BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Aproximativ 5.700 de rezervări, în prima lună a programului Rabla 2014

     În cadrul programului Rabla pentru persoane fizice, până luni, 19 mai 2014, în sistemul informatic al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) a fost înregistrat un număr de 5.720 de rezervări.

    Dintre rezervările de până în acest moment, AFM raportează 5.699 de rezervări ale căror date au fost verificate şi validate la Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, o rezervare în curs de verificare şi 20 de rezervări invalidate (din cauza datelor completate greşit sau eronate).

    Din cele 17.000 de tichete alocate persoanelor fizice, mai sunt disponibile 11.280, urmând ca şi cele 20 de tichete pentru care rezervările au fost invalidate să fie reintroduse în sistem.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia va exporta gaze de 400 miliarde de dolari în China, timp de 30 de ani, la preţul mediu de vânzare din Europa

     Gazprom va livra 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an în China, au declarat surse din cadrul grupului pentru cotidianul rus Izvestia. În cele trei decenii acoperite de contract, Gazprom ar vinde astfel 1.140 de miliarde de metri cubi, scrie Novinite.

    Livrările anuale reprezintă mai puţin de un sfert din cele către Europa, de 161,5 miliarde de metri cubi anul trecut.

    Preţul gazului, de 350-380 de dolari, va fi apropiat de media europeană, potrivit Izvestia. Sursa citată de cotidianul rus a declarat că poziţiile Rusiei şi Chinei în privinţa preţurilor sunt foarte apropiate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Borbely: România riscă să intre în procedură de infringement pe mediu. Situaţia, discutată în coaliţie

    Borbely a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca, că România ar trebui să aloce 3,5 – 4 miliarde de euro în plus în domeniul Mediului numai pentru proiecte legate de alimentarea cu apă, canalizare, deşeuri, situri contaminate.

    “Vă spun un singur domeniu unde nu numai că suntem nemulţumiţi dar, dacă nu se schimbă ceva, România nu îşi va putea finaliza capitolele asumate în ceea ce priveşte Mediul. Faţă de 5,5 miliarde de euro, primite în perioada 2007 – 2013 pe POS Mediu, din informaţiile noastre, în perioada 2014 – 2020 se alocă 3,5 miliarde de euro. Atunci când la nivelul UE se alocă mai mulţi bani pe mediu, e lumea mai atentă la biodiversitate, situri contaminate, deşeuri, schimbări climatice, reducerea emisiilor de carbon, România alocă cu 2 miliarde de euro mai puţin pentru Mediu. Nu se poate. La Mediu ar trebui, numai la apă, canalizare şi sisteme de alimentare cu apă, deşeuri, situri contaminate, încă 3,5 – 4 miliarde de euro în plus. Altfel, vorbim de infringement dacă nu ne achităm de cele asumate la negociere, dar vorbim şi de sănătatea oamenilor”, a spus Borbely.

    Potrivit acestuia, România înregistrează o “rămânere în urmă” de 7 – 8 la sută faţă de cele asumate la negocierile de aderare în cazul localităţilor fără apă şi canalizare.

    “Dacă nu se suplimentează POS Mediu, România nu va putea să se achite de obligaţiile în ceea ce priveşte reţelele de canalizare, unde trebuia ca până în 2013 să avem 51 la sută rezolvată canalizarea pe ţară, or noi avem 45 la sută şi suntem rămaşi în urmă şi la alimentarea cu apă a localităţilor. Avem calcule clare, ce trebuie să facă România, câţi bani trebuie să cheltuiască din bani europeni pentru a se achita de această sarcină. Nu sunt destui banii care s-au alocat şi acest lucru va trebui discutat la nivelul coaliţiei, să se suplimenteze în acest program”, a subliniat vicepreşedintele politic al UDMR.

    Laszlo Borbely a participat, vineri, la Cluj-Napoca, împreună cu eurodeputatul Iuliu Winkler, la relansarea programului actualizat al UDMR intitulat “Transilvania 2020”.

  • Harta beţivilor lumii: pe ce loc suntem?

    România ocupă locul 5 în clasamentul publicat de OMS, în urma Belarus, a Republicii Moldova, Lituaniei şi Rusiei. Consumul mediu de alcool pe cap de locuitor a fost de 14,4 litri. Datele sunt valabile pentru anul 2010, relatează The Independent.

