televizor H.P. MediaSmart a fost invitat sa faca frumos pe langa celelalte componente perfect utile (antena de cablu, playerul de DVD si computer), frumusetea cu ecran de 120 de centimetri a pastrat o distanta pe care niciun cablu n-ar fi putut s-o anuleze.

     

    Ca majoritatea barbatilor, si eu m-am informat despre un nou televizor mai cu zel decat o facusem despre cum e sa devii tata, la vremea respectiva. Am petrecut sase luni scotocind prin recenzii detaliate de produs din reviste si cercetand studii de specialitate pe site-urile web. Am calculat cu precizie care dintre miliardele de functiuni conteaza mai mult.

     

    M-am lasat cucerit de beneficiile lui MediaSmart: era intr-adevar imens. Bine, recunosc ca a fost mai mult decat atat. M-am asigurat ca voi beneficia de cea mai buna rezolutie de 1.080 de pixeli si trei porturi HDMI pentru conexiunile rapide de inalta definitie. (Si cu asta, la revedere, componente cu cablu!) Am cautat neaparat sa am o telecomanda universala de la care sa pot controla televizorul, video recorderul de la antena prin cablu si hibridul meu DVD-VCR. Multe modele aveau asemenea facilitati, bineinteles. Dar am vrut neaparat o plasma pentru cele mai profunde tonuri de negru inchis, ecranul de 120 de cm, porturi laterale pentru acces rapid si difuzoare nitel mai mici decat o carpeta persana. M-am gandit ca pentru cateva sute de dolari in plus voi avea un echipament impermeabil la viitor si voi beneficia de tehnologii de retea wireless. Aceasta imi va permite sa vad filme de pe PC-ul meu direct pe ecranul mare si sa inchiriez filme de pe internet – principala menire a MediaSmart. 

     

    Am tot urmarit MediaSmart-ul vreme de cateva saptamani si apoi am luat decizia. Chiar am cheltuit 150 de dolari ca sa vina o echipa specializata pentru montaj, ca sa fiu sigur ca vechile componente din casa n-or s-o ia razna. Eram doar la un pas de legea lui Schwarz – pentru 2.500 de dolari urma sa beneficiez de mai mult ecran si mai putine probleme.

     

    Un pluton de instalatori, Divizia de Tipi de la IT, a venit la tanc: unul ca sa despacheteze monitorul, unul ca sa calibreze functiunile televizorului, altul sa aiba grija de telecomanda si altul a carui singura menire era sa se asigure ca scaunul meu din sufragerie nu poate s-o ia de unul singur pe fereastra. Primul tip a pus monitorul pe suport, a dat jos celofanul protector si i-a lasat pe ceilalti sa faca televizorul sa functioneze cum trebuie.

     

  • Basul si cu toba mare

    Ideea apartine coreenilor de la Electronics and Telecommunications Research Institute, care au conceput un nou format de melodii digitale, denumit MT9, pentru a permite aceasta fragmentare a unei melodii in mai multe categorii de sunete. “Speram ca formatul va fi standardizat la nivel international”, spune Ham Seung-chul, directorul executiv al Audizen, compania care a sustinut financiar dezvoltarea MT9, mai ales in contextul in care, dupa spusele sale, companii precum Samsung sau LG Electronics si-au exprimat deja interesul de a include formatul audio in modele viitoare de telefoane mobile ce ar putea fi lansate incepand de anul viitor.

    In opinia lui Seung-chul, industria muzicala ar trebui sa-si schimbe perceptia asupra pietei, pe masura ce inregistrarile se transforma tot mai mult dintr-un produs muzical fizic intr-un serviciu digital servit in moduri tot mai personalizate, ceea ce e deja vizibil in scaderea dramatica a vanzarilor de CD-uri cu muzica in favoarea internetului. Pentru multi dintre consumatori, in special din randul pasionatilor de karaoke sau de anumite instrumente muzicale, formatul MT9 ar putea fi intr-adevar o alternativa interesanta de a asculta muzica. Evident ca aceasta perspectiva nu este deloc incurajatoare pentru muzicieni. Desi interventia tehnologiei in industria muzicala i-a impins pe acestia sa se adapteze, rand pe rand, la mai toate capriciile consumatorilor, noul format este privit in mod deosebit cu reticenta, pentru ca inseamna ca toata munca lor de a crea muzica este ignorata, iar ascultatorii se transforma in copii mici care iau o masinuta si o demonteaza numai ca sa vada ce are inaun¬tru. Sau, altfel spus, si inter-activitatea ar trebui sa aiba limitele ei.
     

