BusinessMagazin

Tag: roman

  • Povestea banditului român “Whisky Man”, cel mai temut spărgător de bănci din Europa. Johnny Depp ar putea face un film despre viaţa sa

    Ambrus Attila, poreclit ‘Whisky Man’, este un fost spărgător de bănci  devenit celebru după zeci de jafuri comise în Ungaria. Attila s-a născut într-o localitate din apropierea municipiului Miercurea Ciuc şi din 1988 trăieşte în Ungaria. Autorităţile maghiare au reuşit să-l prindă după şase ani de căutări, timp în care devenise deja un personaj celebru.

    El a fost unul dintre cei mai căutaţi hoţi de bănci din Europa; prima spargere a dat-o în 1993, iar şase ani mai târziu, în 1999, a fost arestat şi ulterior condamnat la 17 ani de închisoare. A ispăşit din pedeapsă 13 ani, fiind eliberat anticipat pentru bună purtare.

    Porecla de “Whisky bandit” i se trage de la o legendă, şi anume că obişnuia să bea un whisky dublu înainte de fiecare jaf. În jurul lui s-au construit şi alte poveşti, precum aceea că trimitea sticle de vin poliţiştilor care se ocupau de cazul său.

    În cadrul unor interviuri, Attila a declarat că a început să jefuiască bănci din cauza datoriilor. “A fost o alegere conştientă. Nu-mi pare rău de nimic, mi-am ispăşit pedeapsa, am tras multe consecinţe şi multe învăţături din toate astea, dar nu recomand nimănui să mă ia ca exemplu”, a mai spus bărbatul.

    Ambrus Atiila a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce un american a scris o carte despre el. De curând, drepturile de ecranizare au fost cumpărate de actorul Johnny Depp, care intenţionează să producă un film despre Attila.
     

  • Povestea banditului român “Whisky Man”, cel mai temut spărgător de bănci din Europa. Johnny Depp ar putea face un film despre viaţa sa

    Ambrus Attila, poreclit ‘Whisky Man’, este un fost spărgător de bănci  devenit celebru după zeci de jafuri comise în Ungaria. Attila s-a născut într-o localitate din apropierea municipiului Miercurea Ciuc şi din 1988 trăieşte în Ungaria. Autorităţile maghiare au reuşit să-l prindă după şase ani de căutări, timp în care devenise deja un personaj celebru.

    El a fost unul dintre cei mai căutaţi hoţi de bănci din Europa; prima spargere a dat-o în 1993, iar şase ani mai târziu, în 1999, a fost arestat şi ulterior condamnat la 17 ani de închisoare. A ispăşit din pedeapsă 13 ani, fiind eliberat anticipat pentru bună purtare.

    Porecla de “Whisky bandit” i se trage de la o legendă, şi anume că obişnuia să bea un whisky dublu înainte de fiecare jaf. În jurul lui s-au construit şi alte poveşti, precum aceea că trimitea sticle de vin poliţiştilor care se ocupau de cazul său.

    În cadrul unor interviuri, Attila a declarat că a început să jefuiască bănci din cauza datoriilor. “A fost o alegere conştientă. Nu-mi pare rău de nimic, mi-am ispăşit pedeapsa, am tras multe consecinţe şi multe învăţături din toate astea, dar nu recomand nimănui să mă ia ca exemplu”, a mai spus bărbatul.

    Ambrus Atiila a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce un american a scris o carte despre el. De curând, drepturile de ecranizare au fost cumpărate de actorul Johnny Depp, care intenţionează să producă un film despre Attila.
     

  • Primul producător român atacă piaţa luxului cu un magazin în galeriile comerciale ale J.W. Marriott

    Producătorul autohton de cămăşi Braiconf se extinde cu un concept store în cadrul galeriilor Grand Avenue ale hotelului J.W. Marriott. Braiconf este primul producător român care întră cu un magazin exclusiv pe galeria The Grand Avenue, alături de brand-uri renumite la nivel internaţional.

    Producătorul autohton a ajuns astfel la o reţea de 17 magazine.