    În România, 50% din alcoolul consumat este sub formă de bere, 29% vin şi 21% băuturi spirtoase. Bărbaţii au consumat în medie 30,7 litri de alcool pur, iar femeile 10,9 litri. Raportul mai arată şi că 7,5% din populaţie a avut, în 2010, cel puţin un episod de consum intens de alcool. Studiul subliniază faptul că românii trăiesc cu cinci ani mai puţin datorită alcoolului, încadrându-se în categoria de maxim risc din acest punct de vedere.

    Europa este continentul cu cei mai mulţi băutori, ocupând în înregime primele zece locuri ale clasamentului. Belarus ocupă primul loc, cu o medie de 17,5 litri pe cap de locuitor. Media globală este de 6,2 litri de alcool pur pe an, iar continentul cu cel mai puţin alcool consumat este Africa. Având însă în vedere că doar 38% din populaţia planetei consumă alcool, rezultă o medie anuală globală de 17 litri de alcool pur.

    Studiul oferă date pentru cele 194 de state membre OMS, urmărind deasemenea modul în care autorităţile se implică în combaterea consumului excesiv de alcool.

  • INS: Câştigul salarial net a crescut în martie cu 80 lei faţă de luna anterioară, la 1.706 lei

     Astfel, în fabricarea produselor din tutun câştigul salarial mediu nominal net a fost de 7.281 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 970 lei. De altfel, în sectorul produselor de tutun a fost înregistrată şi cea mai mare creştere a câştigului salarial mediu net din luna martie, de 56,6%.

    Indicele câştigului salarial real pentru martie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 104,9%.

    “În luna martie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă, tichete cadou şi de vacanţă), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank: „Indiferent de ceea ce faceţi, faceţi cu mândrie, pasiune şi dedicaţie acest lucru” VIDEO

  • Contribuţia jocurilor de noroc slot machine şi a pariurilor în cotă fixă la PIB în 2012

     Contribuţia totală la PIB, direct şi indirect, prin industriile adiacente care furnizează bunuri şi servicii celei de jocuri de noroc, a fost în 2012 de 709 milioane euro (0,5% din PIB), iar nivelul taxelor şi impozitelor plătite s-a ridicat la 333 milioane de euro.

    Totodată, cele două sectoare au generat direct 24.500 locuri de muncă (17.000 din segmentul jocurilor slot machine şi 7.500 din cel al pariurilor în cotă fixă), iar indirect alte 14.000 de posturi.

    “Venitul brut din jocurile de noroc, reprezentând suma care se joacă minus câştigurile revenite jucătorilor, a fost de 657 milioane euro în 2012, cu o creştere de 2% faţă de anul precedent, dar în scădere semnificativă comparativ cu anul 2009, când se situa la 813 milioane euro, pe fondul schimbării legislaţiei din acel an. Valoarea pieţei nu include şi piaţa online”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Belciu, partener PwC, coordonator al studiului, finalizat în decembrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contribuţia jocurilor de noroc slot machine şi a pariurilor în cotă fixă la PIB în 2012

     Contribuţia totală la PIB, direct şi indirect, prin industriile adiacente care furnizează bunuri şi servicii celei de jocuri de noroc, a fost în 2012 de 709 milioane euro (0,5% din PIB), iar nivelul taxelor şi impozitelor plătite s-a ridicat la 333 milioane de euro.

    Totodată, cele două sectoare au generat direct 24.500 locuri de muncă (17.000 din segmentul jocurilor slot machine şi 7.500 din cel al pariurilor în cotă fixă), iar indirect alte 14.000 de posturi.

    “Venitul brut din jocurile de noroc, reprezentând suma care se joacă minus câştigurile revenite jucătorilor, a fost de 657 milioane euro în 2012, cu o creştere de 2% faţă de anul precedent, dar în scădere semnificativă comparativ cu anul 2009, când se situa la 813 milioane euro, pe fondul schimbării legislaţiei din acel an. Valoarea pieţei nu include şi piaţa online”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Belciu, partener PwC, coordonator al studiului, finalizat în decembrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Cât a crescut preţul apartamentelor în cele mai mari oraşe din ţară

     Astfel, diferenţa de preţ faţă de perioada similară a anului trecut se situează sub 5% în toate marile oraşe ale ţării, potrivit unui comunicat al portalului imobiliare.ro.