  • Sedinta online la ora 10

    Cand au fost lansate telefoanele mobile cu capacitati 3G in Japonia, in 2001, toata lumea vorbea despre modul cum aceasta tehnologie revolutionara le va permite utilizatorilor sa vada imagini video in timp real cu interlocutorii lor pe ecranul celularului, pe parcursul discutiei telefonice. Dincolo de faptul ca aceasta idee a generat la acel moment nenumarate discutii legate de invadarea intimitatii celor ce poarta asemenea conversatii, tehnologia 3G, raspandita de-a lungul ultimilor ani in toata lumea, nu a insemnat atat o crestere de popularitate a apelurilor video, cat o posibilitate de promovare a serviciilor de date la viteze ridicate.

    Conferintele video si-au insa gasit insa locul pe internet, prin intermediul serviciilor de genul Skype sau chiar Yahoo! Messenger, care permit efectuarea de apeluri video online. Singura conditie ar fi existenta unei camere web care sa adauge componenta video conversatiilor telefonice prin internet. Spre deosebire de tehnologia 3G, videoconferintele realizate prin Skype sunt gratuite atat timp cat la capatul celalalt al firului se afla un utilizator al aceluiasi serviciu, fapt care i-a atras in primul rand pe cei interesati sa-si vada familia si cunostintele aflate la mare departare. Si a determinat totodata si alte companii decat cele de mesagerie instantanee sa ofere astfel de servicii. In lumea virtuala Second Life, de exemplu, avatarurile online ale utilizatorilor au acces la apeluri si video conferinte, jocul fiind adesea folosit inclusiv de companii pentru intalnirile intre angajati din diverse zone ale lumii.

    In ce priveste utilizatorii de business, companiile prefera totusi sisteme specifice, care sa le ofere o calitate superioara a imaginilor video, securitatea informatiilor discutate in cadrul conferintelor si diferite functionalitati utile, cum ar fi posibilitatea schimbului de documente intre participanti.

    Interesul companiilor pentru sistemele de videoconferinte a crescut vizibil in ultima perioada, mai ales in conditiile reducerii multor bugete alocate calatoriilor de afaceri, inclusiv ca efect al scumpirii combustibililor si al scumpirii biletelor de avion. “Exista deja multe companii care au recunoscut ca prefera sistemele de videoconferinta in defavoarea calatoriilor de afaceri”, afirma Erica Schroeder, directorul departamentului care se ocupa de TelePresence, cel mai avansat sistem de conferinte al Cisco Systems.

    Unul dintre exemple ar fi compania de resurse umane Manpower, care a inceput anul acesta sa foloseasca tot mai mult sistemele de videoconferinta pentru a reduce costurile cu calatoriile. “Inainte, mergeam pe ideea ca daca e posibil ca intalnirea sa fie inlocuita cu o videoconferinta, foarte bine, dar nu era obligatoriu. Acum conferinta este prima optiune”, spune Allan McKisson, vicepresedinte in cadrul Manpower si cel care aproba o parte dintre cererile angajatilor pentru calatorii de afaceri. Acelasi lucru se intampla si in cazul producatorului de mobila pentru birou Herman Miller. “Incurajam angajatii sa foloseasca videoconferintele si sa plece in calatorii numai daca este absolut necesar”, spune Susan Koole, purtatorul de cuvant al companiei.