    ”Lansarea magazinului de pe The Grand Avenue demonstrează faptul că astăzi, la 65 de ani de la înfiinţarea acestui brand, suntem pregătiţi să ne extindem pe segmentul de lux atât cu colecţii exclusive, cât şi cu concept store-uri care să impresioneze prin abordarea unică şi prin customer service remarcabil. Aceştia sunt pilonii pe care ne bazăm expansiunea. Strategia este una extrem de simplă – tradiţia se întâlneşte cu regulile contemporane ale retail-ului de fashion şi în acest mod asigurăm continuitatea unui brand românesc de succes. Tocmai pentru a răspunde clienţilor şi nevoilor lor, pe o piaţă extrem de competitivă, le oferim clienţilor noştri şi posibilitatea de a achiziţiona produsele online, pentru că noi credem în modelul omni-channel.”, a declarat Mădălina Drăgan, Director General, în cadrul Braiconf.

    Concept store-ul are o suprafaţă de 55 de metri pătraţi din galeria The Grand Avenue şi produse adaptate pieţei: ”Pentru J.W. Marriott am încercat să ne adaptăm gama de produse şi credem că succesul în retail vine tocmai din înţelegerea corectă a nevoilor pieţei. Faptul că putem să dezvoltăm colecţii specifice pentru diferitele puncte de comercializare, cât şi că putem dezvolta servicii personalizate, denotă faptul că suntem pregătiţi să vorbim cu toate tipurile de consumatori. Astfel, noua poziţionare – Pentru domni de toate vârstele – nu este una întâmplătoare, ci reflectă modul în care ştim să dezvoltăm, să vindem şi să  ne comunicăm produsele astfel încât să ne adaptăm tuturor segmentelor de piaţă”, a completat Mădălina Drăgan, director general, în cadrul Braiconf.

    Compania, listată pe bursă sub simbolul BRCR, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 33,5 milioane de lei, în creştere cu 9%, şi un profit net de 2,2 milioane de lei, mai mare cu 17% faţă de 2013. Încă de la începutul anului, Braiconf şi-a consolidat prezenţa pe piaţa locală prin deschiderea unui magazin nou în Braşov. Astfel, magazinul din J.W. Marriott este cel de-al doilea adăugat pe harta Braiconf anul acesta.

     

  • Un elicopter a fost doborât de talibani în Pakistan. Ambasadorul României în Pakistan se afla la bord

    Un elicopter A FOST DOBORÂT de talibani în Pakistan. Şase oameni, între care doi ambasadori, au murit. La bord se afla şi ambasadorul român

    Un purtător de cuvânt al Mişcării Talibanilor Pakistanezi (TTP), Muhammad Khurasani, a revendicat doborârea elicopterului în nordul Pakistanului. Într-un email transmis postului de radio Mashaal, Khurasani a precizat că atacul viza doborârea altui elicopter, în care se afla premierul pakistanez Nawaz Sharif. Elicopterul Mi-17 doborât făcea parte dintr-un grup de trei elicoptere ale armatei, care transportau diplomaţi către regiunea muntoasă Gilgit-Baltistan, din nordul Pakistanului, unde urma să se întâlnească cu premierul pakistanez Nawaz Sharif. Celelalte două elicoptere au aterizat în siguranţă.

    Potrivit postului Geo TV, surse din domeniul securităţii au afirmat că din primele investigaţii reiese că prăbuşirea a fost cauzată de o defecţiune la rotorul din coada elicopterului. Elicopterul s-a prăbuşit în zona Naltar, pe o şcoală care era goală în acel moment, au precizat oficiali citaţi de Wall Street Journal în ediţia electronică.