    În luna martie creşterea preţurilor a fost în medie de 2,1% (faţă de un plus de 0,6% în ianuarie şi 1,8% în februarie), de la 919 euro pe metru pătrat util, până la un nivel de 938 de euro pe metru pătrat.

    Faţă de luna martie a anului trecut, preţurile actuale sunt cu 2,1% mai mici (în scădere de la 958 de euro pe metru pătrat).

    “După un trimestru întreg de scumpiri, diferenţa de preţ faţă de perioada similară din 2013 s-a îngustat considerabil, situându-se sub o marjă de 5% în toate marile oraşe ale ţării – pentru apartamentele noi şi vechi deopotrivă. Chiar mai mult decât atât, există categorii de apartamente unde pretenţiile proprietarilor sunt mai mari acum decât anul trecut”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manager de cursă scurtă: “Să îţi păstrezi mandatul de CEO în farma timp de trei ani e o binecuvântare”

    ÎN ULTIMII TREI ANI, CEI 160 DE ANGAJAŢI DIN SEDIUL MERCK SHARP & DOHME (MSD), AFLAT ÎNTR-UNA DINTRE CLĂDIRILE CORPORATISTE DE LÂNGĂ CASA PRESEI LIBERE DIN BUCUREŞTI, AU CUNOSCUT TREI NOI DIRECTORI GENERALI. M-am întâlnit şi le-am strâns mâna fiecăruia din cei trei şi am avut senzaţia de fiecare dată că va fi primul şi ultimul interviu pe care îl voi avea cu respectivul manager, dată fiind rotaţia mare de la conducerea MSD România.

    Noul CEO al MSD are 50 de ani şi conduce afacerile locale de peste 100 de milioane de euro ale americanilor începând cu luna februarie. Giombini i-a luat locul slovenului Almin Adzovic, care a ocupat funcţia de director general al companiei timp de un an şi jumătate. Adzovic preluase mandatul americanului Steve Warner, care a părăsit definitiv compania la începutul anului 2012, după nici 12 luni de la numirea în funcţie.

    Warner a ales să părăsească şi industria farmaceutică şi a decis să lucreze pentru Washington State Wine Commission, o organizaţie de stat din industria vinului, care are drept scop promovarea vinurilor produse în statul Washington peste tot în lume. „Este probabil cel mai dificil mediu în care am lucrat până acum, dar cred că am fi putut face mai mult dacă am fi avut puţină predictibilitate„, spunea americanul în ultimul său interviu pentru presa din România. 2011 era anul în care peste zece companii îşi luau rămas bun de la CEO, printre care Sanofi, GSK, Sandoz, Novartis, MSD, Eli Lilly, Boehringer Ingelheim, Farmexpert, Novo Nordisk, Actavis sau Farmaciile Dona.

    În discuţia de o jumătate de oră, italianul Fabrizio Giombini părea mai sigur de scaunul său decât predecesorii, punctând în repetate rânduri că lucrează pentru americani de 25 de ani. Zboară în Italia aproape săptămânal şi spune că România nu l-a surprins câtă vreme există multe asemănări între cele două ţări  – „provin dintr-o familie care a avut mereu un mod de gândire internaţional. Tatăl meu a lucrat în top management în industria farmaceutică, aşa că a fi internaţional este parte a culturii mele. Fiica mea s-a născut în SUA când lucram acolo pentru MSD„.

    Giombini spune că a acceptat mandatul propus de americani şi a părăsit piaţa italiană pentru că, spre deosebire de stagnările anuale din pieţele deja mature, România încă are potenţial de creştere pe termen mediu şi lung. Asta deşi anul trecut vânzările de medicamente au stagnat, iar pentru anul acesta prognoza companiei de cercetare şi analize de piaţă Cegedim este că piaţa se va majora cu circa 3%.

    „Cred că acţionarii înţeleg că România aduce, dincolo de dificultăţi, şi oportunităţi. Există mulţi pacienţi cu patologii cronice unde MSD are medicamente, în special pentru HIV şi hepatită C. Într-o piaţă cum e cea din România, strategia companiei trebuie să fie flexibilă, iar modul de gândire pozitiv. E exact ceea ce trebuie să le spunem celor de la headquarter.„ Strategie flexibilă înseamnă planuri pe termen scurt şi mediu, de până la maximum trei ani.