    Furnizorii de sisteme de conferinta destinate companiilor, precum Cisco Systems, Polycom sau Hewlett-Packard (HP), au consemnat o crestere a interesului companiilor pentru videoconferinte, in conditiile strategiei de reducere a cheltuielilor cu calatoriile. “Este unul dintre subiectele principale de discutie ridicate de clientii nostri”, spune Michael Kourey, directorul financiar al Polycom, observand o schimbare a situatiei fata de anii trecuti, cand compania era cea care se straduia sa promoveze in randul potentialilor clienti optiunea videoconferintei.

    Potrivit furnizorilor de solutii de teleconferinta, reducerea cheltuielilor este considerabila, un bun exemplu fiind inclusiv experienta proprie. In cazul Cisco Systems, prin utilizarea la nivel intern a TelePresence s-au economisit aproximativ 150 de milioane de dolari (96 de milioane de euro), bani pe care firma i-ar fi cheltuit pentru calatoriile angajatilor in ultimul an si jumatate, dupa cum spune Erica Schroeder. De asemenea, unul dintre clientii Polycom, compania EasyNet, subsidiara a News Corp., si-a redus costurile cu calatoriile de afaceri cu 35% in doar trei luni, potrivit directorului Mike Ayres.

    Cu toate acestea, costurile de instalare a unui sistem de videoconferinta nu sunt deloc mici. Spre exemplu, pentru unul dintre sistemele avansate tehnologic ale Polycom, clientii aloca intre 300.000 si 700.000 de dolari (192.000-449.000 de euro), cam cat costa si un sistem furnizat de Cisco Systems. Este drept ca exista si alternative mai ieftine, al caror pret nu depaseste cateva zeci de mii de euro, dar companiile interesate sa achizitioneze un sistem complet de videoconferinta cauta performanta si calitate video ridicata, preferand sa investeasca mai mult. “Claritatea imaginilor high definition este impecabila, dand senzatia ca esti in aceeasi camera cu ceilalti participanti la conferinta”, spune Larry Quinlan, directorul de tehnologie al companiei de consultanta si audit Deloitte, care foloseste un sistem Polycom.

    Totusi, din cauza costurilor ridicate pentru un sistem dedicat salii de conferinte si intalniri, multe companii opteaza pentru conferintele web, care presupun un abonament lunar de cateva sute de dolari. Aceasta forma de conferinta, care include componentele audio si video, castiga rapid teren in randul companiilor. WebEx, spre exemplu, care sustine ca are o cota de 61% din piata conferintelor web, cu 100.000 de astfel de reuniuni online pe zi, permite conectarea la sistem a pana la sase utilizatori din birouri diferite, imaginea video a fiecaruia dintre ei fiind afisata pe ecran. Avantajul WebEx pentru clientii din segmentul corporatist este insa faptul ca pe parcursul conferintei pot fi afisate pe ecrane documente pe care participantii le pot modifica in timp real. Folosirea serviciului presupune plata lunara a unei taxe de 375 de dolari (240 de euro), ceea ce exclude de la bun inceput din lista clientilor pe consumatorii obisnuiti, care au la indemana si alternative gratuite, de genul DimDim.

    La o privire de ansamblu, industria videoconferintelor este departe de maturitate. In Europa, de exemplu, piata sistemelor dedicate conferintelor la distanta ar urma sa ajunga anul acesta la un miliard de dolari (640 de milioane de euro), potrivit unui studiu realizat de Wainhouse Research, insa potentialul este insa de patru ori mai mare.

  • Inchideti calculatoarele

    Cele doua exemple se incadreaza in fenomenul larg al dependentei de tehnologie, fata de care o forma de opozitie propusa de oameni ca Sarmiento sau Stallings este abtinerea totala, o zi pe saptamana, de la folosirea tehnologiei. “Cred ca multi dintre consumatorii de tehnologie ajung la un punct in care simt nevoia sa traga linia si sa ia o mica pauza”, spune Shanon Sarmiento. “Tehnologia ne solicita mult prea mult, asa ca o zi libera ne permite sa ne reconectam la lumea reala.”