    Elicopterul de fabricaţie rusească era una dintre cele trei aeronave de tip Mi-17 ale armatei, care transportau diplomaţi către regiunea muntoasă Gilgit-Baltistan, din nordul Pakistanului. Elicopterul s-a prăbuşit în zona Naltar, pe o şcoală care era goală în acel moment, au precizat oficialii. Armata a informat că la bord se aflau 17 persoane, dintre care şase cetăţeni pakistanezi şi 11 străini. Doi piloţi şi soţiile ambasadorilor indonezian şi malaysian au murit de asemenea în urma prăbuşirii elicopterului, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al armatei, general maiorul Asim Bajwa. Celelalte persoane au fost rănite, inclusiv ambasadorii polonez şi olandez, a adăugat el.

    Armata nu a precizat cauzele prăbuşirii elicopterului. Un oficial din Ministerul pakistanez de Externe a refuzat să comenteze, precizând că ministerul încă strânge informaţii pe această temă. Potrivit BBC News Online, oficialii se deplasau în regiunea disputată Kashmir pentru a participa la inaugurarea unui proiect turistic.

    “Din informaţiile transmise de MAE pakistanez ambasadei României la Islamabad, în această dimineaţă, în nordul Pakistanului, a avut loc un accident de elicopter la bordul căruia se aflau şi cetăţeni străini, inclusiv ambasadorul României în Pakistan”, precizează MAE. Ministerul de Externe informează că a reuşit ulterior să-l contacteze telefonic pe ambasadorul român, care a confirmat că este în afara oricărui pericol.

    “La această oră, o echipă din cadrul ambasadei României la Islamabad se află la sediul MAE pakistanez pentru obţinerea de informaţii suplimentare despre acest accident”, menţionează sursa citată.

    Ambasadorul României în Pakistan este Emilian Ion.

     

  • Un român a rezolvat o problemă pe care au toţi şoferii. A obţinut medalia de aur cu felicitările juriului la Geneva

    Românul Corneliu Birtok-Băneasă este laureat internaţional pentru invenţiile care l-au poziţionat în topul celor mai recunoscuţi cercetători în industria auto. Birtok a fost premiat la sfârşitul lunii aprilie, cu medalie de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, pentru ”Good Fill”- un dispozitiv cu ajutorul căruia şoferii îşi pot alimenta autovehiculele cu lichid de parbriz şi care ar putea fi montat în benzinării sau parcări de pe autostradă.

    “«Good Fill» este un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate alimenta lichid de parbriz pentru orice tip de autovehicule şi care poate fi amplasat în benzinării, service-uri auto sau în parcările de pe autostradă, astfel ca şoferii să poată alimenta cu carburant în paralel. Juriul a apreciat că unul dintre principalele beneficii ale invenţiei este eliminarea clasicelor bidoane din plastic în care era stocat agentul de curăţare şi pe care nu toţi şoferii le reciclează. De asemenea, alimentarea este precisă şi se elimină astfel inconvenientul că mulţi dintre şoferi reuşesc să toarne un sfert din lichid pe lângă recipientul autovehicului”, a declarat Corneliu Birtok Băneasă.

    Birtok-Băneasă este recunoscut la nivel mondial şi pentru crearea şi omologarea prototipului filtrului de aer supraaspirant inversat, care are performanţa de a reduce consumul de carburant cu până la 15%.

    Născut la Deva, inventatorul Corneliu Birtok-Băneasa şi-a descoperit atracţia pentru automobile şi mecanica auto din copilărie, cu ocazia participării la cursuri de aeromodele şi la curse de karting. A găsit mereu o plăcere în repararea şi îmbunătăţirea bicicletelor prietenilor săi, iar mai târziu a maşinii tatălui, fiind condus tot timpul de dorinţa de perfecţionare şi dobândind prin muncă asiduă o înţelegere tot mai mare a sistemelor de motorizare.  

    Pe parcursul carierei sale, inventatorul a avut parte de momente care l-au stimulat să continue cercetarea şi testarea produselor dezvoltate, convins fiind de impactul benefic al proiectelor sale. Un prim astfel de moment a fost crearea primului filtru supra-aspirant, în anul 2000. Al doilea moment semnificativ a fost participarea la primul salon de inventică pentru tineret, în anul 2007. Corneliu Birtok-Băneasă spune că participarea la diverse simpozioane ştiinţifice şi saloane de inventică naţionale şi internaţionale i-a adus recunoaştere şi l-a încurajat să performeze şi să aducă noi contribuţii lumii auto.