    Ziua fara tehnologie este numita de unii “sabatul secular” sau “ziua deconectata” si a inceput sa fie adoptata, intr-un fel sau altul, de utilizatori din toata lumea, chiar daca pentru multi e imposibil sa ia o astfel de pauza in fiecare saptamana. Ariel Meadow Stalling si-a propus pentru anul acesta sa petreaca macar 52 de nopti de miercuri departe de laptopul conectat la internet, telefonul mobil, agenda electronica si celelalte echipamente pe care le foloseste. “Imi place tehnologia, dar pentru mine a devenit deja o problema”, explica Stalling, dand drept exemplu situatiile in care seara, in pat, incepe prin a-si citi mailurile si ajunge sa se uite in cele din urma la clipuri video pe YouTube, desi este foarte tarziu si urmeaza sa se trezeasca in doar cateva ore.

    Doi programatori din Canada, Denis Bystrov si Ashutosh Rajekar, au chiar in plan sa organizeze in luna mai o zi care sa fie recunoscuta la nivel global drept ziua fara tehnologie, mizand pe sustinere din partea celor care stiu ce inseamna dependenta de tehnologie – oameni ce scriu mesaje sau vorbesc la telefon in timp ce conduc si sunt nedezlipiti de laptop inclusiv in timpul mesei.

    “In 1999, cand vorbeam despre dependenta de lumea virtuala, toti au crezut ca exagerez si ca este vorba despre o gluma”, isi aminteste Dave Greenfield, directorul institutului Center of Internet Behavior din Connecticut. El estimeaza ca intre 1 si 10% dintre americani folosesc tehnologia intr-un mod care le afecteaza negativ vietile, iar ziua fara tehnologie ar fi un prim pas in abordarea acestei probleme.

  • MySpace si Facebook se bat pe muzica

    Laboratoarele SlingShot Labs sunt pentru News Corp. un fel de incubator de afaceri pe internet.

    Finantarea de aproape 10 milioane de euro (15 milioane de dolari) oferita recent de compania lui Rupert Murdoch pentru SlingShot este mai degraba menita sa ajute reteaua sociala MySpace, una dintre liniile de business pe internet ale companiei, in competitia din ce in ce mai stransa cu Facebook.

    Cu aproximativ 110 milioane de vizitatori unici din toata lumea in fiecare luna si venituri anuale de aproximativ 525 de milioane de euro (800 de milioane de dolari), MySpace reprezinta un motor important de crestere pentru imperiul media News Corp al lui Rupert Murdoch.

    Numai ca MySpace pare a fi aproape intotdeauna cu un pas in urma competitorului Facebook, condus de tanarul antreprenor american Mark Zuckerberg, cand vine vorba despre serviciile lansate. Un exemplu este platforma de aplicatii software dedicate retelei sociale.

    Facebook ofera deja de mai multa vreme programatorilor independenti posibilitatea de a dezvolta propriile softuri, care mai apoi sunt puse la dispozitia utilizatorilor pe paginile retelei.

    In acest scop, Facebook a anuntat in ultima parte a anului trecut o investitie de aproape 6,6 de milioane de euro (10 milioane de dolari) in companii software care sa dezvolte aplicatii specifice.

    “In esenta, acest incubator de business este pentru MySpace o metoda de a profita de oportunitatile care apar pe piata”, explica Chris DeWolfe, directorul executiv al retelei sociale, sensul finantarii acordate SlingShot Labs.

    Una dintre aceste oportunitati despre care vorbeste DeWolfe ar putea fi un serviciu de muzica disponibil pe paginile retelei sociale. Se pare ca MySpace are in plan sa lanseze un astfel de serviciu, compania fiind deja in tratative cu patru mari case de discuri pentru a putea furniza melodii, fie numai pentru a fi ascultate online, dar si spre descarcare pe computer in format MP3, sustin surse din piata apropiate proiectului, citate de The Wall Street Journal.

    Practic, aceasta ar insemna astfel ca MySpace va intra in competitie directa cu serviciul de muzica iTunes al Apple, cu servicii pe baza de abonament de genul Rhapsody, dar si cu celelalte retele sociale cu profil muzical.