    Punctul culminant în cariera excepţională a inginerului român a fost obţinerea premiului pentru cel mai bun inventator al salonului de la Moscova, în anul 2010. Invenţia sa, filtrul de aer supra-aspirant, vine ca un răspuns la nevoile societăţii contemporane şi tratează o problemă tehnică şi economică. Pe lângă reducerea costurilor directe de combustibil, filtrele de aer supra-aspirante sunt prietenoase cu mediul înconjurător. La fiecare 100 km parcurşi, datorită reducerii consumului, aerul este mai curat cu 2-5 kg de emisii de dioxid de carbon şi alte gaze nocive, un lucru vital, care adaugă valoare socială invenţiei tehnice a inginerului hunedorean.

    Corneliu Birtok-Băneasă se bucură de recunoaştere internaţională prin participarea la saloanele de inventică din întreaga lume, printre care Inventika, Proinvent, Bruxelles, Geneva, Moscova, Zagreb şi Kuweit, în cadrul cărora a obţinut numeroase premii şi medalii: 14 medalii de aur, trei de argint şi două medalii de bronz. Corneliu Birtok-Băneasă, care se ghidează după motto-ul “Fiţi încăpăţânaţi şi urmaţi-vă visul!”,  susţine că locul unde a cunoscut un nivel înalt de excelenţă este Salonul de la Geneva, “un salon cu tradiţie”. De asemenea, el este un mare susţinător al românilor, despre care declară că „au descoperit o stare de excelenţă continuă, de-a lungul timpului, în domenii precum sport, informatică, matematică şi multe altele”.

  • J. K. Rowling va publica un nou roman poliţist sub pseudonimul Robert Galbraith

    Noul volum va face parte din seria “Cormoran Strike” şi se va intitula “Career of Evil”. Acesta va fi cel de-al treilea roman scris sub pseudonim de celebra romancieră britanică.

    Informaţia a fost confirmată vineri, pe Twitter, atât de divizia britanică a editurii Little Brown, cât şi de J. K. Rowling.

    Precedentele două volume scrise de J.K. Rowling sub pseudonimul Robert Galbraith, intitulate “The Cuckoo’s Calling” şi “The Silkworm”, au fost bine primite de criticii de specialitate, dar şi de public şi au fost adaptate în două seriale TV de succes, produse de postul BBC One.

    Anterior, J. K. Rowling a anunţat că intenţionează să lanseze şapte romane într-o serie poliţistă, care vor prezenta aventurile prin care vor trece Cormoran Strike, un veteran al războiului din Afganistan, care devine detectiv privat, şi asistentul său, Robin.

    Rowling a publicat cele două romane sub pseudonimul Robert Galbraith, “Chemarea cucului/ The Cuckoo’s Calling” fiind publicată în aprilie 2013 (versiunea în limba română a apărut în acelaşi an la Editura Trei), iar “The Silkworm”, în iunie 2014.

    În vârstă de 49 de ani, J. K. Rowling, care înainte de a-şi publica romanele din seria “Harry Potter” era o mamă singură ce trăia din ajutorul social, are o avere de aproximativ un miliard de dolari, potrivit revistei Forbes. Totodată, J.K. Rowling este considerată una dintre cele mai influente femei britanice.

    Cărţile “Harry Potter” au fost publicate între anii 1997 şi 2007 şi au fost adaptate pentru marele ecran, cu Daniel Radcliffe în rolul lui Harry, Emma Watson ca Hermione Granger şi Rupert Grint ca Ron Weasley. Filmele au avut încasări totale de 2,39 de miliarde de dolari.

  • Un român a fost desemnat ”Fotograful Anului” la secţiunea Arhitectură de juriul celei mai mari competiţii de fotografie din lume

    Cosmin Bumbuţ, fotograf profesionist din Bucureşti, a fost selectat dintr-un grup de peste 87.000 de participanţi pentru a participa la categoria ”Professional”, secţiunea Arhitectură, cu seria sa numită “Camera intimă”. Lucrarea artistului român prezintă o serie de imagini copleşitoare realizate în celulele a 35 de închisori din România.

    „Premiul de la Sony World Photography este cel mai important pe care l-am câştigat până acum”, a declarat Bumbuţ. “Din 2008, de când am început această serie, m-am întrebat cum va fi primită şi înţeleasă.”

    Seria de fotografii câştigătoare va fi expusă în cadrul expoziţiei Sony World Photography Awards 2015, din cadrul Somerset House, Londra şi va fi publicată în catalogul Sony World Photography Awards 2015. Fotograful român va primi premiul şi un echipament foto Sony de ultimă generaţie în cadrul galei de deschidere a expoziţiei. 

  • Povestea românului care a cucerit Londra: a pornit de la zero un business de 50 de milioane de lire sterline

    „Am înţeles destul de repede că, dacă vreau să ajung între jucătorii de top, trebuie să mă mut la Londra“, spune antreprenorul român Emi Gal, citat de Financial Times. Prestigiosul cotidian economic surprindea încă din 2010 potenţialul afacerilor din Europa de Est şi impactul în evoluţia acestora produs de o eventuală extindere la Londra. Emi Gal a trăit-o pe pielea lui şi acum admite că a fost cea mai bună decizie. Brainient, o afacere care a ajuns astăzi la 70 de milioane de euro, a ajuns în capitala Regatului Unit în urmă cu şase ani, după ce fondatorul a constatat că dimensiunea pieţei din România şi posibilităţile reduse de a face networking nu i-ar fi permis să pună pe picioare o companie internaţională de succes. Gal a pornit prima sa firmă la 19 ani într-un birou de pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti şi a lucrat de atunci la o platformă care dezvoltă elemente interactive folosite în videoclipuri publicitare. Construirea platformei în România nu a reprezentat o problemă, spune Emi Gal, însă folosirea efectivă a acesteia era îngreunată de faptul că cele mai multe agenţii de advertising nu erau la zi cu ultimele tehnologii disponibile.

    „Cel mai important a fost însă avantajul pe care un centru economic precum Londra îl poate oferi prin reţeaua de investitori şi consultanţi pe care îi poţi întâlni.“ Emi Gal a participat în 2009 la programul Seedcamp, obţinând o finanţare de 50.000 de euro şi intrarea în cadrul program-ului de business condus de guvernul Marii Britanii. „Costurile s-au triplat atunci când am mutat compania la Londra. Dar a meritat, pentru că simt că aici am realizat mai multe într-un an decât ce reuşisem în România în trei ani.“ Compania Brainient este prezentă acum pe mai multe continente, iar televiziuni din Germania, Franţa sau Marea Britanie folosesc platforma antreprenorului român pentru a face publicitate pe tablete şi pe telefoane.

    Afacerea sa a explodat la Londra, având o creştere medie anuală de 200%, dar Gal a păstrat şi birourile de la Bucureşti, unde a demarat proiectul Brainient, dar a extins prezenţa la nivel mondial deschizând o sucursală şi la New York. Alex van Someren, consultant în cadrul programului guvernamental Seedcamp, spunea în Financial Times că apariţia unor start-up-uri de succes venite din estul Europei nu ar trebui să surprindă pe nimeni: „Este un efect firesc al modului cum a evoluat Europa. Dacă vii din state precum Franţa sau Germania ai deja la dispoziţie o infrastructură bună şi ajutor din partea statului. Dar dacă vrei să lansezi un business în zone ce nu sunt la curent cu ultimele tendinţe, vei încerca să pleci de acolo. Din acest motiv, start-up-urile care luptă pentru a ieşi din acele zone sunt cele care au cele mai mari şanse de reuşită“.