    Deocamdata insa, planurile pentru MySpace Music, cum va fi numit cel mai probabil serviciul, nu au fost confirmate de News Corp, iar Universal Music Group al Vivendi, BMG Music Entertainment al Sony, Warner Music Group si EMI Group, principalele case de inregistrari din SUA, au refuzat la randul lor sa comenteze posibilitatea de a se alia cu MySpace pentru un serviciu de muzica online.

    Ideea in sine este insa plauzibila, mai ales ca reteaua este cunoscuta ca loc predilect unde muzicienii in cautare de afirmare isi pun la dispozitie melodiile pentru auditie online, iar cei ce au deja contracte cu case de discuri isi promoveaza albumele, informandu-si ascultatorii de unde le pot cumpara.

    In conditiile in care vanzarile de CD-uri sunt in scadere la nivel mondial, platformele alternative de distributie a continutului audio reprezinta insa o oportunitate pentru casele de inregistrari.

    Cele patru mari case de discuri cu care MySpace ar fi in discutii au deja parteneriate cu Last.fm si Imeem, retele care le permit membrilor sa incarce muzica, sa-si creeze liste cu melodiile preferate, sa caute alti utilizatori cu preferinte muzicale asemanatoare si sa publice pe bloguri sau pe site-urile proprii widget-uri cu muzica respectiva.

    Castigurile in acest caz provin in cea mai mare parte din publicitatea accesata de cei in jur de 40 de milioane de vizitatori unici pe care ii au cumulat aceste retele de muzica in fiecare luna.

  • Gartner: Doar 700.000 de computere vandute in 2007

    Evaluarea pietei de PC-uri din Romania realizata de compania Gartner nu coincide insa cu cea a companiei IDC, care a calculat piata computerelor din 2007 la un numar total de 944.000 de unitati vandute.

    Diferenta este data de faptul ca cele doua companii de cercetare de piata utilizeaza metode diferite de calcul, situatie care se regaseste in cea mai mare parte a studiilor cu acelasi subiect publicate de acestea.

    Datele Gartner indica faptul ca din punctul de vedere al vanzarilor, Romania a devansat Ungaria, unde au fost vandute 636.042 de unitati anul trecut.

    Cu toate acestea, este inca in urma Republicii Cehe care a inregistrat vanzari totale de 998.507 de computere sau a Poloniei, unde vanzarile depasesc 3,1 milioane de unitati.

  • 2008, anul mobilului cu GPS

    "Nu stiti unde este strada X?“ O intrebare urmata de cele mai multe ori de explicatii complicate, de genul „Mergeti inainte pana vedeti un semn pe dreapta, faceti stanga, traversati intersectia, mai mergeti putin, iar stanga prin spatele blocurilor si cand veti vedea o cladire inalta de sticla faceti dreapta si… mai intrebati acolo“.

    Povestea este inca destul de frecventa, cu toate ca ar putea fi evitata cu ajutorul unui echipament de navigare prin satelit. Numai ca, daca in cazul posesorilor de automobile, necesitatea unui astfel de echipament este justificata, in cazul pietonilor nu este o solutie tocmai comoda, fapt care explica tendinta producatorilor de telefoane mobile de a incorpora pur si simplu in ele sisteme GPS (Global Positioning Sistem).

    „Navigarea prin satelit pe telefoanele mobile va fi la fel de importanta pentru industrie cum au fost si serviciile de voce in urma cu 20 de ani“, crede Olli-Pekka Kallasvuo, presedintele si directorul executiv al celui mai mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia.

    Compania a lansat deja, anul trecut, un celular cu functii GPS incorporate si mizeaza pe faptul ca in viitor telefoanele echipate cu GPS vor deveni la fel de comune precum cele cu camera foto, foarte putine dintre modelele noi lansate de producatori avand lipsuri la acest capitol.

    In cadrul World Mobile Congress, cel mai mare congres de telefonie mobila din lume, desfasurat acum cateva saptamani la Barcelona, Nokia a lansat alte patru modele de telefoane dotate cu sisteme de navigare prin satelit si o versiune 2.0 a serviciului Nokia Maps dedicata pietonilor.

    Google ofera deja Google Maps pe micul ecran al telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, insa o problema principala a serviciului este aceea ca ecranele telefoanelor mobile sunt neincapatoare pentru harti de mari dimensiuni.

    In varful gamei se afla modelul Nokia N96, care, pe langa functia de GPS, dispune de un ecran ceva mai mare decat al predecesorului N95 si are capacitatea de a reda imagini si continut video la o rezolutie foarte mare.

    Mai mult, telefonul le permite consumatorilor sa posteze continutul foto sau video direct pe internet, pe site-uri de genul YouTube, prin intermediul portalului share.ovi.com detinut de producatorul finlandez de telefoane mobile.

    „Este clar deci ca Nokia a intrat in competitie puternica cu Google“, observa Neil Mawston, director in cadrul companiei de cercetare de piata Strategy Analitics.

    Producatorul finlandez de telefoane mobile estimeaza vanzari de aproximativ 35 de milioane de celulare echipate cu GPS in 2008, obiectiv justificat de faptul ca N95, modelul cu sistem de navigare lansat anul trecut, s-a vandut la nivel mondial in 6 milioane de exemplare.

    Obiectivul Nokia nu este deloc imposibil de atins, mai ales in urma achizitiei recente a companiei de software Navtech si tinand cont ca specialis tii in industrie prevad un an bun pentru terminalele capabile sa scoata din impas utilizatorii rataciti in oras.

    Tehnologia de pozitionare prin satelit nu este o noutate, dar cei ce au furnizat astfel de servicii pana acum nu au fost producatorii de echipamente de comunicare.

    Mai multi operatori de servicii de telefonie mobila au gasit totusi diferite metode prin care sa ofere clientilor GPS pe mobil. Un exemplu in acest sens este Vodafone, cel mai mare operator de telecomunicatii din lume dupa venituri, care a lansat in mai multe tari europene, inclusiv in Romania, servicii de navigare prin satelit pentru telefoane.

    Numai ca solutia presupune achizitionarea unui echipament special, care face legatura intre celular si satelit, iar serviciul nu este destinat pietonilor, ci mai degraba tot soferilor care folosesc GPS mai rar si nu au nevoie de un echipament dedicat.

    O posibila explicatie pentru tendinta companiilor din domeniu de a se orienta catre telefoanele mobile cu GPS ar fi popularitatea echipamentelor de navigare prin satelit; potrivit „Telecommunications Predictions 2008“, un studiu realizat de Deloitte, numarul echipamentelor GPS care vor fi vandute in 2011 la nivel mondial va depasi 50 de milioane, fata de 20 de milioane in 2006.

    Analistii Deloitte estimeaza ca pretul cipurilor GPS va scadea anul acesta semnificativ, la cativa dolari, ceea ce va determina o crestere a numarului de echipamente lansate pe piata cu sistem de navigare prin satelit incorporat.

    „Peste cinci ani, mai mult de jumatate din telefoanele mobile care vor fi vandute la nivel mondial vor dispune si de functii GPS“, prevede Christian Lindholm, specialist in cadrul industriei telecomunicatiilor si directorul companiei londoneze de consultanta Fjord.

    In afara de Nokia, HTC, Samsung, Samsung, Motorola sau LG, si producatorii tradit ionali de echipamente GPS au intrat in cursa: compania Garmin a anuntat, tot in cadrul World Mobile Congress, ca pregateste Nuvifone, un GPS cu functii de telefon mobil 3G.

    In afara de GPS, o alta tendinta legata tot de localizare pentru telefoanele mobile ale anului 2008 o reprezinta retelele sociale. Mai multi specialisti din industrie sunt de parere ca posesorii de celulare le vor folosi pentru a se conecta la retele sociale precum Facebook sau MySpace, cu posibilitatea de a-si localiza prietenii conectati si ei pe aceleasi retele.

    Un astfel de serviciu a fost lansat de compania GyPSii; fondatorul si directorul acesteia, Dan Harple, mizeaza pe faptul ca utilizatorii vor fi interesati sa afle in timp real unde sunt si ce fac prietenii lor.