  • Distribuitorul de carburanţi Oscar Downstream construieşte depozite care să acopere toată ţara

    Minimum 10%. Este cifra la care se raportează oficialii de la Oscar Downstream când vine vorba despre creşterea businessului în 2015. Creşterea va veni din două sensuri: o dată din investiţiile în logistică, în infrastructură şi în creşterea prezenţei companiei la nivel naţional, pe care compania a început-o din 2013 odată cu demararea unui program de investiţii, dar şi din potenţiala creştere a pieţei, după o scădere destul de mare anul trecut: „Pentru 2014 s-a observat o scădere cu 17% a vânzărilor la nivel naţional, iar scăderea din zona retail B2B a fost între 17 şi 21%. Deşi vânzările au scăzut, piaţa carburanţilor are loc de creştere până la 20-25% în condiţiile unei reduceri a TVA-ului la 20% şi ale renunţării la creşterea de 0,7 eurocenţi/litru pentru acciză, creştere ce a condus la migrarea multor beneficiari către statele vecine“.

    Pentru anul acesta, Oscar Downstream are în plan să investească 10 milioane de euro, care se vor împărţi între construcţia de depozite, creşterea flotei şi deschiderea a noi puncte de vânzare: „Pentru 2015 este planificată deschiderea a trei noi depozite la Arad, zona Clujului şi unul în jumătatea de nord a Moldovei, la Roman, dar şi creşterea capacităţii depozitului de la Fundulea, urmărind ca în 2016 să avem la dispoziţie o capacitate totală proprie de depozi-tare de aproximativ 50.000 mc“, arată reprezentanţii companiei.

    Strategia de extindere a capacităţii de stocare a Oscar Downstream (care deţinea la momentul respectiv un depozit la Craiova) a început în 2013, când a fost achiziţionat depozitul de la Fundulea, cu o capacitate de 5.800 metri cubi. Fundulea a fost primul pas mare din planul de investiţii care îi va asigura distribuitorului de carburanţi o capacitate de depozitare care să acopere toată ţara şi care să poată deservi atât clienţii, cât şi staţiile proprii. În 2014, compania a continuat planul de dezvoltare cu depozitul de la Şercaia, Braşov, cu capacitate de 7.000 mc. Acum, compania deţine şase depozite, la Bucureşti, Oradea, Craiova, Constanţa, Oneşti şi Braşov. 

    Planul de dezvoltare a capacităţii de depozitare a Oscar este singular pe piaţa locală, deşi investiţii au mai fost. Cele mai multe companii din domeniu au cumpărat spaţiile de depozitare prin procesul de privatizare, acestea fiind legate fie de rafi-nării – cea mai importantă capacitate de depozitare a Lukoil este în rafinăria Petrotel (80.000 mc) – , fie de puncte strategice precum apropierea de Bucureşti (depozitul de la Jilava al Petrom are 30.000 mc), fie de centrul ţării (toate companiile din domeniu sunt prezente la Braşov sau în împrejurimi), fie de zonele maritimo-fluviale (Lukoil are capacitate de depozitare la Oil Terminal, Rompetrol depozitează la Petromidia, Petrom are depozit la Constanţa şi tot acolo plănuieşte o deschidere şi Oscar Downstream). Mol şi-a asigurat anul trecut prezenţa la Giurgiu, prin deschiderea unui depozit cu capacitate de 7.000 mc, aceasta fiind una dintre foarte puţinele investiţii noi în domeniu ale companiilor de pe piaţa locală controlate de jucători regionali.

  • Câteva date simple, 
scoase din context

    În acest număr al revistei am făcut un alt infografic care arată că în vremea lui Ştefan cel Mare la noi erau mai multe vite pe cap de locuitor decât în prezent. Scăderea este accentuată după 1990 şi se manifestă mai oriunde în lume, numai că noi stăm de două ori mai rău decât francezii sau bulgarii.

    Sunt date simple, scoase din context, dar grăitoare în simplitatea lor. Nu trebuie să îmi spună cineva cum e cu modernizarea sau cu creşterea populaţiei sau care este diferenţa dintre o autostradă şi un drum pietruit. Dar pietrarii lui Carol I nu lucrau cu basculante sau cu alte utilaje moderne, iar faptul că răzeşii lui Ştefan puteau ţine o vacă de familie, iar ţăranii de astăzi nu, chiar nu-l pricep.