    Nu in ultimul rand, producatorii de telefoane mobile spun ca designul este in continuare un element extrem de important in ceea ce priveste noile modele de celulare.

    De fapt, designul a devenit deja un scop in sine pentru creatorii de astfel de echipamente, dupa lansarea telefonului mobil iPhone al Apple, devenit un soi de simbol al frumusetii in materie de celulare. E adevarat, iPhone nu are GPS.

  • 2008, anul mobilului cu GPS

    "Nu stiti unde este strada X?“ O intrebare urmata de cele mai multe ori de explicatii complicate, de genul „Mergeti inainte pana vedeti un semn pe dreapta, faceti stanga, traversati intersectia, mai mergeti putin, iar stanga prin spatele blocurilor si cand veti vedea o cladire inalta de sticla faceti dreapta si… mai intrebati acolo“.

    Povestea este inca destul de frecventa, cu toate ca ar putea fi evitata cu ajutorul unui echipament de navigare prin satelit. Numai ca, daca in cazul posesorilor de automobile, necesitatea unui astfel de echipament este justificata, in cazul pietonilor nu este o solutie tocmai comoda, fapt care explica tendinta producatorilor de telefoane mobile de a incorpora pur si simplu in ele sisteme GPS (Global Positioning Sistem).

    „Navigarea prin satelit pe telefoanele mobile va fi la fel de importanta pentru industrie cum au fost si serviciile de voce in urma cu 20 de ani“, crede Olli-Pekka Kallasvuo, presedintele si directorul executiv al celui mai mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia.

    Compania a lansat deja, anul trecut, un celular cu functii GPS incorporate si mizeaza pe faptul ca in viitor telefoanele echipate cu GPS vor deveni la fel de comune precum cele cu camera foto, foarte putine dintre modelele noi lansate de producatori avand lipsuri la acest capitol.

    In cadrul World Mobile Congress, cel mai mare congres de telefonie mobila din lume, desfasurat acum cateva saptamani la Barcelona, Nokia a lansat alte patru modele de telefoane dotate cu sisteme de navigare prin satelit si o versiune 2.0 a serviciului Nokia Maps dedicata pietonilor.

    Google ofera deja Google Maps pe micul ecran al telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, insa o problema principala a serviciului este aceea ca ecranele telefoanelor mobile sunt neincapatoare pentru harti de mari dimensiuni.

    In varful gamei se afla modelul Nokia N96, care, pe langa functia de GPS, dispune de un ecran ceva mai mare decat al predecesorului N95 si are capacitatea de a reda imagini si continut video la o rezolutie foarte mare.

    Mai mult, telefonul le permite consumatorilor sa posteze continutul foto sau video direct pe internet, pe site-uri de genul YouTube, prin intermediul portalului share.ovi.com detinut de producatorul finlandez de telefoane mobile.

    „Este clar deci ca Nokia a intrat in competitie puternica cu Google“, observa Neil Mawston, director in cadrul companiei de cercetare de piata Strategy Analitics.

    Producatorul finlandez de telefoane mobile estimeaza vanzari de aproximativ 35 de milioane de celulare echipate cu GPS in 2008, obiectiv justificat de faptul ca N95, modelul cu sistem de navigare lansat anul trecut, s-a vandut la nivel mondial in 6 milioane de exemplare.

    Obiectivul Nokia nu este deloc imposibil de atins, mai ales in urma achizitiei recente a companiei de software Navtech si tinand cont ca specialis tii in industrie prevad un an bun pentru terminalele capabile sa scoata din impas utilizatorii rataciti in oras.

    Tehnologia de pozitionare prin satelit nu este o noutate, dar cei ce au furnizat astfel de servicii pana acum nu au fost producatorii de echipamente de comunicare.

    Mai multi operatori de servicii de telefonie mobila au gasit totusi diferite metode prin care sa ofere clientilor GPS pe mobil. Un exemplu in acest sens este Vodafone, cel mai mare operator de telecomunicatii din lume dupa venituri, care a lansat in mai multe tari europene, inclusiv in Romania, servicii de navigare prin satelit pentru telefoane.