    Şi vreau să mai ofer alte câteva date simple, scoase din context. Nu înainte de a remarca uluitoarea muncă depusă de cei ce au re-alizat unul dintre cele mai folositoare situri din România, în opinia mea; este vorba de Biblioteca Digitală a Bucureştilor – www.digibuc.ro, unde veţi putea găsi colecţii impresionante de publicaţii şi cărţi vechi, disponibile gratuit. Colecţia ziarului Adevărul începând cu 1888, Albina sau Furnica, anuare şi almanahuri, Moftul Român sau Monitorul Oficial, o uluitoare colecţie de istorie şi viaţă, din poate cea mai bună perioadă a României.
    De ce spun poate cea mai bună perioadă a României? Pentru că, răsfoind toate acele publicaţii, simţi o lume vie, activă, în eferves-cenţă, conectată, conştientă de cine este şi care este locul ei în lume. Numele care semnau, relaţiile pe care le invocau, problemele discutate, ba chiar şi banalele reclame, care ar apărea stângace astăzi, dar care promovau mărfuri şi produse şi producători locali.

    O ”Revistă a fundaţiilor regale„ din 1940 vorbeşte cu mândrie de marina comercială, formată din ”26 vase de Mare, reprezentând 58.204 tone registru net, şi 963 vase de Dunăre cu 541.333 tone motrice„. Câte tone motrice or fi acum?

    În acelaşi număr Ionel Teodoreanu adresa o epistolă poetică unui confrate scriitor din anul 2200: ”Camarad de dincolo, pleacă-te din depărtarea ta peste adâncul în care mă aflu şi ascultă glasul meu stins, rămas întru tine„.
    Şi mai departe: ”Analele economice şi statistice„ din iulie – decembrie 1939 vorbeşte de întreţinerea a 5.136 de cantine şcolare, unde mâncau 158.273 de copii. Curios, am căutat să aflu dacă există aşa ceva şi acum; o ştire a unei televiziuni mă informa că numărul cantinelor şcolare din Bucureşti s-a dublat. ”Uau„, am exclamat, dar mi-am înghiţit rapid ”uau„-ul – era vorba de 40 de unităţi.

    Şi mai departe. Aceleaşi anale economice au câteva date despre consumul de alimente: pe cap de locuitor consumul de lapte era în 1939 de peste 44 de litri. Astăzi este 12 litri. Consumul de brânzeturi era de 6,7 kilograme. Astăzi este undeva la 5 kg. Există şi un revers al medaliei: consumul de carne era atunci de 22,6 kilograme/cap de locuitor, astăzi este puţin peste 40 de kilograme.

    În 1929, în România Mare se cultivau 
3 milioane de hectare cu grâu; astăzi se cultivă în jur de 2 milioane. În acelaşi 1929 România era pe locul cinci în topul mondial al producătorilor de petrol, cu o producţie de 
4,3 milioane de tone. Astăzi producem tot cam atât. Me-diul era cât se poate de concurenţial – erau 10 rafinării, mici, ce-i drept, dar zece (astăzi mai sunt 3 mari şi una mai mică). Statul avea pro-priile terenuri petrolifere, pe care le exploata cu mai mare succes decât privaţii.

    Se năşteau în România Mare 600.000 de copii pe an (astăzi se nasc sub 200.000), dar mortalitatea era uriaşă.
    Nu vreau să compar mere cu pere – sunt conştient de tot ce separă acele vremuri de perioada de acum. Dar, repet, citiţi acele publi-caţii cu inima şi veţi descoperi o lume cu probleme, dar în care sunt tentat să spun că oamenii erau şi reprezentau mai mult decât acum – orice va fi însemând asta.

    Ilustrez cu un tablou semnat de Cecilia Cuţescu – Storck, ”Casa familiei de la Balcic„, un loc care m-a vrăjit prin mister şi frumuseţe, chiar dacă timpul şi nepăsarea oamenilor l-au marcat.