    Numai ca solutia presupune achizitionarea unui echipament special, care face legatura intre celular si satelit, iar serviciul nu este destinat pietonilor, ci mai degraba tot soferilor care folosesc GPS mai rar si nu au nevoie de un echipament dedicat.

    O posibila explicatie pentru tendinta companiilor din domeniu de a se orienta catre telefoanele mobile cu GPS ar fi popularitatea echipamentelor de navigare prin satelit; potrivit „Telecommunications Predictions 2008“, un studiu realizat de Deloitte, numarul echipamentelor GPS care vor fi vandute in 2011 la nivel mondial va depasi 50 de milioane, fata de 20 de milioane in 2006.

    Analistii Deloitte estimeaza ca pretul cipurilor GPS va scadea anul acesta semnificativ, la cativa dolari, ceea ce va determina o crestere a numarului de echipamente lansate pe piata cu sistem de navigare prin satelit incorporat.

    „Peste cinci ani, mai mult de jumatate din telefoanele mobile care vor fi vandute la nivel mondial vor dispune si de functii GPS“, prevede Christian Lindholm, specialist in cadrul industriei telecomunicatiilor si directorul companiei londoneze de consultanta Fjord.

    In afara de Nokia, HTC, Samsung, Samsung, Motorola sau LG, si producatorii tradit ionali de echipamente GPS au intrat in cursa: compania Garmin a anuntat, tot in cadrul World Mobile Congress, ca pregateste Nuvifone, un GPS cu functii de telefon mobil 3G.

    In afara de GPS, o alta tendinta legata tot de localizare pentru telefoanele mobile ale anului 2008 o reprezinta retelele sociale. Mai multi specialisti din industrie sunt de parere ca posesorii de celulare le vor folosi pentru a se conecta la retele sociale precum Facebook sau MySpace, cu posibilitatea de a-si localiza prietenii conectati si ei pe aceleasi retele.

    Un astfel de serviciu a fost lansat de compania GyPSii; fondatorul si directorul acesteia, Dan Harple, mizeaza pe faptul ca utilizatorii vor fi interesati sa afle in timp real unde sunt si ce fac prietenii lor.

    Nu in ultimul rand, producatorii de telefoane mobile spun ca designul este in continuare un element extrem de important in ceea ce priveste noile modele de celulare.

    De fapt, designul a devenit deja un scop in sine pentru creatorii de astfel de echipamente, dupa lansarea telefonului mobil iPhone al Apple, devenit un soi de simbol al frumusetii in materie de celulare. E adevarat, iPhone nu are GPS.

  • CE a amendat Microsoft cu o suma record de 899 mil. euro

    Astfel, amenda totala impusa de executivul european pentru Microsoft a ajuns la 1,68 miliarde de euro, pentru incalcari ale reglementarilor antitrust şi pentru nerespectarea sanctiunilor impuse.

    Amanunte pe www.mediafax.ro

  • Investitie de 1,5 mil. euro pentru un Flanco World

    Cel mai amplu proiect Flanco World va avea o suprafata de 3.000 de metri patrati din cei 56.000 de metri patrati ai intreg parcului de retail si va necesita o investitie de aproximativ 1,5 milioane de euro, una dintre cele mai mari realizate de grup pana in prezent, potrivit oficialilor Flamingo International.

    "Incheierea parteneriatului cu dezvoltatorul britanic Modus reprezinta un pas important in strategia de consolidare a retelei Flanco World", spune Jiri Rizek, directorul executiv al Flamingo International. "Magazinele cu suprafete mari de vanzare operate sub acest concept au avut o evolutie foarte buna in 2007, fapt care justifica planurile noastre de a extinde aceasta retea in continuare."

    In prezent, reteaua Flanco World este formata din 18 magazine cu suprafete cuprinse intre 1.000 si 3.000 de metri patrati. Compania opereaza in paralel magazine Flanco si Flamingo Computers, suprafata totala de vanzare urmand sa ajunga la finalul acestui an la 70.000 de metri patrati.